Asia de Sud este o regiune geografică care este mărginită la nord-est, nord, nord-vest de munți care

o separă de restul Asiei. Din puct de vedere geologic Asia de Sud are o placă tectonică proprie.
Regiunea mai fiind denumită și „Subcontinentul Indian”, deoarece teritoriul cel mai mare aparține
Indiei. Asia de Sud este o regiune care are o populație de mai multe miliarde de locuitori ce
reprezintă un procent de 20% din totalul locuitorilor globului.

State

Harta cu regiunile de limbi vorbite

 Bangladesh
 Bhutan
 India (are ponderea cea mai mare a teritoriului și populație)
 Iran (este încadrat uneori în Asia de Vest)
 Maledive
 Nepal
 Pakistan
 Sri Lanka
 Afghanistan (este încadrat de unii la Asia Centrală)

Asia de Sud-Est este o parte a continentului asiatic care cuprinde teritorii și state aflate la est de
India, la nord de Australia și la sud de China. Regiunea se poate subîmpărți într-o zonă continentală
(în principal Peninsula Malacca și Peninsula Indochina) și una insulară cu arhipelagurile mai
importante: Arhipelagul Indonezian, Arhipelagul Malaezian și Arhipelagul Filipinelor.

State[modificare]
 Brunei  Timorul de Est (oficial Timor-Leste)
 Indonezia  Filipine
 Cambodgia  Singapore
 Laos  Thailanda (nume vechi: Siam)
 Malaysia  Vietnam
 Myanmar (nume vechi: Birmania sau Burma)
Capitolul I – Aspecte Generale
A s i a e s t e c o n t i n e n t u l c u c e a m a i m a r e suprafata (29,6% din uscatul
p l a n e t a r ) ,   p o p u l a t i a c e a m a i n u m e r o a s a c c a 6 0 % d i n  populatia Terrei.
 
I n t a l n i m c e l m a i i n a l t p u n c t Chomolungma 8 848 m si cel mai coborat
aluscatului planetar Tarmul Marii Moarte 395m. Alaturi de climatul polar se intalneste si climatul
ecuatorial ( polul ploiilor de pe globMawsynram, India) , se intalnesc spatii unde precipitatile sunt lipsite ani
de zile ( Rub`al Khali, Peninsula Arabia ).In Asia se afla cea mai mare zona edoreica a planetei si
unele dintre cele mai mari fluvii ale Terrei Chang Jiang 6 300 km ( al treilea pe glob ). Asia se inscrie
in aria antropogenezei aici fiind celemai populate state ale globului ( China, India ), dar si statul
cu cea mai mica densitate Mongolia ( 1 loc/km
2
)I n A s i a s e g a s e s c u r i a s e r e z e r v e d e h i d r o c a r b u r i , c a r b u n i , m i n e r e u d e f i e r ,
v a n a d i u , p l u m b , t i t a n , c o s i t o r , metale pretioase, resurse forestiere si toate tipurile de
sol.Dupa resursele exploatate unele tari din Asia detin ponderim a r i i n p r o d u c t i a m o n d i a l a : c u
a p r o x i m a t i v 2 0 % d i n  productia mondiala de plumb, China detine locul II (la felsi in
productia de zinc), primul loc in productia mondialade cositor, a patra producatoare de
aluminiu, detine 80%din rezervele de pamanturi rare industriale.Asia de SudEste o subregiune a Asiei
formata din doua regiuni geografice. O prima regiune este Indochinacuprinzand urmatorele state:
Cambodgia, Laos, Myanmar, Thailanda, Vietnam, Malezia si cea de a d o u a r e g i u n e A s i a d e
Sud maritima ce cuprinde Arhipelagul Malay, Brunei, Indonezia,
F i l i p i n e , Singaopere. Ca unitati de releief reprezentative subregiunii sunt Himalaya
Asia de sud-estCuprinde statele din Peninsula Indochina s i v a s t u l s i s t e m i n s u l a r
cuprins intre Oceanele I n d i a n ( V ) s i P a c i f i c ( E ) , p e r c u m s i
Australia( S ) . P e n i n s u l a I n d o c h i n a ( 1 . 8 5 0 . 0 0 0
k m ² ) c o n t i n u a t a c u P e n i n s u l a M a l a c c a ( 1 0 0 0 k m lungime),
o c u p a c o l t u l d e S E a l A s i e i . A r e u n relief predominant muntos ce inconjoara
podisurii n a l t e ( 1 0 0 0 - 2 5 0 0 m ) , i a r c a m p i i l e o c u p a s p a t i i restranse pe cursurile
inferioare sau la varsareaf l u v i i l o r ( M e k o n g , M e n a n , S o n g l c o i ) . C l i m a e s t e
t r o p i c a l a , m u s o n i c a , u m e d a s i c a l d a , c e d a  posibilitatea dezvoltarii
padurilor tropicaleumede cu mangrove pe litoral si foioase sau conifere peculmile
inalte, care adapostesc o faunavariata de elefanti, tigri, pantere, jaguari (in jungla),
antilope,r i n o c e r , n u m e r o a s e p a s a r i s i i n s e c t e . H i d r o g r a f i a e s t e
a l c a t u i t a d i n r a u r i s i f l u v i i c u d e b i t e m a r i , ce formeaza vai inguste, adanci
sipitoresti in munti, iar fenomenul de flux de la gura lor de varsarefavorizeaza
patrunderea vaselor oceanice pe distante mari in amonte, dand posibilitatea
dezvoltariia c t i v i t a t i i t u r i s t i c e . I n s u l e l e d e l a s u d d e s f a s u r a t e d e - o p a r t e s i a l t a
a E c u a t o r u l u i s u n t i n g e n e r a l muntoase, vulcanice,cu peisaje, dar si atractii cultural-istorice
specifice civilizatiei asiatice, locuite dinc e l e m a i v e c h i t i m p u r i . S e
individualizeaza doua subzone turistice: una continentala
( I n d o c h i n a ) si cealalta insulara(Insulele Sud Estice), in care se contureaza mai multe
areale

