Premolar 1 Superior Premolar 2 Superior Premolar 1 Inferior Premolar 2 Inferior

Marginea Forma literei “V” cu deschiderea spre colet

ocluzala

Faţa - Versantul mezial este mai scurt decât cel distal

vestibulară
Marginea
mezială Mai lungă şi mai dreaptă decât marginea distala

- Uşor concavă în vecinătatea

coletului, până spre zona de
contact mezial

Marginea
distală - Uşor convergentă cu marginea mezială spre colet

Uşor concavă în zona coletului

Marginea Concavă spre ocluzal

de colet

Relief Convex în dublu sens

 -
- Convexitatea maximă a feţei este situată în treimea cervicală, spre mezial

2 depresiuni verticale de dezvoltare şterse o împart în trei lobuli inegali (central > distal > mezial) puţin pronunţaţi
Formaţiuni

- Depresiunile pornesc de la marginea ocluzală şi se termină pierdut la jumătatea înălţimii feţei vestibulare

- Creasta vestibulară de smalţ porneşte din vârful cuspidului - Creasta vestibulară de smalţ - Creasta vestibulară de smalţ
vestibular şi se termină spre colet; porneşte din vârful cuspidului porneşte din vârful cuspidului
vestibular şi se termină spre vestibular şi se termină spre
mijlocul feţei vestibulare. colet;

Forma literei “W” cu

Marginea Forma literei “V” cu deschiderea spre colet şi vârf rotunjit deschiderea spre colet
ocluzala - Braţele meziale sunt mai
scurte
Faţa orală - “V”-ul mezial este mai
proeminent
 - Are o depresiune de
- Braţul mezial al “V”-ului dezvoltare în regiunea mezio-
este mai scurt decât cel linguală
distal
- Depresiunea de dezvoltare:
- porneşte din foseta mezială,

- intersectează creasta sagitală

de smalţ a cuspidului lingual
- se te
rmină în jumătatea feţei
linguale

Marginea
mezială - Mai lungă şi mai dreaptă decât marginea distală

Marginea
distală - Uşor convergentă cu marginea mezială spre colet
 Frecvent prezintă o concavitate în ½ de colet

Marginea
de colet Concavă spre ocluzal

Relief
Convex în dublu sens

- Convexitatea maximă situată - Convexitatea maximă este Convexitatea maximă situată în

în centrul feţei localizată în treimea medie a centrul feţei
feţei

Formatiuni NU prezintă de obicei NU prezintă 2 lobi cu orientare mezială şi Doi lobuli separaţi de un şanţ
- Inconstant poate distală, separaţi de depresiunea - Şanţul porneşte din foseta
 prezenta o creastă mezio-linguală centrală a feţei ocluzale şi se
palatinală termină pierdut în treimea
ocluzală a feţei linguale

Marginea Convexă, cu un maxim de convexitate în 1/3 de colet

vestibulară
Marginea orală
Faţa
mezială Convexă, cu un maxim de convexitate în 1/3 medie

- Mai scurtă decât marginea vestibulară

Marginea ocluzala
Are forma literei “V” deschis spre ocluzal

- Versantul vestibular este - Versantul vestibular este de 2 ori mai lung decât versantul Braţul vestibular mai lung
mai lung decât versantul lingual
palatinal
- Are o înclinare de 45º dinspre vestibular spre lingual

Marginea de colet Uşor convexă spre ocluzal

 Relief Convex în dublu sens
Convex în zona punctului de contact mezial (la intersecţia 1/3 ocluzale cu 1/3 medie) - Convexitatea maximă este
situată în 1/3 ocluzală, spre
vestibular
Discret concav în 1/3 cervicală în zona depresiunii de
dezvoltare

Formaţiuni Prezintă o Nu prezinta NU prezintă decât o Nu prezinta

concavitate uşoară depresiune de
(depresiune de dezvoltare situată sub aria
dezvoltare) şi un şanţ de contact
de dezvoltare
- Depresiunea
de dezvoltare este
situată sub punctul de
contact mezial
- Şanţul de
dezvoltare porneşte
din şanţul
intercuspidian situat pe
faţa ocluzală,
intersectează creasta
marginală mezială de
smalţ a feţei ocluzale şi
se termină pierdut în
1/3 ocluzală a feţei
meziale

Convexă, cu un maxim de convexitate în 1/3 de colet

Marginea
vestibulară
 Faţa Marginea orală Convexă, cu un maxim de convexitate în 1/3 medie
distală
- Mai scurtă decât marginea vestibulară

Marginea ocluzala - Are forma literei “V” deschis spre ocluzal

- Versantul vestibular este mai lung decât Versantul vestibular este Braţul vestibular mai lung
versantul palatinal mai lung decât versantul
lingual

Convexă spre ocluzal (mai puţin convexă decât cea a feţei Rectilinie Aproape dreaptă
Marginea de colet meziale)

