PROIECT DIDACTIC

Colegiul Național ,,Ștefan cel Mare”

OBIECTUL: Limba şi literatura română
PROFESOR: Mirela Nuţu
CLASA: a IX-a E
SUBIECTUL LECŢIEI: Tema Călătoria, aventura
Text suport: Mihail Sebastian, Steaua fără nume
TIPUL LECŢIEI: de receptare a textului literar
SCOPUL LECŢIEI: formarea deprinderilor de analiză a unui text literar dramatic, din
perspectivă tematică, prin aplicarea noțiunilor de teorie literară
COMPETENŢE GENERALE ŞI SPECIFICE:
1. Utilizarea corectă şi adecvată a limbii române în receptarea şi în producerea mesajelor în
diferite situaţii de comunicare
1.1. utilizarea adecvată a achizițiilor lingvistice în receptarea diverselor texte
1.2. identificarea elementelor specifice din structura unor tipuri textuale studiate
1.3. exprimarea orală sau în scris a propriilor reacții și opinii privind textele receptate
1.5. utilizarea corectă și adecvată a formelor exprimării orale în diverse situații de
comunicare
2. Folosirea modalităţilor de analiză tematică, structurală şi stilistică în receptarea
diferitelor texte literare şi nonliterare
2.1. aplicarea unor tehnici vizând înțelegerea textelor literare
2.2. identificarea temelor textelor propuse pentru studiu
2.4. analizarea componentelor structurale și expresive ale textelor studiate și discutarea
rolului acestora în tratarea temelor
2.6. aplicarea conceptelor de specialitate în analiza și discutarea textelor literare studiate
3. Argumentarea în scris şi oral a unor opinii în diverse situaţii de comunicare
3.3. argumentarea unui punct de vedere privind textele studiate.
OBIECTIVE OPERAȚIONALE:
•să încadreze scriitorul studiat în contextul literaturii române
• să prezinte geneza operei studiate, în relație cu tema
•să enumere și să exemplifice elementele specifice genului dramatic
• să prezinte subiectul piesei
•să stabilească o relație între tema Aventura, călătoria și alte teme și motive literare prezente
în operă
• să analizeze modul în care este ilustrată tema Aventura, călătoria în operă
• să exemplifice aspectele discutate prin citate semnificative
STRATEGIE DIDACTICĂ
Metode şi procedee: conversaţia, problematizarea, lectura selectivă şi expresivă, exercițiul de
analiză literară
Concepte operaţionale: temă literară, text dramatic, act, scenă, personaj, conflict dramatic
Forme de organizare a clasei: activitate frontală
Resurse educaţionale: - cunoştinţele teoretice ale elevilor;
- competenţele elevilor de receptare şi interpretare a unor texte literare
Material bibliografic:
• Sebastian, Mihail, Teatru, Editura Minerva, București, 1987
• Sebastian, Mihail, Jurnal.1935 – 1944 , Text îngrijit de Gabriela Omăt, Prefaţă şi note de
Leon Volovici, Editura Humanitas, Bucureşti, 1996
● *** Mihail Sebastian interpretat de…, Antologie, prefaţă, tabel cronologic şi bibliografie de
Anatol Ghermanschi, Editura Eminescu, 1981
● Braga, Corin, 10 studii de arhetipologie, Cluj-Napoca, Editura Dacia, 2007
● Drîmba, Ovidiu, Teatrul de la origini şi până azi, Bucureşti, Editura Albatros, 1973
● Grăsoiu, Dorina, Mihail Sebastian sau ironia unui destin, Bucureşti, Editura Minerva, 1986
● Manolescu, Nicolae, Istoria critică a literaturii române. 5 secole de literatură, Editura
Paralela 45, 2008;
● Ştefănescu, Cornelia, Mihail Sebastian, Editura Tineretului
● Goia, Vistian, Drăgătoiu, I., Metodica predării limbii şi literaturii române, Bucureşti,
Editura Didactică şi Pedagogică, 1995
● Ilie, Emanuela, Didactica literaturii. Metode, Iaşi, Editura Panfilus, 2006
● Parfene Constantin, Metodica studierii limbii şi literaturii în şcoală. Ghid teoretico-
aplicativ, Iaşi, Editura Polirom, 1999
Etapele lecției Conținutul lecției Strategie Evaluare
didactică
Moment -prezența, organizarea clasei
organizatoric
Actualizarea •se prezintă elemente reprezentative ale vieții și operei lui Mihail Sebastian, astfel încât să Conversația Observarea
cunoștințelor
se realizeze încadrarea scriitorului în contextul literaturii române sistematică a
• se trec în revistă date legate de geneza operei, folosindu-se informațiile existente în elevilor
Jurnalul scriitorului Chestionare
-ideea piesei – consemnată în 1973 (7 ianuarie) orală cu
-reprezentarea piesei în 1944; autorul este nevoit să folosească pseudonimul Victor Mincu aprecieri prin
• se explică elementele construcției discursului dramatic (titlu, personaje, organizarea în calificative
acte, indicații scenice etc.)