Peninsula India
este o unitate de platforma. A facut  parte din Gondwana, iar
dezmembrarea acesteia, a migrat spreAsia si prin subductie a contribuit
inaltarea Muntilor Himalaya.L a c o n t a c t u l c u a n s a m b l u l m u n t o s s - a
f o r m a t C a m p i a I n d o - Gangetica prin procese de subsidenta si
aluvionare.Campia Indo-Gangetica se afla in nordul peninsulei la
poaleleCordilierei Indo-Birmane, a Muntilor Himalaya si a
Muntilor Suleiman. La sud, campia este marginita de Podisul
Deccan.Campia se remarca prin netezime, este puternic
fragmentataspre marginile muntilor, prezinta mlastini.Campia Indo-
Gangetic a prezinta patru subdiviziuni: Campia Pundjab (Pandjab),
Campia Ind-Thar,Campia Gange-Brahmaputra, Campia Bengal.
 
Podisul Deccan
este o peneplena veche constituita, in mare parte, din sisturi cristaline, granite
si gnaise; predomina un relief dee r o z i u n e c u s u p r a f e t e n e t e d e
s c u l p t a t e i n c r i s t a l i n s a u r o c i  bazaltice, iar sub raport orografic are
altitudini de 400-1 000 m, cucateva sectoare mai inalte care depasesc 2 000
m, in vestul si sudulIndiei si in Sri Lanka, sisturilor cristaline, granitelor
signaiselor li se adauga bazaltele mezozoice si tertiare.Subdiviziunile
Podisului Deccan sunt: Podisul Malva, Podisulo Pradesh,Podisul Chota
Nagpur.5

