Intrebari TGD

1. Analizati elementele componente(partile) ale sistemului stiintelor juridice.

R: Sistemul stiintelor dreptului este alc din:

1. Teoria generala a dr

2. Stiintele juridice de ramura

3.Stiinte juridice istorice

4. Stiinte ajutatoare

Teoria generala a dr este "locomotiva" stiintelor juridice, ea abordeaza dr in integritateasa si nu se

opreste la un specific anume.Principalul scop al teoriei generale a dr este acela de a stabili conexiuni
intre elemente ce formeaza obiectul stiintelor de ramura.

Stiintele juridice istorice au ca obiect de studiu dreptul d.p.d.v al unei anumite perioade, al unei tari sau
arii geografice.Studierea acestei parti ajuta la observarea si intelegerea diferitelor institutii de dr , ne
ajuta sa regasim baza fenomenului juridic.

Stiintele ajutatoare st stiinte autonome cu obiect propriu de studiu si reglementare, care coexista si se
desfasoara in legatura cu stiintele juridice, de ex: medicina legala, criminalistica.

2. Def conceptul "drept". Enumerati si analizati acceptiunile conceptului "drept".

R: Cuvantul "drept" isi are originea in cuvantul lat "directus" ,ecvocand sensul direct, corespodentul
latin este "jus" avand sensul de drept, lege.

In sensul juridic al termenului se disting:

1. Dr obiectiv -norme de conduita impuse indivizilor si colectivitatii umane

2.Dr subiectiv- indreptatirea participantilor la acest raport juridic

3. Dr pozitiv- dr actual

3. Enumerati si analizati componentele realitatii juridice.

R: Componentele realitatii juridice sunt: constiinta juridica, dreptul si relatiile juridice.

Constiinta juridica reflecta imprejurarea potrivit careia fenomenul juridic este un produs rezultat dintr-
un proces de evaluare, fie de legiuitor, fie de catre populatie ,cand vorbim de cutume sau uzante.

Dreptul cu elem. sale normative si institutionale se comporta ca un "burete" ce "absoarbe" nevoile

sociale, iar cand se "decontracta" livreaza produsul finit.
Relatiile juridice probeaza aplicarea dr la rap. juridice si situatii juridice.

4. Def conceptul "familie de drept". Clasificarea si analiza particularitatilor fam. de dr.

R: Familia de dr grupeaza, contine sisteme juridice nationale ordonate prin prisma trasaturilor comune.

Clasificarea familiilor de dr: sistemul de dr romano-franco-germanic, sistemul de dr anglo-sxon,

sistemele juridice si religioase traditionale.

Sistemul de dr romano-franco-germanic cuprinde sistemul francez, germanic si scandinav. Principala

trasatura a acestui sistem de dr. consta in aceea ca legea scrisa este principalul izvor de dr.

Fam dr anglo-saxon isi are originea in Anglia si se aplica in tari precum: Anglia, S.U.A., Noua Zelanda,
Australia. Se compune din common law(reguli stabilite prin hot. jud.), equity(principiile justitiei),
statutory law(dr. scris).

Sistemele jurid. si religioase traditionale st creatii ft vechi ale societatii umane. Se caracterizeaza prin :
de cele mai multe ori, sistemele trad. st incomplete, normele jurid. st personale.

Ex: dr. musulman, dr. indian, dr. israelian.

5. Diviziunile dreptului. Obiectul de reglementare al dr public\privat.

R: D.p.d.v. al dr intern, dr public are ca obiect de reglementare relatiile sociale ce vizeaza rap. dintre
cetateni si stat. Aceasta diviziune cuprinde: dr penal, administrativ, international, constitutional.

In privinta dr. privat, acesta reglementeaza relatiile patrimoniale si nepatrimoniale ale particularilor si
cuprinde: dr.civil, dr. international privat.

6. Def, enumerati si analizati factorii de configuarea a dr.

R: Factorii de conf. a dr sunt: mediul natural, cadrul social-politic, factorul uman, religia, morala si dr.
omului.

