MINISTERUL EDUCAȚIEI, CULTURII ȘI CERCETĂRII AL R. M.

I.P. CENTRUL DE EXCELENȚĂ ÎN CONSTRUCȚII

Catedra: Cadastru, Evaluarea Imobilului și Științe Economice

REFERAT
“PRECIZIA ÎN TOPOGRAFIA
INGINEREASCĂ”

A elaborate eleva grupei COT 17.09,

Mocanu Maria.
A verificat prof. de specialitate,
Bodeanu Ludmila.

Chișinău, 2019
CE ESTE EROAREA?

Atât in domeniile care implică efectuarea unor măsurători sau calcule (matematică, fizică,
chimie, topografie, geodezie etc.), cât şi în cele care presupun exprimarea în alte moduri a
rezultatelor gândirii umane (filozofie, drept ş.a.) apar, din diferite motive, diferenţe între
rezultatele obţinute (teoriile, soluţiile exprimate) şi cele adevărate, corecte. Aceste neconcordanţe
sunt cunoscute sub numele de erori.
Valoarea adevărată reprezintă raportul dintre mărimea măsurată şi unitatea de măsură
adoptată. Niciodată, în practică, nu se determină valoarea adevărată a unei mărimi. Aceasta
reprezintă o noţiune abstractă a măsurătorilor, către care tindem să ne apropiem. Cu cât valorile
dintrun şir de măsurători sunt mai apropiate (ca valoare) între ele, cu atât este mai mare
posibilitatea ca aceasta să se apropie de valoarea reală (adevărată).
Eroarea reprezintă diferenţa de mărime şi sens dintre valoarea măsurată şi valoarea
adevărată. Lăsând la o parte cazul erorilor grosolane (sau greşelilor), erorile de măsurare sunt
inevitabile. Cu alte cuvinte, erorile sunt greşeli admisibile (tolerabile), în timp ce greşelile sunt
erori inadmisibile. Cum se poate şti dacă in timpul măsurătorilor s-a făcut o eroare sau o
greşeală? Această diferenţiere se face cu ajutorul toleranţei şi ecartului maxim. Când toleranţa
este mai mică decât ecartul maxim, măsurătoarea respectivă este greşită şi trebuie refăcută. Dacă
toleranţa este mai mare decât ecartul maxim, atunci diferenţa dintre valoarea medie şi valoarea
adevarată reprezintă eroarea care s-a produs în timpul măsurătorilor.
Ecartul (Δ) reprezintă diferenţa dintre două măsurători succesive referitoare la aceeaşi
mărime.
CLASIFICAREA ERORILOR

Se deosebesc două mari categorii: erori sistematice şi erori întâmplatoare (accidentale).

Dacă valoarea aproximativă a unei mărimi x s-a obţinut printr-o măsurătoare, atunci eroarea
absolută ε = a − x se mai numeşte eroare de măsurare.
Cauzele erorilor de măsurare constau fie în imperfecţiunea instrumentelor (erori
instrumentale), fie în neîndemânarea de potrivire a instrumentelor şi de citire a valorilor, la care
se adaugă oboseala operatorului, lipsa vizibilităţii etc.
Eroile instrumentale sunt fie constante, fie sistematice. De exemplu, ora indicată de un
ceas precis, dar care a fost potrivit greşit admite o eroare constantă, şi anume eroarea cu care s-a
greşit la potrivire. Dacă însă se ştie că în decursul a 48 de ore ceasul o ia înainte cu 10 secunde,
atunci ora indicată de acest ceas este afectată de o eroare sistematică. Mărimea acestei valori
depinde de timpul scurs de la ultima potrivire.
Erorile sistematice se produc în acelaşi sens şi, în cazul măsurătorilor de unghiuri şi
distanţe, cantitatea lor creşte cu numărul măsurătorilor. Au avantajul că sunt erori controlabile.
Un alt exemplu de eroare sistematică este eroarea de lungime (de etalon) rezultată din construcţia
sau repararea unei panglici de oţel de 50 m. Aceasta, în momentul în care a fost etalonată a avut,
în loc de 50 m (cât ar fi fost corect), lungimea de 50,012 m. Când se fac măsurători cu o astfel de
panglică, rezultă că la fiecare întindere a panglicii, în loc de 50,012 m se consideră numai 50,000
m, deci se produce o eroare de −0,012 m. În consecinţă, pentru a obţine un rezultat adevărat, va
trebui ca la fiecare panglică să adăugăm 0,012 m. Dacă, dimpotrivă, lungimea panglicii ar fi în
realitate mai mică decât cea marcată pe ea, ca de exemplu 49,991 m, în loc de 50,000 m, se
produce o eroare de +0,009 m, adică panglica a fost considerată că are lungimea de 50,000 m,
deşi ea nu are decât 49,991 m. În acest caz, va trebui ca la fiecare aşternere a panglicii pe distanţa
ce trebuie măsurată să se scadă 0,009 m.
Erorile instrumentale (constante şi sistematice) sunt deseori inevitabile. Ele pot fi însă
detectate şi eliminate datorită regularităţii lor.
Erorile întâmplătoare sau accidentale pot fi datorate atât cauzelor subiective ale
operatorului (eroarea de citire a diviziunilor de pe panglică sau a diviziunilor altor aparate şi
instrumente, imposibilitatea de a stabili corect coincidenta diviziunilor cu ochiul liber), cât şi
cauzelor necontrolabile sau imprevizibile care apar în procesul de măsurare (variaţiile de
temperatură, lipsa de stabilitate a solurilor, frecarea panglicii de suprafaţa terenului etc.). Ele nu
pot fi eliminate, ca în cazul erorilor instrumentale, dar pot fi atenuate prin corectare, dacă
măsurătorile s-au efectuat de un număr mare de ori.
RELAȚII ÎNTRE ERORI ȘI CORECȚII

În timpul măsurătorilor se produc inevitabil erori, iar valorile rezultate sunt valori
eronate, adică afectate de erori. Valorile eronate nu pot fi introduse în calcule înainte de a fi
corectate.
Corecţiile sunt cantităţi care, adăugate cu semnul lor la valorile eronate, dau valorile
juste (cele mai apropiate de valorile adevărate).
CAZURI EXCEPȚIONALE PROVOCATE DE ERORILE DIN
CONSTRUCȚII

Un bloc Lotus Riverside s-a prabusit din cauza ploii

Complexul Lotus Riverside din Shanghai - cel mai mare oras din China - includea 11 blocuri
construite pe malul unui rau. Pana in iunie 2009, proiectul era realizat aproape in intregime, iar
apartamentele deja vandute. Intr-o dimineata, insa, cand muncitorii au venit la lucru au
descoperit ca unul dintre blocuri era la pamant. Ramasese intact, dar la pamant.
Cladirea in sine era bine realizata, lucru care s-a vazut si din faptul ca zidurile au ramas la fel
cum erau si dupa cadere (asa cum se poate remarca si in fotografii), dar problema a fost sub bloc.
Cand muncitorii au inceput sa lucreze pentru a realiza o parcare subterana langa blocul cu pricina
au pus pamantul excavat intr-o zona de langa un parau din apropiere. Malul paraului a cedat,
insa, la un moment dat, din cauza greutatii pamantului pus langa el, inundand zona. Iar dupa ce a
mai si plouat, la scurt timp, fundatia blocului a cedat, iar cladirea cazuta a fost la un pas de a fi
prima piesa dintr-un domino care sa includa si celelalte zece blocuri.