5 luni de la primul caz de COVID.

Principalele întrebări la care oamenii de

știință au găsit răspunsul
Ana Maria Marinescu,

libertatea.ro

De Luni, 20 aprilie 2020, 14:00

Miercuri, 1 ianuarie, la o zi după anunțul oficial al Chinei că au apărut cazuri de “pneumonie

virală de cauză necunoscută”, a început forfota în Wuhan: autoritățile au închis piața de unde ar
fi migrat noua tulpină de coronavirus de la animale la oameni, iar cercetătorii din China s-au
apucat să studieze virusul. Pierduserăm însă startul în cursa cu SARS-COV-2, cum avea să fie
numit inamicul nostru mai târziu, arată The Guardian.

O lună și jumătate are avans noul coronavirus în fața noastră, autoritățile chineze ignorând
avertismentele medicilor din Wuhan și reducându-i la tăcere pe mulți dintre cei care au avertizat
asupra pericolului pe care acesta îl reprezintă.
Wuhan, provincia Hubei, a fost punctul de plecare al noul coronavirus în lume

Până la 1 ianuarie. Atunci a-nceput o cursă contra cronometru, care a antrenat oameni de știință
din toată lumea în căutarea de răspunsuri. Cum a migrat noul coronavirus la oameni? Cum se
răspândește și cum afectează organismul uman? Ne putem reinfecta? În cât timp vom avea un
vaccin? La unele dintre ele cercetătorii au găsit răspunsul, la unele însă… încă nu.
Cercetătorii au făcut progrese uriașe, dar pentru moment insuficiente pentru a stopa pandemia.

Iată ce știm și ce rămâne deocamdată un mister în legătură cu virusul-frate cu SARS și Mers,

care până acum a infectat peste 1,8 milioane de oameni pe tot globul și a ucis peste 114.000.

Recomandări

Tolo: De ce atacă Puric și populiștii Colectiv și COVID în același timp?

“Politicienii joacă o notă naționalistă ieftină și miza e mult mai mare pentru ei
decât câteva vieți umane”

Cum a migrat noul coronavirus la oameni?

Oamenii de știință din toată lumea s-au pus de acord că gazda noului coronavirus este liliacul.

Liliecii au un sistem imunitar extrem de puternic. În încercarea de a-l străpunge, coronavirusurile

se înmulțesc rapid și suferă mutații repetate. Acest mecanism de replicare pe fast-forward
transformă micile mamifere în superrezervoare virale.
Liliecii au fost “rezervorul” viral de unde a migrat SARS-COV-2 la un alt animal – se presupune că un
pangolin -, apoi la om

Transmise la alte animale, care nu au un răspuns imun la fel de puternic ca al liliecilor, virusurile
invadează rapid organismul. Cele mai multe dovezi arată că, în cazul SARS-COV-2,
intermediarul prin care virusul a ajuns de la liliac la om a fost un pangolin.
Tranziția s-a făcut de la liliac la un alt animal, iar de la acesta din urmă la om. E foarte
clar. Cel mai probabil, pacientul zero a fost o persoană care a manevrat animalul infectat,
într-o piață. Apoi, el a transmis mai departe altor oameni virusul. Așa a luat naștere
epidemia, transformată apoi în pandemie.

Prof Edward Holmes, virusolog la Sydney University:

Cum se transmite?

Prin particulele expectorate de persoana infectată când strănută sau tușește.

Prin strănut, particulele virale ajung în aer sau pe persoanele din proximitate

Particulele virale sunt inhalate de persoane aflat în proximitate, când inspiră, iar după ce pătrund
în organism, încep replicarea.
Recomandări

Activistul rom Ciprian Necula, în fața incidentelor grave: ”E timpul să spunem

«Ajunge» și scandalagiilor din comunitățile rome”

Din fericire, în cele mai multe cazuri, sistemul imunitar detectează rapid agentul patogen și
pornește la atac, fabricând anticorpi.

Majoritatea cazurilor sunt ușoare și, culmea, tocmai asta face ca virusul să se răspândească
atât de repede și de ușor. Fiind asimptomatici, foarte mulți oameni nu știu că contractat
SARS-COV-2 și în loc să se izoleze, merg la serviciu ori la cumpărături, iar acolo infectează
alte persoane.

Prof. Jonathan Ball, virusolog la Nottingham University:

Și prin simpla vorbire, arată un studiu recent, o persoană infectată poate elibera particule virale
care să infecteze interlocutorul aflat în apropiere.

În schimb, cercetările derulate de Organizația Mondială a Sănătății arată că noul coronavirus nu

s-ar transmite prin mâncare și ambalaje.

Vectori de transmitere pot fi însă suprafețele atinse de oameni infectați, pe care virusul rămâne
activ câteva ore.

Și în aer SARS-COV-2 rezistă – și poate fi inhalat – câteva ore.

Când și de ce provoacă moartea persoanei infectate?

Majoritatea cazurilor sunt ușoare, da, însă există și situații când lucrurile o iau razna după
contractarea virusului, iar deznodământul nu e unul fericit.

Recomandări

Interviu cu primarul-epidemiolog al unei localități izolate din nordul Islandei,

despre carantină și comunitate: „Vremurile grele scot ce e mai bun din
oameni”

SARS-COV-2 poate afecta, gradual, mai multe organe.