Mediul natural- cand spunem mediul natural, spunem, fauna,flora, mediul geografic.Determina
specificul legislatiei, prin influenta vietii sociale, dez. economica si a normei juridice.

Cadrul social-politic -infl. politica legislativa si a actelor legislative.

Factorul uman este zona centrala de interes pt legiuitor. Dreptul se coreleaza in permanenta cu
dispozitia omului de a influenta si transforma socialul.

7. Caracteristicile dreptului

 Stiinta dr are un puternic caracter normativ

 Stiinta dr are profunde conotatii socio-umane
 Stiinta dr are o istorie proprie, care este integrata in istoria statului
  Stiinta dr are un aparat conceptual propriu ced opereaza cu notiuni si def. specifice
 Dreptul folosete expresia"lege" intr-un sens propriu, spre deosebire de celelalte stiinte, ce
folosesc termenul "lege" ca fundament al unui fenomen.

8.Def , enumerati si analizati principalele metode de cercetare stiintifica a dr.

R: Principalele metode de studiere a dr sunt:

 Metoda generalizarii si abstractizarii teoretice a fenomenului juridic-prin folosirea ei, fen. juridic
este abstractizat si generalizat la cel mai inalt nivel.
 Metoda logica -se pliaza ft bine pe cercetarea stiintei dreptului, intrucat ea este o stiinta
deductiva.
 Metoda istorica- ajuta la cunoasterea dr pe baza evolutiei sale istorice.
 Metoda comparativa -are ca obiect compararea sistemelorde dr diferite, a ramurilor si
institutiilor, a normelor de dr.
 Metoda sociologica- analizeaza fenomenul juridic din perspectiva influentei societatii asupra fen.
juridic, in general.

9.Def, enumerati si analizati functiile dr din perspectiva tgd

R: Functiile dr au ca obiect asigurarea echilibrului social, prin intermediul conlucrarii subiectelor de dr.

Functiile dr din perspectiva tgd:

 Functia de institutionalizare-potrivit autorilor C.Voicu si A.C.Voicu, aceasta functie desemneaza

capacitatea de a crea. de a construi cadrul necesar functionarii intregului sistem de organizare
sociala.
 Functia de conservare, protejare si garantare a valorilor sociale esentiale- rolul principal al dr il
reprezinta ocrotirea valorilor sociale. Din acest motiv rezulta gradul ridicat de implicare in viata
sociala a fen. juridic.
 Functia de conducere a societatii-alaturi de politic, economic si dr participa la conducerea
societatii.
 Functia normativa a dr- aceasta fnctie exprima pozitia dominanta a dr. in viata societatii, scopul
sau primordial de a organiza si a conduce mecanismele sociale potrivit vointei sociale.

10.Def statul si sensurile termenului "stat"

R : Statul este principala institutie prin care se exercita puterea politica in societate.

Sensuri:

 sensul istorico-geografic-potrivit acestei acceptiuni, statul reprez. populatia existenta si

organizata in limitele unui teritoriu. Aceste limite st frontierele unui stat.
  sensul politico-juridic- in lumina acestei acceptiuni, prin stat se intelege o organizatie politico-
sociala. Aceasta organizatie teritoriala este compusa dintr-un ansamblu de institutii si
mecanisme specifice, prin intermediul carora se conduce societatea.

11. Enumerati si analizati elem. statului

R: Teritoriul -cuprinde solul, subsolul, spatiul atmosferic si o portiune din apele inconjuratoare. Se
exercita puterea suverana a statului, puterea lui nu se subordoneaza altei puteri.

Populatia- fiin o masa inradacinata in spatiul ei cultural cu traditiile si limba ei. Elementul de leg este
cetatenia.

Elementul formal-institutional- este puterea de stat cu forma de autoritate sociala pe care un individ sau
un grup o are asupra altora pt realizarea unui scop comun.

