Genul Streptococcus, Streptococcus pyogenes

Definitie. Incadrare

Streptococii sunt coci sferici Gram-pozitiv, care formează perechi sau lanțuri în cursul diviziunii celulare.

-larg răspândiți în natură

-nu există încă un sistem perfect pentru clasificarea tuturor speciilor de streptococi

-streptococii sunt imobili, nesporulați și pot avea sau nu capsulă

Specii principale:

-Streptococcus pyogenes(grup A)

-S.agalactiae(grup B)

-S.virirdans( care aparține florei normale)

-S.pneumoniae(pneumococul)

-S.durans(grupul enterococilor, incluși în grupul D al genului Strepcoccus)

Sisteme de clasificare:

a) Morfologia coloniilor și hemoliza produsă pe agar sânge

b) Specificitatea amtigenică a substanțelor specifice de grup și de tip
c) Reacții biochimice
d) Rezistența la factori fizici și chimici
e) Diferite caracteristici ecologice

Streptococii de interese medical:

S.pyogenes
-beta-hemolitici(zone de hemoliză clară în jurul unor colonii de dimensiuni mai mici, punctiforme)
-asociați cu invazia locală sau sistemică și cu tulburări imunologice poststreptococice
-de regulă sensibili la bacitracină

2.S.agalactiae

- în flora normală a tractului genital feminin

-pot reprezenta o importantă cauză de sepsis și meningită neonatală

-beta-hemolitici(produc zone de hemoliză care sunt doar puțin mai existe decât coloniile)

-streptococii de grup B dau reacție pozitivă în testul CAMP.

3.Grupele C și G

-izolați din nazofaringe

-pot cauza sinuzită, bacteriemii sau endocardită

-colonii asemenătoare cu cele ale streptococi piogeni

-beta-hemolitici

-identificați prin recții cu antiser specific pentru grupele C si G.

4.S.Bovis

-streptococii de grup D

-floră normală

-ocazional endocardită sau bacteriemie la pacienti cu carcinom de colon

-NU produce hemoliza

-dă reacție pozitivă la bilă-esculină.

5.S.pneumoniae.

-alfa-hemolitici

-creștere inhibată de optochin

-colonii distruse de bilă și săruri biliare

6.S.viridans

-flora normală la nivelul tractului respirator superior

 -alfa hemolitici, dar pot fi nonhemolitici

 Creștere inhibată de optochin
 Cauză importantă de endocardită la pacienții cu valve cardiace patologice.
 Unii (S.mutans) sintetizează polizaharide care contribuie la geneza cariilor dentare.

7.Peptostreptococi

-cresc doar în condiții anaerobe, microaerofile

-produc nr. Variabil de hemolizine

 -flora bucală normală

 Tractului respirator superior
 Intestinal
 Genital feminin

-participă la infecții anaerobe polimicrobiene abdominale, pelviene, pulmonare sau cerebrale.

Habitat

-tractul respirator superior uman

-o parte colonizează exclusiv suprafața dentară-/ detectabile numai după erupția dentară.
CARACTERE MORFOTINCTORIALE:

-coci Gram-pozitivi, sferici sau ovoidali

-se divid într-un plan perpendicular pe axa lor lungă

-aranjați în lanțuri

-unii elaborează o capsulă polizaharidică comparabilă cu cea pneumococică

-cele mai multe din speciile A,B și C-capsulă din acid hialuronic

-capsule mai evidente la colonii tinere, împiedică fagocitoza

-pilli acoperiți de acid lipoteichoic, rol în aderență

CARACTERE DE CULTURĂ

-cei mai mulți cresc pe medii solide și formează colonii discoide, de tip S

-streptococul piogen beta-hemolitic de grup A formează colonii punctiforme

-speciile cu material capsular adeseori dau naștere coloniilor mucoide(de tip M)

-cei mai mulți aerobi, facultativ anaerobi

-peptostreptococii strict anaerobi

Mediul de cultură util(îmbogățit+diferențial):geloză-sânge.

