Scenariul 4, incotro? Prof. Dr.

Alexandru
Rafila despre directia epidemiei, capcanele
statisticii, mutatia virusului si medicamentul
speranta. Interviu
Acum suntem la peste 2.000 de cazuri de infectare cu coronavirus, e posibil sa ajungem la
3-4.000 de cazuri intr-o saptamana - 10 zile. Daca ramanem la o medie de 300 de cazuri/zi
cred ca nu intram in scenariul din Lombardia. Daca o sa avem zile cu dublarea numarului
de cazuri noi si vom ajunge la 500-600-1.000 de cazuri noi/zi, atunci vom avea o problema
foarte serioasa, spune prof. univ. dr. Alexandru Rafila.

Prof. Rafila a explicat pentru Ziare.com care ar trebui sa fie masurile odata cu intrarea in faza a
4-a, cu peste 2.000 de persoane infectate, inclusiv necesitatea ca formele usoare sa fie tratate in
alte spatii, precum hotelurile, iar cele asimptomatice sa fie izolate chiar acasa.

Prof Rafila a criticat din nou testarea in masa din Bucuresti, pentru ca "epuizam resursele inutil",
iar testele rapide au o acuratete de numai 30%: "va fi o confuzie generala, vor fi persoane
infectate care vor avea test negativ si invers, rezultate fals pozitive pe care va trebui sa le
confirmam prin tehnici de biologie moleculara, care nu vor face decat sa ne iroseasca resursele".

Alexandru Rafila a anuntat ca, in cateva saptamani, la "Matei Bals" va incepe testarea
unui medicament american foarte promitator impotriva COVID si in cateva luni de zile el
ar putea fi disponibl pentru productie si tratarea pacientilor.

Ne aflam deja la peste 2.000 de cazuri confirmate si Romania a intrat oficial in scenariul IV.
Concret, ce schimbari aduce el?

Eu incerc sa merg pe un model care mi s-a parut de succes si a facut diferenta dintre situatia
ingrozitoare din Lombardia si cea controlata din regiunea alaturata, Veneto. Toata lumea
vorbeste despre Italia, dar, de fapt, nu e vorba despre toata tara, ci doar despre
Lombardia, care nu a luat cele mai bune masuri de la inceput, cu consecintele pe care le vedem.

Saptamana trecuta am avut o teleconferinta cu directorul medical al regiunii Veneto, care ne

spunea ca 80% dintre pacientii infectati nu au fost internati in spitale, ci in alte locatii, de
obicei hoteluri, iar spitalele le-au pastrat pentru cazurile grave.

Masurile de distantare sociala au fost respectate, ceea ce nu s-a intamplat in Lombardia, si au

reusit sa amenajeze in spitale circuite complet separate intre zonele care trateaza pacienti
infectati cu noul coronavirus si restul pacientilor. Iar rezultatele au fost cu totul diferite de
Lombardia, unde mortalitatea a fost de 10 ori mai mare.
Deci circuite diferite, internarea doar a cazurilor grave ..

...si respectarea restrictiilor de circulatie. Este esentiala continuarea activitatii economice,

dar alte activitati sociale trebuie evitate, chiar sarbatoarea comuna a intregii familii de Paste.

Populatia vulnerabila este cea in varsta. Procentul de persoane peste 70 de ani este in
Romania de 11% din totalul cazurilor inregistrate, in timp ce in Lombardia a ajuns la
56%. Automat si cazurile complicate, care au dus chiar la decese, au fost mai multe.

A fost o greseala ca pana acum au fost primite in spitalele romanesti si cazurile usoare, chiar
asimptomatice?

Nu, a fost faza de inceput. Acum suntem la peste 2.000 de cazuri, e posibil sa ajungem la 3-4.000
de cazuri intr-o saptamana - 10 zile si e bine sa putem lua din timp masurile. Cei internati au fost
in parte deja externati, important e sa nu mai internam de acum astfel de persoane cu forme
usoare si sa stabilim locatiile unde pot fi tratate.

Ma gandeam la faptul ca ele nu aveau mare nevoie de tratament in spital, dar au adus virusul cu
ele in spital.

E adevarat, dar si acasa avem o problema, avand in vedere ca putini locuiesc singuri, au familii,
inclusiv cu persoane varstnice. De aceea, dorim sa gasim spatii separate, deci o solutie
intermediara. Daca numarul de cazuri ar fi foarte mare si chiar aceste spatii nu vor face fata, vom
opta pentru izolare in familie a cazurilor asimptomatice.