12. Analizati trasaturile puterii de stat

R:Puterea statala reprez. o forma de organizare de stat a puterii poporului.

 Ea exprima vointa poprului.Vointa poporului este vointa generala si obligatorie

 Puterea de stat se exercita prin organele si institutiile puterii.
 Obiectul puterii de stat il reprez. guvernarea intregii societati
 Puterea de stat se exercita in cadrul legal, iar in caz de nevoie este permisa folosirea fortei
coercitive a organelor si institutiilor specializate

13.Exercitarea puterii de stat

R: In orice stat democratic puterea ii apartine poporului, iar separatia puterilor in stat previne abuzul de
putere.Insusi Montesquieu a sustinut ideea ca puterile st obligate sa concerteze.Separatia puterilor in
stat reprez. contraponderea monarhiei absolute, unde regele detinea in mainile sale absolute toata
puterea.

14.Organele de stat

R: Organele de stat se impart in:

 organele puterii legislative care au ca principala functie elaborarea de acte normative.

 organele puterii executive au ca principale atributii aplicarea legii si administrarea societatii
 organele judecatoresti indeplinesc o functie jurisdictionala, avand ca finalitate asigurarea
respectarii dr omului si a ordinii juridice in ansamblul sau.

15. Structura statului si formele de stat ???

16. Def conceptul "stat de drept" si analizati trasaturile statului de dr

R: Statul de dr reprez o mare victorie in evolutia umanitatii pt ca elimina opresiunile si arbitrarul fortei
publice. Scopul principal il reprezinta trabsformarea statului intr-un instrument aflat in slujba
cetateanului, sub domnia legii.

Trasaturi:

 Autonomia dreptului- pe baza acestei trasaturi se elimina posibilitatea transformarii dr intr-o

simpla unealta aflata la indemana promovarii unor interese politice .
 Previzibilitatea si predictibilitatea- legea trb sa asigure un confort psihic pt individ.

17.Separatia puterilor in stat

R: Separatia puterilor in stat garanteaza un regim constitutional democractic si apararea dr omului.

Statul de dr, democratic si egalitar este garantul dr omului si prin acesta protector al individului contra
puterii.

18.Def principiile generale ale dr

R: Principiile generale ale dr sunt idei conducatoare ale continutului tuturor normelor juridice.

19. Enumerati si analizati trasaturile esentiale ale principiilor generale ale dr

R: Trasaturi:

 sunt idei de baza ale stiintei dr

 au caracter general
 se regasesc in mai multe ramuri de dr
 relationeaza cu ordinea juridica si promoveaza valori juridice esentiale
 consolideaza sistemele de dr pozitiv
 servesc la orientarea activitatii juridice
 cele mai multe principii ale dr au o mai mare longevitate decat norma juridica, fiindca izvorasc
din dr natural si, pe aceastacale, pot servi la interpretarea noilor norme juridice
 se caracterizeaza printr-un profund umanism si nico lege democractica nu poate fi faurita si
aplicata fara respectarea principiilor generale ale dr

20.Rolul principiilor dr

R: Principiile generale au rol de constructie, dar si unul de valorizare pt sistemul de dr in sensul ca ele
cuprind cerintele societatii. Principiile generale sintetizeaza un nr mare de cazuri concrete si ele nu au
doar un raport exclusiv imaginativ. Principiile de dr au rol de administra justitia.

21.Principiile generale de dr: criterii de clasificare si categorii

R: Dupa criteriul fortei juridice

 principii generale de dr cu valoare constitutionala

  celelalte principii generale de dr

Dupa criteriul sursei de inspiratie:

 principiile generale de dr inspirate de filozofia politica

 principiile generale de dr inspirate de tehnica juridica

Dupa criteriul functiei indeplinite:

 principii directoare
 principii corectoare

22. Def conceptele si categoriile juridice.

R: Conceptele si categ. jurid. st procedee de conceptualizare a dr , care pun in miscare mijloacele,

principiile fundamentale ale dr.