 Se disting după capacitatea de a produce hemoliză:

A)distrugerea completă cu eliberarea de hemoglobină:beta-hemoliză
-utilă pentru iden. Streptococi piogeni(coloni mici de tip S, înconjurate de o zonă clară cu un diametru
mult mai mare decât diametrul coloniei)
B)Liza incompletă cu formarea de pigment verde: alfa-hemoliză(hemoliză viridans)
-dacă NU nuanță verzuie-/ hemoliză alfa prim
c)dacă NU HEMOLIZĂ: Streptococi gama.

În patologie mai ales streptococii piogeni de grup A.

-streptococul piogen beta-hem de grup A, elib 2 hemolizine:
1)Streptolizina O- o prot antigenică
2)Streptolizina S-NU este antigenică

CARACTERE BIOCHIMICE:
-un caracter important este producerea hemolizei
-streptococii degradează glucoza pe cale glicolitică
- o parte dintre specii pot fermenta și alte tipuri de de zaharuri și alcooli zaharați utilizând o serie de
enzime inductibile
- în mod uzual sensibili la bacitracină
 REZISTENȚA FAȚP DE FACTORI FIZICI ȘI CHIMICI
- Streptococul piogen este distrus în 30 de minute la 56 C
- Poate supraviețui în secreții uscate, la temperatura camerei și întuneric timp de câteva săptamâni

STRUCTURĂ ANTIGENICĂ

-streptococul piogeni pot fi divizați în grupe serologice pe baza carbohidratului C

-specificitatea serologică a carbohidratului specific de grup este det de un zahar aminat:

 Pt grupul A: ramnoză-N-acetil-glucozamină
 Pt grupul B: ramnoză-glucozamină-polizaharid

-Streptococii b-hem de grup A

 Prezintă prot M la nivel parietal-cel mai imp factor de patogenitate pentru acest grup
 Anticorpii față de prot M conferă imunitate specifică de tip
 Prot M identif și la streptococii din grupul G.
ALTE STRUCTURI ANTIGENICE:
 Proteină asociată proteinei M(MAP)
 Substanța T-permite dif anumitor tipuri de streptococi prin aglutinare cu antiser specific
 Peptidaza C5a
 Proteina R-antigen de suprafață
 Proteina F-adezină
 Nucleoproteine(sub P)-alc cea mai mare parte din streptococ
 Toxine și enzime:
Streptokinaza(fibrinolizina)
-transf plasminogenul în plasmă
-utilă în tratamentul emboliei pulmonare, tromboză arterială și venoasă, etc
-structură antigenică
Streptodornaza(dezoxiribonuclează)
-depolimerizează ADN-ul
Hialuronidaza

-scindează acidul hialuronic

Toxina eritogenă solubilă

-distrusă prin fierbere într-o oră
-stă la originea erupției care apare în scarlatină
Difosfopiridin nucleotidaza
-enzimă elaborată și eliberată în mediu de unii streptococi
Hemolizine

RĂSPUNS IMUN
 Rezistența are specificitate de tip
 Imunitatea față de grup A legată de anticorpi specifici anti-proteină M

Structura proteinei M: molecula are o structură de tijă încolăcită care separă domeniile funcționale, permițând
astfel schimbarea unui nr mare de secvențe în timp ce funcția este menținută.
 -au fost identificate 2 clase majore de proteine M(I și II)

-anticorpii anti-proteină M pot fi identificați serologic.

-în cursul infecțiiilor streptococice apar anticorpi anti streptolizină O-pot fi identif prin recția Aslo

-titrul anticorpilor util în diagnosticarea bolilor streptococice și poststreptococice.

Caractere de patogenitate
-proteina F are rol de adezină și are rol în invazivitate

-prot M=cel mai imp factor antigenic și de patogenitate pentru streptococul B-hem din grupul A

 Apare ca o excrescență la nivelul peretelui celular

 Formează structuri fibrilare care se extind în afara celulei bacteriene, fiind ancorate cu cealaltă
extremitate în memebrana citoplasmatică
 DACA PROT M PREZENTĂ-/ STREPTOCOCI VIRULENȚI
 Este implicată și în aderarea la celulele epiteliale ale gazdei.
 Streptocii de grup A lipsiți de prot M sunt avirulenți.