- La unele morfotipuri poate fi chiar rectilinie

Convex în zona punctului de contact distal (în 1/3 medie) Convex în dublu sens
Relief - Convexitatea maximă este
situată în 1/3 ocluzală, spre
vestibular

Formaţiuni O depresiune de dezvoltare mai puţin evidentă decât cea

de pe faţa mezială
NU prezintă

Marginea
 vestibulara Corespunde crestei sagitale de smalţ a cuspidului vestibular

- Are două zone cu relief - Mai rotunjită decât la Versantul mezial este mai
negativ, corespunzătoare premolarul unu superior scurt decât cel distal
depresiunilor ce separă
cei trei lobuli de creştere
Fata ai feţei vestibulare
ocluzala
Marginea Corespunde crestei sagitale de smalţ a cuspidului palatinal Corespunde crestei sagitale de smalţ a cuspidului lingual
palatinala
(lingual
PM1 Inf)
Morfotip cu 2 cuspizi: mai
scurtă decât marginea
Cele două versante se întâlnesc în semicerc vestibulară
-Morfotip cu 3 cuspizi: mai
lungă decât marginea
vestibulară

Marginea Corespunde crestei meziale marginale de smalţ

meziala

- Este întreruptă de şanţul - Este mai lungă şi mai dreaptă decât marginea distală
de dezvoltare al feţei
meziale

Marginea Corespunde crestei distale marginale de smalţ

distala
 - Impreună cu marginea mezială este divergentă spre vestibular
Formatiuni 2 cuspizi (vestibular şi
palatinal) separaţi de un
şanţ intercuspidian.
- 2 fosete principale
(mezială şi distală)
- 2 creste marginale de
smalţ (mezială şi distală)
- Şanţuri secundare
- Creste accesorii de smalţ
Fiecare cuspid prezintă
câte trei creste de smalţ:
1. O creastă sagitală
orientată mezio-
distal
2. O creastă axială
perpendiculară pe creasta - Situat la mijlocul feţei
sagitală
- Porneşte din
vârful cuspidului şi
coboară pe faţa
ocluzală spre
şanţul
intercuspidian
3. O creastă vestibulară
(palatinală):
- Cea vestibulară
porneşte din
vârful cuspidului
vestibular şi se - Cea mezială este mai
2 cuspizi egali - 2 cuspizi (vestibular şi lingual,
(vestibular şi cel lingual este de 2 ori mai
palatinal) separaţi de mic) separaţi de un şanţ
un şanţ intercuspidian.
intercuspidian. - 2 fosete principale (mezială şi
- 2 fosete principale distală)
(mezială şi distală) - 2 creste marginale de smalţ
- 2 creste marginale (mezială şi distală)
de smalţ (mezială şi
distală) Fiecare cuspid prezintă câte
- Şanţuri de trei creste de smalţ:
dezvoltare 1. O creastă sagitală
Şanţul intercuspidian: orientată mezio-distal
- Drept, orientat 2. O creastă axială:
mezio-distal porneşte din vârful
cuspidului, coboară pe
datorită egalităţii faţa ocluzală spre
dimensionale a şanţul intercuspidian,
cuspizilor. este perpendiculară pe
Fosetele: creasta sagitală
- Formă triunghiulară, 3. O creastă vestibulară
cu vârful spre şanţul (linguală): pornesc din
intercuspidian şi baza vârfurile cuspizilor; cea
spre creasta linguală este mai
marginală de smalţ ştearsă.
- Se află la Şanţul intercuspidian: concav
extremităţile şanţului spre vestibular, orientat mezio-
intercuspidian distal, de adâncime redusă.
Fosetele: de formă
Morfotipul cu 3 cuspizi:
- cuspizii sunt orientaţi unul
vestibular şi 2 spre lingual
(vestibular>mezio-
lingual>disto-lingual)
- 3 şanţuri intercuspidiene
dispuse în “Y”: centro-
mezial, centro-distal şi
centro-lingual
- 3 fosete: mezială, distală
şi centrală
- 3 creste sagitale ale
cuspizilor, 3 creste axiale
ale cuspizilor
- 2 creste marginale de
smalţ
- şanţuri suplimentare cu
dispoziţie radială, ce pot
depăşi crestele marginale
 termină pierdut mare decât cea triunghiulară, cu vârful spre
spre colet distală. şanţul intercuspidian şi baza
- Cea palatinală Crestele marginale de spre creasta marginală de
porneşte din smalţ converg uşor smalţ; se află la extremităţile
vârful cuspidului spre palatinal. şanţului intercuspidian; cea
palatinal şi este Şanţurile de mezială este mai mare decât
mai greu dezvoltare: cea distală si din ea porneşte
decelabilă decât - Apar inconstant din şanţul de dezvoltare mezio-
creasta şanţul intercuspidian lingual
vestibulară. - Sunt puţin profunde
Şanţul intercuspidian: - Se termină pe
- Drept, orientat versantele ocluzale
mezio-distal, mai ale cuspizilor
apropiat de
cuspidul palatinal
datorită
inegalităţii
cuspizilor.