23. Care este corelatia norme jurid-principii.

R: 1. Normele jurid contin principiile dr

2.Principiile dr st recunoscute in practica, prin aplicarea normei de dr.

3.Principiile de dr inspira adoptarea normelor jurid.

4.Principiile folosesc la interpretarea normelor de dr pozitiv

24.Enumerati si analizati principiile generale ale dr.

R: Principiul separatiei puterilor in stat- statueaza existenta in stat a puterilor legislative, executive si
judecatoresti si calauzeste intregul proces de legiferare cu privire la activitatile organelor statului.

Principiul libertatii si egalitatii- libertatea si egalitatea st adevarati piloti ai dr, notiuni care au fost
promovate de fenomenul jurid. inca din cele mai vechi timpuri.

Principiul legalitatii-consacra ideea de suprematie a legii in toate domeniile sociale.

Principiul echitatii-aceasta impune in sarcina legiuitorului cumpatare in activitatea de elaborare a

actelor normative si de mentinere a junei stari de impartialitate, de echilibru ptr toti destinatarii regulii
jurid.

25.Asemanarile si deosebirile dintre dr si morala

R: Asemanari:

 atat regulile de dr, cat si cele morale vizeaza rap sociale dintre indivizi si alte colectivitati umane
 atat dr cat si morala st logice si rationale
 atat dr cat si morala protejeaza ideile de justitie, libertate si egalitate.
  ambele prescriu un comportament de urmat

Deosebiri:

 morala are la baza precepte religioase, in vreme ce dr este o creatie etatica

 scopul dr este organizarea sociala, pe cand scopul moralei este imbunatatirea virtutilor umane
 obiectul de reglementare al moralei vizeaza faptele interne, in schimb, dr reglementeaza faptele
materiale exterioare

26. Def si scopul normei jurid.

R: Este o regula de conduita , cu caracter general si obligatoriu, elaborata de puterea de stat in scopul
asigurarii ordinii sociale, ce poate fi adusa la indeplinire, la nevoie prin forta de constrangere a statului.

Scopul normei il reprez. asigurarea convetuirii sociale prin disciplinarea comportamentului oamenilor si
institutiilor in directia promovarii si intaririi relatiilor sociale.

27.Enumerati si analizati tras\caract. normei juridice

 R: norma juridica are un continut complex care depaseste o simpla regula de conduita
 n.j are un caracter general si impersonal
 n.j se aplica continuu
 n.j.implica un raport intersubiectiv
 unifomizeaza actiunile subiectlor de dr
 n.j este o specie de norma sociala alaturi de norma morala, tehnica
 n.j este elem primar al dr, instituita de o autoritate publica sau recunoscuta de acesta
 n.j are un caracter obligatoriu
 n.j are un caracter tipic pt ca impune o regula de conduita.

28. Enumerati elem. structurii logice ale normei juridice

R: Elementele structurii logice ale normei juridice sunt:

 Ipoteza
 Dispozitie
 Sanctiune

29. Ipoteza normei jurid: de, clasificare, ex

R: Ipoteza stabileste conditiile, imprejurarile in care intervine norma juridica.

Clasificare:

 determinate
 relativ determinate
 simple
30. Dispozitia normei jurid.: def, clasificare , ex

R: Dispozitia este acea parte a normei jurid. ce prevede conduita de urmat.

Clasificare:

 determinate
 relativ determinte

31.Sanctiunea: def, clasificare, ex

R: Sanctiunea -pedeaspa incalcarii legi

Clasificare:

 dupa natura lor-penale,administrative, disciplinare, civile

 dupa gradul de determinare-asbolut determinate,relativ determinate,alternative

32. Structura tehnico-legislativa a n.j

R:Reprezinta forma exterioara de exprimare a n,j, respectiv modul de redactare a regulii de dr.

Normele juridice pot fi: legi, ordonante de guvern, regulamente,statute.