-unele tulpini S.pyogenes formează o structură capsulară compusă din acid hialuronic și produc colonii mucoide de
geloză-sânge-/pot avea rol în virulența anumitor tulpini

Hialuronidaza facilitează răspândirea microorganismelor infectante

Difosfopiridin nucleotidaza=permite microorg. Să distrugă leococitele
C5a peptidaza=unul dintre principalii factori care atrag PMN la sediul proc,infecțios.
Toxina eritrogenă-implicată în patogenia erupției din scarlatina streptococică.

Patogenie și patologie specifică. Principalele afecțiuni produse

1) Boli invazive datorate streptococilor patogeni

Erizipelul: poarta de intrare este reprezentată de tegument
Febra puerperală/- infecție streptococice intrauterine și sepsisul streptococic

2)Boli localizate

Faringita streptococică:datorată streptococilor beta-hem.

-aderarea se face prin intermediul acidului lipoteichoic
-fibronectina servește probabil ca ligand pentru acidul lipoteichoic
-extinderea la niv amgdalian și eventual la alte structuri=angină streptococică

Scarlatina
Pneumonia:poate fi rapid progresivă și severă
Impetigo streptococic=infecție localizată la nivelul straturilor superficiale ale pielii, în special la copii

3)Endocardita infecțioasă

-dacă acută=streptococii pot coloniza valvele cardiace normale sau lezate anterior

-distrugere rapidă a valvelor, în lipsa tratamentului

-dacă subacută-cel mai frecvent implică valve anormale

4)Boli poststreptococice
  Glomerulonefrita acută
-după circa 3 sapt după infecția streptococică
-se dat unui mecanism de hipersensib de tip III, prin producerea în exces de complexe imune antigen-
anticorp, care circulă și se depun la nivelul membranei bazale glomerulare.
 Reumatismul articular acut
-cea mai serioasă sechelă a infecției streptococice, deoarece duce la afectarea valvelor și a mușchilor
cardiac
-în patogenitatea RAA sunt incluse toate tipurile de hipersensibiliate, în special cele de tip II(citotoxică) și
de tip IV(mecanism celular întârziat), dar și fenomene autoimune
-semne:febră, poliartrită migratorie, etc.

Diagnostic de laborator în infecțiile prod de Streptococcus pyogenes

-de obicei este bacteriologic(direct) și include în mod necesar recoltarea și transportul(max 2 ore) produsului
patologic, cu examinarea microscopică a acestuia

 Cultivarea de obicei de geloză-sânge

 Identific pe baza caracterelor morfologice, de cultură, biochimice și antigenice
 Antibiograma nu este necesară, în general, deoarece streptococii piogeni își mențin sensibilitatea la
penicilină
 Deși cultivarea rămâne metoda standard în diagnostic, datorită faptului că rezultatul este obținut abia
după circa 18 ore, au fost puse la punct teste rapide, ce pot identif antigenele streptococice în circa 10
minute.

Diag. De lab bacteriologic, direct, în faringita streptococică

1. Recoltarea și transportul produsului patalogic, secreție purulentă de la nivelul faringelui:
Cât mai aproape de debutul bolii
Inainte de administrarea de antibiotice
Cât mai rapid și corect din punct de vedere al tehnicii utilizate, respectând normele de asepsie și
antisepsie
Recoltarea se face preferabil dimineata inainte ca pacientul să mănânce și fără să se spălat pe
dinți, să fi folosit gargarisme; dacă aceste măsuri nu au fost respectate recoltarea se va face după
minim 4 ore.
Produsul trebuie prelucrat cât mai repede, în nici un caz să nu treacă mai mult de 2-3 ore ; în
cazul în care estimăm depășirea acestui interval de timp folosim un mediu de tranport.ex.mediul
Stuart.