Dacă trece din tractul respirator în plămâni, poate provoca leziuni grave la nivel pulmonar, iar
pacientul ajunge la Terapie intensivă.

Iată cum sunt afectați plămânii unui bolnav de coronavirus:

Sunt 4 stadii ale bolii în forma ei severă, de la stadiul 1, când pacientul are nevoie de oxigen, la
4, când e conectat la un aparat care preia sarcina plămânilor.

Mai există varianta unui răspuns disproporționat și haotic al organismului la atacul viral:
sistemul imunitar inundă plămânii cu celule menite să înlăture agentul patogen și să repare
țesutul afectat, însă aceste distrug nu doar virusul și infecția provocată de acesta, ci și țesutul
pulmonar sănătos.

Acest fenomen e cunoscut în lumea medicală ca “furtuna de citokine” și duce, de cele multe ori,
la deces. Cercetătorii în domeniu nu au descoperit încă de ce se declanșează doar al anumite
persoane.
Pacienții cu plămânii afectați de COVID-19 ajung la Terapie Intensivă

O variantă viabilă ar fi că pacienții al căror sistem imunitar declanșează “furtuna de citokine”

prezintă, la nivel celular, receptori mai sensibili la noul coronavirus decât cei care au un răspuns
imunitar normal.
Ne putem reinfecta sau imunitatea dobândită în timpul bolii ne protejează
pentru tot restul vieții?

Medici și oameni de știință angrenați în cercetările țintite pe imunitatea la COVID au arătat, prin
numeroase studii, că majoritatea persoanelor infectate dezvoltă anticorpi.

Există însă și un procent mic de bolnavi care, după vindecare, aveau zero anticorpi pentru SARS-
COV-2 în sânge.

Anticorpii generați de răspunsul imunitar al organismului ne vor proteja de o infecție

viitoare, însă e puițin probabil ca această protecție să dureze toată viața.

Mike Skinner, virusolog la Imperial College London:

Cel mai probaibil, susțin majoritatea virusologilor, bariera ridicată de sistemul nostru imunitar în
fața noului coronavirus va slăbi după un an, maximum doi. De aceea e nevoie de un vaccin.

Și mai rămân problema mutației. Dacă SARS-COV-2 suferă mutații, anticorpii fabricați în
timpul infectării cu prima “variantă” a virusului devin inutili.

Când vom avea un vaccin?

În urmă cu trei zile, publicația Nature anunța că nu mai puțin de 78 de vaccinuri sunt în teste în
laboratoare din toată lumea și alte 37 sunt în diverse stadii de dezvoltare.
78 de vaccinuri ar fi testate în prezent în laboratoare de pe tot globul

Dintre acestea, unul e în prima fază de testare la Oxford University, două, la corporații de
biotehnologie din SUA, iar trei, în China, în grupuri de studii conduse de oameni de știință.
În mod normal, serurile antivirale necesită teste de ani, nu de luni pentru a le fi dovedită eficiența
și siguranța. În lupta cu SARS-COV-2, însă, nu avem ani la dispoziție. Este motivul pentru care
o serie de cercetători au propus grăbirea procesului, cu orice risc.

Asta înseamnă să fie sărită faza testării pe animale și să se treacă direct la testarea umană, chiar
dacă asta pune în pericol voluntari implicați în cercetare. Voluntari care trebuie să fie tineri și
sănătoși.

Nu e o procedură lipsită de riscuri, însă ar grăbi obținerea vaccinului cu câteva luni.

Voluntarii vor fi monitorizați îndeaproape, iar dacă apar probleme, le asigurăm cea mai
bună îngrijire și tratamente de ultimă oră.

Nir Eyal, profesor de bioetică la Rutgers University:

Eyal crede că merită sacrificarea câtorva pentru binele celor mulți.

Să nu uităm care e miza: un vaccin care ar salva milioane de vieți.

Nir Eyal, profesor de bioetică la Rutgers University:

Prof. Adam Finn de la Bristol University nu e însă convins că e bine să se recurgă la această
variantă – punerea în pericol a vieților unor tineri – chiar dacă e pentru o cauză nobilă.

Tinerii s-ar putea grăbi să se ofere voluntari, din dorința de a ajuta, fără a ști că și-ar putea
semna astfel condamnarea la moarte. Virusul acesta a dovedit că nu face diferențe și că
poate ucide persoane tinere și în perfectă stare de sănătate.

Prof. Adam Finn de la Bristol University:

Foto: EPA, Hepta

Citeşte şi:

COVID-19 poate dezvolta, de fapt, două tipuri distincte de pneumonie, arată un studiu
al medicilor din Italia. Una ușoară și alta extrem de agresivă

Cum descrie un medic din Suceava simptomele COVID-19, simțite pe propria piele: “Cel mai
mult te temi când tragi aer și inspiri cu mare greutate”

Anxietate și incertitudine: Greu lovită de epidemie, Spania iese azi parțial din carantină pentru a-
și salva economia. Iată cum o face
GSP.RO

Un medic legist contrazice ceea ce mulți credeau despre coronavirus. Ce a

descoperit la toate victimele coronavirusului cărora le-a făcut autopsie

HOROSCOP

Horoscop 20 aprilie 2020. Capricornii au multe de învățat din agitația din

familie

Urmărește cel mai nou VIDEO