33.Clasificarea n.j dupa criteriul ramurii de dr

 N.j de dr penal -care reglementeaza relatii sociale de aparare sociala.

 N.j de dr procesual penal-stabilesc ce organe st chemate sa indeplineasca activitatile necesare
realizarii procesului penal
 N.j de dr constitutional- reglementeaza relatiile specifice care apar si se dezvolta in activitatea
de instaurare, mentinere si exercitare a puterii de stat.
 N.j de dr administrativ- reglem. relatiile din sfera administratiei publice

34. Clasificarea n.j dupa criteriul fortei juridice a actului normativ??

35. Clasificarea n.j dupa criteriul structurii interne

 N.j complete cae cuprind in art. din actul normativ in care este inclus toate cele 3 elem.
 N.j incomplete lipsesteunul din cele 3 elem
 N.j de trimitere st cele care se completeaza cu n.j din acelasi act normativ sau dintr-un alt act
normativ in vigoare
 N.j in alb st cele ce se completeaza cu dispozitii din acte normativ ce urmeaza sa apara

36.Clasificarea n,j dupa criteriul sferei de aplicare

 N.j generale- st cele care au o sfera mai larga de aplicabilitate intr-un domeniu sau intr-o ramura
de dr
  N.j speciale-cele care se aplica unor categ.restranse de relatii sociale
 N.j de exceptie- cele care completeaza normele generale sau speciale

37. Clasificarea n,j dupa criteriul gradului si intensitatii incidentei

 N.j principii
 N.j mijloace- st cele care asigura aplicarea normelor principii la specificul domeniilor
reglementate

38. Clasificarea n,j dupa criteriul modului de reglementare a conduitei

 N.j onerative- cele care obliga subiectul sa faca ceva

 N.j prohibitive- cele care obliga subiectul sa se abtina de la ceva

39.Actiunea in timp a normei juridice(momentul intrarii in vigoare si al iesirii in vigoare a n.j)

R:La data intrarii in vigoare a legii se considera ca legea este cunoscuta de toti cetatenii si nimeni nu
poate sa invoce in beneficiul sau necunoasterea legii.

In acelasi timp n,j iesita din vigoare continua sa se aplice situatiilor , care s-au nascut sub incidenta
acestora.

40.Principiile actiunii in timp a n.j

R : Devine activa si actioneaza ptr viitor

41 Exceptii de la principiul neretroactivitatii n.j

R: In esenta, aplicarii legii penale mai favorabile este o adevarata exceptie de la principiul
neretroactivitatii si arfe la baza un concept umanitar, prin care persoana care a savarsit in trecut o
infractiune sub imperiul vechii legi sa beneficieze de o lege noua.

O alta exceptie exista in situatia in care actul normativ prevede expres ca acesta se aplica si la situatii
anterioare.

42.Actiunea n.j in spatiu si asupra persoanelor

R: In spatiu geografic coexista si uneori se confrunta o multitudine de sisteme juridice nationale,

dlimitate de frontierele nationale. Actiunea actelor normative in spatiu depinde de competenta
teritoriala a organelor statului emitent.
Norma juridica este teritoriala, dar si personala, deoarece regula de dr se aplica tuturor persoanelor care
se afla pe teritoriul unui stat. Categoriile de pers. care se pot afla pe teritoriul unui stat: cetatenii statului
respectiv, strainii, apatrizii.

43.Legea ca iz de dr :def , tras.

R:Legea , in sens restrans, este un act normativ u forta juridica superioara, fata de cea a celorlalte acte
normative.

Trasaturi":

 legea este actul normativ care emana de la o autoritate publica

 este o regula ce contine prescriptii generale , obligatorii , cu caracter impersonal
 are un caracter permanent si general
 respectarea legii este asigurata, la nevoie, prin forta de coercitie a statului

44.Cutuma ca iz de dr: def si tras

R:Cutuma este o regula de dr, in general nescrisa, care atribuie unei practici constante si repetate un
caracter juridic coercitiv, recunoscut de catre cei interesati.