Se tot vorbeste despre o mutatie a virusului care si-ar fi schimbat tinta si ar afecta mai mult
persoane mai tinere.

Nu, cred ca noi am suferit o mutatie in ceea ce priveste perceptia. Nu putem sa discutam de o
mutatie, ci despre faptul ca nu sunt afectate doar persoanele varstnice la care sunt mai vizibile
complicatiile si mortalitatea.

Faptul ca apar sporadic si cazuri la alte categorii de varsta nu inseamna ca inainte nu au existat.
Dar noi prezentam ca fiind o regula ceea ce e o exceptie si ne focalizam atentia asupra cifrelor
mici, nu asupra cifrelor mari.

85% dintre infectii sunt forme usoare si medii in general in cazul persoanelor pana la 70 de ani.
La acestea pot aparea si complicatii, dar sunt rare si se coreleaza cu comorbiditati, cu boli
cronice.

Iar regula este ca la persoanele varstnice, mai ales daca au boli cronice, sa apara cazuri grave si
tratamente care depasesc capacitatea sistemului de sanatate. In Lombardia, 30% dintre
decedati aveau cate trei boli cronice, 25% aveau 2 afectiuni cronice si restul o afectiune.
Doar 1%, din aceasta categorie de varsta, nu aveau nicio alta afectiune.
Pe de alta parte, daca o persoana cu, sa zicem, cancer in faza terminala, se infecteaza si
decedeaza, care a fost totusi cauza mortii, COVID sau cancerul terminal? A existat si in
Romania un asemenea caz.

Raportarea e diferita in functie de tara. Discutam daca persoana a decedat din cauza infectiei cu
coronavirus, a facut complicatie, pneumonie, sau boala de baza a avut o evolutie fatala din cauza
infectarii simultane cu coronavirus.

Raportarea e diferita in Germania si Italia. In Germania se raporteaza strict decesele

provocate de evolutia si complicatiile infectiei cu coronavirus. In Italia, cum spuneam,
marea majoritate a pacientilor aveau 2 sau chiar mai mult de 3 boli cronice concomitente.

De aici si diferenta mare dintre Germania si Italia?

Si de aici, dar si pentru ca in Italia au fost afectate mai mult persoanele varstnice.

Ceea ce noi vedem zilnic drept noi cazuri sunt cazuri de infectare sau de imbolnavire cu
simptome?

Sunt persoane infectate dintre care unele sunt asimptomatice.

Tocmai la intrarea in faza a 4-a avem si o reala criza in spitale, cu medici care demisioneaza.

Aici cred ca trebuie o actiune foarte rapida, in primul rand, de informare si educare a
personalului medical, in acest moment, as zice, insuficiente. Inclusiv modalitatile de transmitere
si prevenire a infectiei trebuie serios discutate cu personalul medical, exista ghiduri ale OMS
privind reducerea riscului.

Al doilea element e legat de felul in care intelegem sa ne facem profesiunea ca medici, dar si
de responsabilitatea autoritatilor de a le oferi echipamente de protectie, macar cele de baza.

Medicii sunt in primul rand, si ei, oameni, unii au vocatie de eroi care accepta sa lucreze fara
echipamente de protectie, altii nu.

Asa e, trebuie sa aiba echipamente si inteleg ca problema va fi rezolvata in urmatoarea perioada.

Sper sa fie o chestiune de zile.

Ce ar trebui sa stie medicii?

Simpla apropiere de un pacient infectat nu inseamna contact apropiat si imbolnavire. Un

echipament de baza minimal, cu halat, o masca obisnuita si ochelari, preferabil viziera, e
suficient pentru a impiedica transmiterea bolii.

Imi spuneati recent la Europa FM ca ati propus cateva masuri, intre care impartirea medicilor
in trei ture de cate 12 ore care sa nu se intalneasca pentru a limita transmiterea infectiei in
randul lor. Ce s-a intamplat cu propunerea?
Si ar trebui si echipe de rezerva. Nu stiu ce s-a intamplat cu propunerea, probabil se vor lua
masuri pe partea de organizare medicala odata cu intrarea in faza a 4-a.

INSP s-a retras din testarea sondaj care urmeaza sa aiba loc in Bucuresti pe strada, in fata
blocurilor, motivand ca nu are cum sa alcatuiasca esantionul corect.

