Didactica istoriei

Metode în baza temelor din manual

1. Metoda: ,, Lucru cu harta istorică”

Tema : ,, Întemeierea statului geto-dac. Regele burebista”

Obiective operaționale:

 O.1- să indentifice perioada istorică reflectată pe hartă ;

 O.2- să distingă spațiul de referință a hă rții;
 O.3- să determine semnele convenționale corespunză toare amplasate pe
hartă ;
 O.4-Să exprime prin semnele convenționale subiectul tematic al hă rții;

Etapa lecției la care va fi elaborată metoda: Realizarea sensului

Algoritmul detaliat de aplicare a metodei: ,, Lucru cu harta istorică ”

1. Numește titlul și perioada reflectată pe hartă:

 Titlul: Harta daciei
 Perioada: (secolul I î.Hr.- secolul I d.Hr.)

2. Identifică spațiul de referință a hărții:

Spețiul de referință a hă rții reprezintă : Europa
 3. Citește semnele convenționale a hărții;
 Cu verde este reprezentat după cum vedem hotarele Daciei pe timpul lui
Burebista
 albastru hotarele Daciei pe timpul lui Decebal
 - sunt reprezentatnte cetă țile cele mai importante ale geto-dacilor cum
ar fi: Bîtca Doamnei, Tg. Ocna, PIROBORIDAVA, Cetă țeni, Ocnița, Bobă ița,
ARCIDAVA, Blidaru, Costești, Piatra Craivii;
 sunt reprezentate coloniile grecești : HISTARIA, TOMIS, CALLATIS
Aceste colonii erau amplasate pe ță rmul Mă rii Negre.

4. Exprimă prin semnele convenționale subiectul tematic al hărții.

Harta sugerează drept informație formarea statului geto-dac în frunte cu cel mai
mare conducă tor al geto- dacilor Burebista, putem observa câ t de mare a fost
acest stat , se întindea pe teritoriul dintre munții Carpați , rîul Dună rea și Marea
Neagră . Iar capital Daciei pe timpul lui Burebista era Sarmizegetusa. Datorită
iscusinței conducă torului , a reușit să unească poporul geto-dac într-un stat
puternic.

2. Metoda: ,,Lucrul cu sursele”

Tema : ,, Alexandru Ioan Cuza, domnul Unirii”

Obiective operaționale:

 O.1- să identifice cauzele Unirii Basarabiei cu Româ nia;

 O.2-să determine importanța Unirii Basarabiei cu Româ nia;
 O.3-să aprecieze rolul înfă ptuirii acestui act al unirii a două ță ri într-un singur
stat;

 Etapa lecției la care va fi elaborată metoda: Realizarea sensului
 Algoritmul detaliat de aplicare a metodei: ,, Lucru cu sursele”

Exemplu: „În numele poporului Basarabiei, Sfatul Țării declară: Basarabia, în hotarele
ei dintre Prut, Nistru, Dunăre şi Marea Neagră, ruptă de Rusia acum o sută de ani şi mai
bine din trupul vechii Moldove, în puterea dreptului istoric şi a dreptului de neam, pe baza
principiului că noroadele singure să-şi hotărască soarta lor, de azi înainte şi pentru
totdeauna se uneşte cu mama sa, România.”

(Din Declarația de Unire a Basarabiei cu România,

1918)
Introducere: Documentul este unul oficial de stat, acesta este desprins din Declarația de
Unire a Basarabiei cu Româ nia. Prin urmare din acest document deducem perioada
anilor 1918 câ nd are loc unirea Basarabiei cu Româ nia, a fost un act de primă
importanță pentru istoria neamului româ nesc. Astfel acest neam unitar își poate decide
singur soarta, ambele avâ nd aceleași drepturi egale.

Analiza propriu-zisă a documentului: În baza acestei declarații putem deduce

importanța tuturor româ nilor de a se uni toți și de a forma împreună un stat integru,
închegat cu aceeași cultură , valori, și nu în ultimul râ nd stră moși. Din ambele pă rți în
venele aceluiași neam curge sâ ngele româ n ceea ce i-a determinat să se unească .
Totodată un mare beneficiu este remarcat pentru Basarabia deoarece este eliberată de
jugul rușilor și fiind alipită la patria mamă . Actul Unirii a fost votat la 27 martie 1918 la
Chișină u. În același an s-au unit cu Româ nia Bucovina (28 noiembrie) și Transilvania
(1 decembrie). Astfel, întreg poporul româ n a fost cuprins în granițele unui singur stat –
România.

Printre patrioții neamului din fruntea Sfatului Ț ă rii erau oameni de înaltă cultură : Ion
Inculeț, Pan Halippa, Constantin Stere ș.a. Ei au jucat un rol important în realizarea Marii
Uniri și în schimbarea destinului înaintașilor noștri.

Concluzii : Evenimentul care a marcat reîntregirea statului româ n, va ră mâ ne mereu

unul dintre cel mai de preț momente petrecute vre-odată în istoria Basarabiei câ t și a
celor de peste Prut. O importanță semnificativă reprezintă și pentru istoria noastră
națională deoarece prin să vâ rșirea acestui eveniment s-a fă cut dreptate și Basarabia
urma să înfolorească după mult timp ală turi de mama sa, Româ nia!.

Pantea Vera, gr 32 ȘC