24. Simbolismul romnesc 24.1.

Dimitrie Anghel n grdin n grdin este o

ars poetica, fiindc sintetizeaz universul poetic creat de Dimitrie Anghel. Este
un univers romantic, cu elemente simboliste, de aceea poezia este o idil
simbolist: Parc-mi arunc-o floare ro o mn alb de fantasm, -un chip
blan lng-o fereastr rsare-n fulger i se stnge... De-atuncea mi-a rmas
garoafa pe suflet ca un strop de snge. Tema, eroii, mesajul sunt
structurate pe afect (iubire, tristee, natur), dar, n acelai timp, pe
conceptul de coresponden specific simbolismului. Avem o subtil
personificare a florilor, spre a sugera persoane, crora amintirile poetului le
asociaz flori i parfumuri: Attea amintiri uitate cad abtute de-o mireasm.
Motivul comuniunii dintre om i natur din estetica romantic, preluat din
literatura popular, este transfigurat simbolist, prin personificri subtile, care
sugereaz prin coresponden unitatea universului, corespondena dintre
microcosmos i macrocosmos: Sfioase-s bolile spre sear i mai sfioas-i
iasomia: Pe faa ei neprihnit se-ngn-n veci melancolia. Viaa interioar,
microcosmosul, este sugerat prin analogii la universul grdinii: Ca nalba de
curat odat eram, i visuri de argint mi surdeau cu drag, cum rde lumina-n foi
de mrgrint. Aceast permanent coresponden ntre lumea interioar i cea
exterioar, aceast analogie n ambele sensuri este o trstur a universului
poetic, creat de Dimitrie Anghel. Ele au la baz ideea sugerat c poezia este o
floare a spiritului: Miresme dulci de flori m-mbat i m alint gnduri blnde...
Ce ierttor i bun i-e gndul n preajma florilor plpnde! Este un univers, creat
la punctul de coresponden dintre romantism i simbolism, un univers al
sinesteziilor create i sugerate de flori-imagini, mirosuri-parfumuri, subtile
asociaii i corespondene. Este o meditaie, n acelai timp, pe tema fortuna
labilis, ntr-o manier simbolist-romantic. Este sugerat, prin flori, conceptul de
poezie pur; sunt cultivate simboluri florale care asociaz stri de spirit,
persoane; avem o sinestezie subtil ntre mirosuri i imagini i o gndire
analogic n locul celei logice.