Trasaturi:

 precizie
 repetabilitate
 acceptarea ei ca iz de dr de catre autoritatea publica
 conformitate cu oridinea publica si bunele moravuri

45.Asemanari si deosebiri intre lege si cutuma

Asemanari:

 Ambele st norme sociale obligatorii garantate prin sanctiuni

Deosebiri:

 Legea apare un un moment dat, cutuma este esentiala si conservatoare

 legea poate sa modifice oricand o situatie de dr pozitiv, poate chiar desfiinta o cutuma si poate
introduce dispozitii noi

46.Enumerati si analizati cateva (minim 5) dintre avantajele legii fata de cutuma

 Cutuma este lipsita de preciie, ea exista doar in memoria oamenilor

 Legea ca iz de dr nu trebuie probata
 Legea beneficiaza de avantajul publicitatii
 Spre deosebire de cutuma, legea indica momentul intrarii si momentul iesirii din vigoare
  Legea este un iz de dr scris, fapt care ii confera certitudine, spre deosebire de cutuma, care ste
bazata pe o practica indelungata
 Legea nu este conditionata de factorul timp ptr a produce efecte juridice

47.Doctrina si practica judiciara ca iz de dr.

R: Doctrina reprez. un studiu sistematic si critic al diferitelor materii juridice.

Practica judiciara- activitate concretă desfăşurată de organele judiciare (organele de urmărire

penală şi organele de judecată) în legătură cu aplicarea legii penale şi procesual penale în
cazurile concrete date în competenţa lor.

48.Criteriile in temeiul carora st strucurate ramurile sistemului dr.

 obiectul reglementarii juridice

 metoda reglementarii
 principiile comune ramurii de dr respective

49.Def ramura de dr si institutia jurid.

R:Ramura de dr- o grupare mai larga de norme si institutii juridice care sunt legate intre ele
prin obiectul lor comun.
Institutia jurid- totalitatea normelor juridice care reglementeaza o anumita categorie (o grupa
unitara) de relatii sociale, generand astfel o categorie aparte de raporturi juridice. 

50.Formele realizarii dreptului

 indeplinirea cerintelor legale, imperative sau permisive
 executarea n.j in vederea valorificarii dr subiective, dar cu respectarea libertatii celorlati

Enumerati si analizati fazele procesului de aplicare a dr

R: Stabilirea starii de fapt -repez. prima faza a aplicarii dreptului , dar si cea mai importanta.In
vederea identificarii corfecte a situatiei de fapt, organul de stat este tinut sa lamureasca toate
elementele ce pot duce la aflarea adevarului.
Alegerea normei juridice- reprez. a doua etapa a procesului de aplicare a dr.In cadrul acestei
etape, misiunea organului competent este de a stabili norma juridica aplicabila situatiei de fapt
corect retinute.
Interpretarea dr- presupune activitati de lamurire a continutului actului normativ.
Elaborarea si emiterea actului de aplicare -reprez faza finala a procesului de aplicare a dr.
Operatiunea cuprinde 2 elem: elem. rational, prin care factorul competent, dupa o profunda
analiza, intelege cu exactitate situatia si elem volitiv, care reprez. o manifestare de vointa prin
care imprejurarile st incadrate intr-o norma de dr.

Notiunea interpretarii dreptului si considerentele interpretarii

R:Interpretarea dr este o operatiune cu caracter logic care lamureste si explica intelesul

exact si complet al dispozitiei n.j, oferind astfel solutii juridice pt diferite spete, cazuri, pe
care organele de stat le au de rezolvat.Interpretarea raspunde la intrebarea "ce a dorit
legiuitorul sa spuna?".Scopul fundamental al activitatii de interpretare a n.j il constituie
aplicarea corecta a legii, realizarea maximei dreptati.