Captarea • ca punct de plecare pentru discuție se folosește ,,povestea” piesei: faptul că autorul a fost Conversația Observarea
atenției pentru
nevoit să rămână necunoscut (chiar și pentru actorii din distribuție), din cauza etniei sale și sistematică a
lecția nouă
declarația actorului Radu Beligan, cel care a jucat rolul principal la premieră: elevilor
„Pe 1 martie 1944, a avut loc premiera. Doamne, ce a fost. N-am văzut în viaţa mea atâta Lectura Chestionare
lume înghesuita într-un teatru, stăteau chiar şi lipiţi de zidurile teatrului. Şi când te gândeşti selectivă orală cu
că, în acele momente, pitit într-un scaun, stătea autorul piesei. Nici nu ne-am putut vedea aprecieri prin
după aceea, cum se întâmplă, să luăm masa…[…] În 1944, la două zile după ce trupele calificative
sovietice intraseră deja în ţară, Sică Alexandrescu ne-a chemat la masă la el, mai mulţi
oameni de teatru. La un moment dat, a venit la mine şi mi-a zis: «Hai mă, să ţi-l prezint pe
autorul Stelei fără nume». Atunci l-am cunoscut pe autorul Stelei fără nume, la 25 august
1944. Eram aproape sigur că este vorba despre el, dar mi-era şi frică să mă gândesc la asta.”
Anunțarea • se punctează faptul că reprezentarea piesei a reprezentat o adevărată aventură pentru autor
temei lecției
și pentru câteva persoane care cunoșteau adevărul – mărturisit de autor în revista Cortina în
 1945
• se vor urmări, în continuare, elementele reprezentative pentru tema Aventura, călătoria
existente în piesa lui Mihail Sebastian
Desfășurarea •Descrierea atmosferei de monotonie din orașul de provincie
lecției
• gara – mică, unde trenurile importante (cum este ,,automotorul” ,,plin de coconet și de Conversația Observarea
domnișori spilcuiți”) nu opresc; astfel un motiv specific pentru tema călătoriei rămâne doar sistematică a
un simbol al dorinței (care nu se realizează) de a călători Analiza literară elevilor
- este un singur călător, iar șeful cumulează toate rolurile Chestionare
- ceasul nu funcționează – ca și cum timpul s-a oprit pentru locuitorii orășelului; orală cu
șeful îi așază acele cu mâna, pentru el, timpul se măsoară cu mersul trenurilor aprecieri prin
- este locul unde se află noutățile; este, pentru toate personajele, punctul de atracție: calificative
pentru elevele cărora mersul la gară le este interzis de regulamentul școlar; pentru
domnișoara Cucu, care are drept singură satisfacție să le prindă pe eleve la gară pentru a le
pedepsi; pentru Marin Miroiu, care așteaptă o carte rară, pe care și-o dorea
,,Într-un târg de provincie ca al nostru…gara este…marea. Este portul, necunoscutul,
depărtarea.(…) Este dorul de a pleca, de a fugi.” Lectura
• provincia – locul unde toți se cunosc, se spionează, unde nu se întâmplă nimic selectivă
-bârfa este principala ocupație a locuitorilor (,,totdeauna sunt după perdele”)
-o rață călcată de tren, venirea lui Pascu, eleva venită ,,clandestin” la gară,
