Proiect ecologic

La științe
Apa, solul, aerul

ACTIVITATEA - PLANTAŢI UN COPAC

Durata: 30 minute
Locul de desfăşurare: un loc în aer liber unde trebuie plantaţi copaci

Obiective:

 Să -i învă ţă m pe elevi importanţa de a planta copaci şi de a le ară ta cum să acţioneze pentru a-şi
ajuta comunitatea.
 Să respecte cu strictețe pași pentru plantarea unui copac;
 Să fie atenți la cerințele profesoarei;
 Să vorbească despre importanța plantă rii copacilor;
 Să enumere ce factori duc spre poluarea aerului;

Întrebări
 Ce este poluarea aerului?
 Ce factori duc spre poluarea aerului?
 Ce mă suri de protecție ați implimenta pentru a combate poluarea?
 Cum credeți care este beneficiul plantă rii arborilor pentru a combate poluarea?

Cunoştinţe de bază

 Copacii funcţionează ca o sursă de energie, ca o parte însemnată a circuitului apei, ca un factor

protector împotriva inundaţiilor, ca sursă de oxigen, ca un factor de filtrare a aerului poluat. Ei sunt
acolo unde converg energia, apa şi aerul, pe lâ ngă faptul că ei asigură frumuseţe umbră , habitatul
vieţii să lbatice, reducerea zgomotului, îngră şă minte naturale din frunze, etc. Plantatul copacilor
ajută la înţelegerea rolului lumii biologice în asigurarea energiei, apei, aerului.
A planta copaci, care mai mult decâ t probabil că vor supravieţui, previn pierderi ecologice

PROCEDEU:
 Pentru fiecare copac să paţi o groapă aproape de aceeaşi mă rime a ghiveciului în care este copacul.
 Apoi transportaţi copacul cu pămâ ntul din ghiveci fiind însă atenţi să nu expuneţi ră dăcinile mult la
soare.
 Scuturaţi pă mâ ntul în groapă şi începeţi să acoperiţi ră dăcinile umplâ nd groapa. Apă saţi uşor ca
să-l bă tă toriţi.
 Udaţi copacul şi puneţi-vă o dorinţă .
 Cereţi elevilor să noteze dezvoltarea copacului lor în jurnalele lor. Ar putea de asemenea să
deseneze copacul şi materialele naturale care se gă sesc în zonă .

ACTIVITATEA- SĂ PROTEJĂM APELE

Durata: 1 oră .

Locul de desfăşurare: un loc în zona unui bazin acvatic

Obiective:

 Să -i învă ţă m pe elevi importanţa protejă rii apei și a bazinelor acvatice.

 Să cunoască factorii ce duc spre poluarea apei;
 Să execute cerințele profesorului;
 Să fie activi și harnici pe tot parcursul activită ții;

Întrebă ri:
 Care sunt factorii care determină poluarea apei?
 Ce mă suri de protecție ați implimenta pentru stoparea poluă rii?
 Cine sunt cei mai vinovați pentru prducerea acestui fenomen?

Conținuturi de bază:

 Poluarea apei cu reziduuri petroliere reprezintă o problemă deosebit de importantă

şi greu de prevenit şi remediat . Afectează atâ t apele de suprafaţă , că t şi pe cele subterane .
În prezent consecinţele acestei poluă ri asupra proprietă ţilor organoleptice ale apei, faunei
şi florei acvatice sunt deosebit de nocive şi durabile.

Măsuri de prevenire:
 Utilizarea tehnologiilor moderne pentru epurarea apelor;
 Cură țarea râ urilor mici, a fâ ntinelor;
 Amenajarea zoenelor verzi în preajma apelor;
 Aplicarea mă surilor legislative la intreprinderile poluante;

Procedeu:
 Pentru a motiva elevii putem organiza în funcție de numă rul elevilor câ teva echipe cu
scopul ,, care echipă strâ nge câ ți mai mulți saci cu gunoi acea este învigă toare și va câ știga
un premiu.
 Elevii sunt echipați cu mă nuși și pungi de gunoi
 Toți elevii vor face curat pe malul unui lac sau iaz strâ ngâ nd toate deșeurile din preajma
acestuia.
 Evident că în timplu activită ții se vor hidrata cu apă .

ACTIVITATEA- Nu arde frunzele! Vezi cum le poți transforma în îngrășământ natural

Durata: 1 oră .

Locul de desfăşurare: un spațiu din pă dure sau teritoriu agricol

Obiective:

 Să -i învă ţă m pe elevi importanţa protejă rii solului;

 Să se implice activ în activitate;
 Să respecte cerințele profesorului.

Conținuturi de bază :
 Solul este stratul de la suprafaţa pă mâ ntului, în care plantele îşi înfig ră dă cina.
 Solul reprezintă suportul vieţii omeneşti şi al bună stă rii.
 Oferă ancorare ră dă cinilor,reţine apa îndeajuns ca plantele să se poată folosi de ea,
stochează substanţele hră nitoare care menţin viaţa.
 În lipsa acestor calită ţi Pă mâ ntul ar fi la fel de steril ca şi planeta Marte.

Sursele principale ale poluarii solurilor sunt :

aplicarea pe scara larga a ingrasamintelor si pesticidelor in agricultura
folosirea sistemelor extinse de irigatii
depozitarea deseurilor solide
depunerile atmosferice de substante toxice produse ca urmare a activitatilor umane .

Procedeu:
Prepararea compostului din frunze este cea mai ieftină metodă de fertilizare a pă mâ ntului. Acesta se
pregă teşte relativ uşor, este necesar de urmat câ ţiva paşi importanţi:

1. Colectarea frunzelor şi plantelor moarte din grădină

Este important de evitat buruienile cu seminţe, pentru că acestea pot fi ră spâ ndite în câ mp
odată cu administrarea compostului. Adunaţi frunzele uscate că zute si puneţi-le într-un vas.
Frunzele întregi se  descompun mai greu decâ t cele rupte, astfel acestea pot fi pisate sau
fă râ mate cu ajutorul uneltelor de gră dină rit. Mai pot fi adă ugate şi alte ierburi fă ră seminţe
strâ nse.

2. Formarea straturilor

Primul strat de frunze trebuie să fie de 20-30 cm înă lţime pe o porţiune de pă mâ nt, apoi se
aşterne un strat de pă mâ nt de 20 de cm. Procedeul se repetă pâ nă la înă lţimea de 1-1,5 m.
Finalizează amestecul cu un strat de pă mâ nt. Straturile trebuie nivelate bine. Dacă foloseşti
şi iarbă împreună cu frunze uscate, atunci amestecă -le bine, pentru a realiza un strat
omogen.
3.Depozitare

Îngră şă mâ ntul se lasă pentru fermentare pâ nă în luna martie-aprilie. Este bine iarna
compostul să fie acoperit cu un strat impermiabil, ce ar menţine umiditatea şi ar favoriza
dezvoltarea râ melor. De obicei, în câ teva luni frunzele sunt descompuse, însă dacă se mai
observă bucă ţi, îngră şă mâ ntul se mai lasă 3-4 să ptă mâ ni.

4. Aplicare

Compostul poate fi administrat la orice cultură pentru fertilizare. Este bine să fie împră ştiat
pe teren cu 1-2 să ptă mâ ni înainte de cultivare, apoi acesta este încorporat în sol concomitent
cu lucrarea.