Interpretarea oficiala a normei

R:Interpretarea oficiala este cea realizata de catre organele statului, care au atributii fie in
procesul elaborarii normelor juridice , fie in procesul aplicarii lor.Actul normativ interpretat
se aplica retroactiv.

Interpretarea neoficiala

R: Interpretarea neoficiala- este activitatea de interpretare a n.j efectuata de analisti din

domeniul dr si teoreticieni ai dr , de regula in opere stiintifice. Mai este denumita si
interpretare doctrinara.

Metode tehnice de interpretare a n.j: metoda gramaticala,

sistematica,istorica,logica.

Metoda gramaticala- ea se bazeaza pe procedeele de analiza morfologica si sintactica a

textului, pornind de la sensul gramatical al cuvintelor folosite. 

 Interpretarea sistemica- Ea se bazeaza in stabilirea intelesului unor norme pe coroborarea

lor cu alte norme, fie apartinand aceleiasi institutii juridice sau ramuri de drept, fie
apartinand unor institutii sau ramuri diferite.

 Interpretarea istorica-  Ea se bazeaza pe cercetarea conditiilor istorice, social-politice etc.

care au determinat adoptarea unui act normativ (occasio legis) si in functie de aceste
conditii pe determinarea scopurilor urmarite de legiuitor (ratio legis)

Metoda logica de interpretare a n.j: def, rationamente logice

R: Interpretarea logica- foloseste procedee de rationamente si judecata in interpretarea n.j

Rationamente:

 a pari- ajuta la obtinerea unor rez logice prin folosirea analogiei la 2 situatii
asemanatoare
 a contrario deduce-
 ad absurdum
 regula speciala generalibus derogat
 argumentul a majori ad minus
 argumentul a minori ad maius

Argumente logice folosite in activitatea de interp.???

Rezultatele si principiile de interp. a n.j

 asigurarea efectului juridic al normei de dr

 lacunele legislative se vor interpreta in favoarea libertatii de actiune
 tot ce nu e interzis este permis
 asigurarea unei coerente si permanente in procesul de interpretare
 interpretul trebuie sa asigure o inter. justa si echitabila.

Raportul juridic: notiune, premisele raportului jurid

R:Raportul juridic reprez. o relatie sociala reglementata de dr.

Trasaturile rap. jurid.

 rap.jurid. este un raport social

 rap.jurid. este un raport de suprastructura
 rap.jurid. este un raport volutional
 rap.jurid.este un raport valoric
 rap.jurid. reprez. o categ. istorica

Subiectele, continutul si obiectul rap.jurid

Subiectele rap. juridic sunt oamenii.Potrivit prof. N. Popa dinstinctia pleaca, in realitate, de
la relatia existenta intre calitatea de subiect de drept si capacitatea juridica, o categ. ce
desemneaza aptitudinea de a avea dr si obligatii in raporturi jurid. concrete.

Continutul este formt din dr si obligatiile subiectelor de drept.Dr subiectiv ia nastere prin
realizarea dr. obiectiv in cadrul unui rap juridic.

Obiectul il reprez. conduita, constand in actiunile pe care titularul dr le exercita sau le

pretinde titularului obligatiei pe parcursul desfasurarii rap. juridic.

Notiunea de raspundere juridica si delimitare intre raspundere si responsabilitate.

Raspunderea juridica reprez. un raport juridic de constrangere ce intervine in cazul incalcarii

normei juridice, raport prin care se naste dr . statului, prin organele specializate, sa aplice o
sanctiune justa si proportionala cu paguba produsa persoanei vinovate, care este obligata sa
se supuna masurii dispuse.

Conditiile raspunderii juridice

Conduita ilicita reprez. o actiune sau inactiune prin care subiectele de dr incalca o norma
juridica.

Vinovatia-reprezinta atitudinea psihica a celui care a savarsit fapta ilicita, referitoare la fapta
in sine si fata de consecintele acesteia.
Legatura de cauzalitate -reprezinta o conditie obiectiva a raspunderii juridice.