Himalaya
Este catena cea mai inalta, cu o lungime de 2 400km, vest est, si cu o
latime nord-sud intre 200 si 300 km. H i m a l a y a p r e z i n t a o u r i a s a
b o l t i r e a n t i c l i n a l a . D u p a fragmentarea Gondwanei, placa indiana,
in deplasarea eis p r e n o r d , a i n c e p u t s u b d u c t i a f a t a d e p l a c a
euroasiaticac a r e a a v u t c a e f e c t p r i n c i p a l i n a l t a r e a
a n s a m b l u l u i himalayano-tibetan. In formarea Himalayei au fost
reluateformatiunile cristaline paleozoice, mezozoice si structuriletertiare. Axul
principal este alcatuit din sisturi cristaline.Himalaya se desfasoara in Pakistan,
Tibet, India, Nepal, Sikkim si Buthan. Sectorul principalal Himalayei este
situat in China. Altitudinea medie a Himalayei trece de 6 000 m; 40 de
varfuridepasesc 7 000 m si 11 varfuri sunt mai inalte de 8 000 m. Varful
Chomolungma situat la granita sino-nepaleza are inaltimea de 8 848,13 m.
2.2 CLIMA
Climatul ecuatorial este caracteristic extremitatii sudice a Asiei
(ArhipelaguluiIndoneziei, Arhipelagului Filipinelor, Peninsulei
M a l a c c a , I n s u l e i S r i L a n k a ) . D a t o r i t a conjugarii temperaturilor
constant ridicate, cu precipitatiile abundente distribuite relativ uniform
in decursul unui an, acest climat are ca insusire fundamentala lipsa
anotimpurilor.Temperaturile medii lunare sunt cuprinse intre 25 - 27°C, iar
amplitudinile termice anuale auvalori cuprinse intre 1-2°C. Umezeala
atmosferica ajunge la 95%, iar precipitatiile au valoricare depasesc 2 000
mm/an; acestea cresc pe versantii montani cu expozitie vestica.
Cantitatilemaxime de precipitatii se inregistreaza in intervalul echinoctiilor.
Anul este impartit in doua sezoane distincte: vara umeda si ceva mai calda si
iarna uscata simai rece.Pe ansamblu, cantitatea de precipitatii scade dinspre
Ecuator spre tropic.V e r s a n t i i e x p u s i v a n t u r i l o r u m e d e p r i m e s c o
c a n t i t a t e m a i m a r e d e p r e c i p i t a t i i ( c a r e s e formeaza datorita atat
vanturilor umede de vara cat si convectiei termice si dinamice ca,
deexemplu, in Gatii de Vest, 8 100 mm). Climatul subecuatorial se gaseste in
Sri Lanka,
India,Indochina
In Asia de Sud, regimul hidrologic al Campiei Indo-Gangetice este de
tip himalayan; raurilesunt numeroase si organizate in doua bazine:- bazinul
Gangelui cu afluentii principali: Brahmaputra si Jumna;- bazinul Indului cu
afluentii Sutleji, Ravi, Chenab si Jhelum.Gangele are o lungime de 3 000 km, un
debit (la varsare, cu Brahmaputra) de 39 000 m
3/s, impruna cuafluenții sai formeaza un bazin hidrografi c mare și fertil,
cu o suprafața de aproximativ 1 mil km2care intreține una din cele mai
mari densitați umane din lume. Adancimea medie a raului este de
16m, iar adancimea maxima, 30 m, este considerat unul dintre cele mai
murdare fluvii din lumeGange si Brahmaputra ambele avand izvoarele in
Himalaya,acestea se varsa in Golful Bengal printr-o imensa delta comuna pe
care India o imparte cu Bangladesh.In sectorul montan, ambele rauri se
alimenteaza din zapezi si ghetari. Ploile musonice de varade pe versantul sudic
al Himalayei produc o crestere puternica a debitelor.
Indul este cel mai lung curs de apa din Asia de Sud, izvoarele sale se afla pe
teritoriul Chinei,nu departe de granita cu Nepal. Are o lungime de 3 180 km si
un debit de 2 980 m3/s.Podisul Deccan este strabatut de rauri repezi
care traverseaza o serie de defi lee, sunt scurte si au un regim hidrologic
care depinde de ploile musonice.Vaile raurilor sunt inguste si
adanci.Principalele rauri care se varsa in Golful Bengal sunt: Mahandi,
Godavari, Kristna, Kaveri etc.In nordul Desertului Thar ajung raurile Punjabului
(in perioadele musonice) pana la nisipuri.In acest desert nu exista ape de
suprafata datorita cantitatii neinsemnate a precipitatiilor, dar in
sezonul ploios, se scurg, venind din zonele de munte, rauri temporare.
Apele subterane sunt abundente in nordul Desertului Thar, iar gradul de
mineralizare creste de la est spre vest.In Indonezia se gasesc numerosi
vulcani stinsi si activi. Pe fundul uneia dintre cele mai mari caldeire s-a
format un lac – Gunung – Batur (Insula Bali).In partea estica a Insulei Jawa, in
craterul vulcanului Gunung-Kelud, s-a format Lacul Kelud.Apa lacului se
incalzeste si este expulzata afara ca urmare aeruptiilor scurte si explozive.

Oceanul Indian este al treilea ocean ca mărime din lume. Acoperă aproximativ 20% din suprafața oceanică
a Pământului, are o suprafață de 73.556.000 km² iar volumul oceanului este estimat la 292.131.000 km³.
Este mărginit în nord de subcontinentul Indian, în vest de Peninsula Arabică și Africa, în est de Malaezia,
Insulele Sunda și de Australia și în sud de Oceanul Antarctic. Cel mai mare fluviu care se varsă în Oceanul
Indian este fluviul african Zambezi.