Aceasta esantionare este atributul legal al Institutului National de Sanatate Publica si,
probabil, daca se apela la el de la inceput, multe dintre neclaritatile legate de utilitatea si modul
de desfasurare ale unei astfel de testari ar fi fost eliminate.

Inteleg ca va mentineti punctul de vedere privind inutilitatea acestui tip de testare?

Testarea pur si simplu a populatiei, hai sa vedem daca e infectata sau nu, nu se face pentru ca
epuizam resursele inutil. Iar daca facem un studiu de seroprevalenta, ca sa vedem cine a trecut
prin infectie pana in momentul respectiv, e bine ca el sa fie facut ceva mai tarziu, nu la inceputul
perioadei de transmitere comunitara, ca sa putem avea niste cifre care sa ne permita sa facem si
niste prognoze legate de evolutia situatiei.

Am auzit medici care spuneau ca testele rapide care urmeaza sa fie folosite in testarea-sondaj
din Bucuresti ar avea o acuratete de peste 90%. Asa e?

Saptamana trecuta Spania a renuntat la testele rapide, care aveau o acuratete de 30%. Adica
erai mai aproape de adevar daca spuneai invers. Daca aveai un rezultat negativ, la 30% era
mai probabil ca rezultatul sa fie pozitiv.

Sunt chiar colegi ai nostri, deveniti europarlamentari, care fac un soi de reclama nejustificata nici
profesional, nici moral, imping oamenii sa creada ca testele le vor arata daca sunt sau nu bolnavi.
Este exact pe dos, va fi o confuzie generala, vor fi persoane infectate care vor avea test
negativ si invers, rezultate fals pozitive pe care va trebui sa le confirmam prin tehnici de
biologie moleculara, care nu vor face decat sa ne iroseasca resursele.

Asa cum a inceput "cocoasa" romaneasca, suntem aproape de riscul de a intra intr-un scenariu
de tip Lombardia sau, dimpotriva, ne-am indepartat de el?

Pare ca ne-am indepartat, dar pana nu vad evolutia de dupa Paste, nu va pot da o astfel de
predictie. Daca ramanem la o medie de 300 de cazuri/zi, cred ca nu intram in scenariul din
Lombardia. Daca o sa avem zile cu dublarea numarului de cazuri noi si vom ajunge la 500-
600- 1.000 de cazuri noi/zi, atunci vom avea o problema foarte serioasa.

Avem oare imaginea reala a noilor cazuri? Nu exista inca pe la sate multe cazuri, de
imbolnaviri, unii spun chiar decese, sub radar?

E posibil sa fie si cazuri scapate de sub radar in satele unde au venit multe persoane din Spania si
Italia, proabil ca numarul real de cazuri e mai mare, dar lucrul acesta trebuie sa il corelam cu
ceea ce se intampla in sectiile ATI.
Daca va fi o suprasolicitare a acestor sectii, atunci e cum ziceti. Daca nu, inseamna ca e doar un
zgomot de fond.

Ati vorbit intr-un alt interviu pe care mi l-ati acordat despre un medicament produs de o
companie americana, cu rezultate foarte promitatoare in tratarea COVID.

Da. Am facut demersuri la biroul regional pentru Europa al OMS si ma bucur ca am reusit sa
includem si Romania, probabil Institutul "Matei Bals", pe lista centrelor unde se va face
studiul clinic de faza 3 pentru acest medicament.

Va inrola mai multi pacienti din mai multe tari, alaturi de alte produse, asftel incat la sfarsitul lui
sa existe suficiente argumente pentru autoritatea Americana, FDA, sa poata da aprobarea de
productie si punere pe piata. In cateva luni de zile cred ca acest medicament va fi disponibl
pentru productie si tratarea pacientilor.

Si cand va incepe testarea la "Bals"?

In scurt timp, probabil de ordinul saptamanilor.

Deci veti incepe sa-l dati pacientilor de la "Matei Bals"?

Dar nu vor primi toti acest produs. Vor primi una dintre cele patru scheme terapeutice care vor fi
testate.

Si pe una dintre ele o considerati foarte promitatoare sub aspectul rezultatelor?

Nu doar eu, literatura de specialitate.

ziare.com

Interviu
de Ioana Ene Dogioiu, Senior editor Marti, 31 Martie 2020