prețul cărții profesorului Miroiu – toate devin adevărate evenimente; locuitorii au orgoliul
de a-și apăra orașul: ,,Cum în câmp, doamnă? Cum în câmp? Dați-mi voie! Sunteți întru-n
oraș. (…) Îmi pare rău. Comună urbană. Judecătorie, spital…”
• personaje reprezentative pentru provincie – par să-și fi pierdut individualitatea: șeful
de gară este,,regulamentul”, Pascu este ,,magazin general”, conductorul este ,,accelerat”, iar
domnișoara Cucu este un model de absurditate; deși consideră școala scopul vieții ei, uită
misiunea școlii
-toți tânjesc după ceva nou, toți și-ar dori o aventură Conversația

•Aventura constă într-un fapt neașteptat și apariția unui nou personaj: conductorul anunță că
a găsit un călător fără bilet în acceleratul de Sinaia Analiza literară
Observarea
Necunoscuta- tânără, frumoasă, elegantă; îi tulbură pe cei doi – ,,Și miroase a parfum, de
sistematică a
mi-a umplut toată gara.”; nu are bani, acte, nu vrea să spună cum o cheamă
elevilor
– apariția neașteptată a necunoscutei, în rochie de seară – o adevărată aventură; profesorul
Chestionare
este încurcat; șeful are ocazia să facă apel la ideile de datorie și regulament, să facă un
orală cu
proces-verbal
aprecieri prin
-pentru necunoscută, aventura pare macabră ,,Ce noapte! Ce coșmar!”
calificative
•Casa lipsită de confort a profesorului devine locul aventurii celor doi
-o aventură a cunoașterii:
-Miroiu are ocazia, pentru prima oară, să vorbească despre pasiunea lui pentru astronomie Lectura
fără să se simtă ridicol; mărturisește că a găsit o stea (care nu se vede, dar pe care a găsit-o selectivă
prin calcule și pentru care are nevoie de un nume)
-Mona (necunoscuta) descoperă stelele, cu ajutorul lui Miroiu: ,,Când te gândești că dacă
muream astă-noapte, muream fără să văd Ursa Mare.”
-Ambele personaje sunt prinse în aventura pasiunii pentru stele, ca și cum ar face o călătorie
imaginară : ,,Dar sunt seri când tot cerul foșnește de viață…când pe ultima stea, dacă asculți
bine, auzi cum freamătă păduri și oceane – fantastice păduri și fantastice oceane – seri în
care tot cerul e plin de semne și de chemări, ca și cum de pe o planetă pe alta, de pe o stea
pe alta, ființe care nu s-au văzut niciodată, se caută, se presimt, se cheamă…”
- o aventură a iubirii – doar sugerată/dedusă; cei doi se descoperă; lui Miroiu iubirea îi dă
 sentimentul valorii personale, făcându-l să renunțe la timiditate și stângăcie
-viața este o aventură – gândul că există alte lumi, în altă constelație: ,,Aventura asta
ridiculă, care se numește viața noastră, se repetă altfel, de la început, sub același cer, dar cu
alt noroc.”
Asigurarea • Sfârșitul aventurii – apariția lui Grig o face pe Mona să descopere ridicolul vieții de
feed-backului
provincie; plecarea Monei devine un fapt firesc
Asigurarea •precizarea temei – scrierea unui eseu liber în care să se comenteze penultima scenă a piesei
retenţiei şi a
transferului