Coroana de acoperire totală metalică

Cea mai comună proteză unidentară pe dinţii laterali

Cel mai frecvent element de agregare utilizat în zona laterală, mai ales pe molari
Scurt istoric
 Prima coroană metalică
 Claude Mouton 1746→ capă de aur
 W. Morrison 1869 → coroana din 2 bucăţi
 Prima coroană metalică turnată
 Orton → turnare unică, prag mult supragingival, tehnică indirectă

Etape clinico-tehnice:
 Dinte integru→ amprentă pentru protezarea provizorie
 Prepararea dintelui
 Distrucţie coronară: refacerea bontului prin obturaţie (simplă sau armată) sau RCR
 Amprenta preparaţiei şi înregistrarea RMM de ocluzie
 Protezarea provizorie
 Realizarea în laborator a PFU: model, machetă piesă turnată
 Proba şi adaptarea PFU
 Fixarea
 Indicaţii post fixare şi control periodic.

Indicaţii
 Dinţi laterali, molari şi premolari cu leziuni coronare de tipul:
 Carii care au produs distrucţii coronare importante
 Abraziune dentară
 Fracturi dentare
 Malpoziţii dentare uşoare.
 Refacerea contactului proximal la dinţii laterali cu treme
 Solidarizarea dinţilor laterali parodontotici
 Element de agregare distal în PPF
 Dinţi laterali pe care se aplică elemente de menţinere, sprijin şi stabilizare pentru PPM (pinteni
ocluzali, convexităţi pentru croşete dentare, elemente antibasculante)
 Dinţi laterali pe care se aplică elemente speciale ale PPM

Contraindicaţii :
 Dinţi frontali
 Dinţi laterali care au indicaţie de extracţie:
 Mobilitatea patologică de gr.III
 Patologie pulpară sau parodontală apicală ce nu beneficiază de tratament
conservator
 Fracturi corono-radiculare
 Migrare dentară orizontală/verticală exagerată
 Alte contraindicaţii de ordin general: boala de focar, afecţiuni ce nu permit
colaborarea eficientă cu pacientul
 Dinţi laterali care beneficiază de alte metode de tratament mai conservatoare:
 Restaurări directe (obturaţii coronare)
 Incrustaţii, acoperiri parţiale (coroana ecuatorială)
  Avantaje:
 Retenţie superioară coroanelor parţiale
 Rezistenţă mecanică superioară
 Prepararea dintelui este conservatoare în raport cu cea pentru coroana mixtă şi
permite menţinerea vitalităţii pulpare.
 Permite corectarea planului de ocluzie în zona de sprijin
 Dezavantaje:
 Preparaţia mai puţin conservatoare comparativ cu coroana parţială
 Inestetică
 Nu permite efectuarea testelor de vitalitate electrice

Prepararea bontului:
Instrumentar:
 pietre diamantate de turbină
 de diferite forme: Cilindrică, cilindro-conică, cu vârf rotunjit, efilată
 Granulaţie standard, medie, granulaţie fină
 Dimensiuni: diametrul părţii active: 0,8-1,2-1,5 mm
 Freze din tugsten-carbid pentru finisarea preparaţiei
Etapele preparării:
 Ocluzal
 Vestibular şi oral
 Separaţia proximală (desfiinţarea contactului cu dintele vecin)
 Proximal
 Limita cervicală
 Finisarea
 Controlul preparaţiei

Criterii de preparare standard:

 Reducerea ocluzală minimă:
 1,5mm cuspizii activi
 1mm cuspizii de ghidaj
 Prepararea anatoformă ocluzală
 Bizotarea cuspidului de sprijin (uneori şi a celui de ghidaj la dinţii maxilari)
 Preparare ghidată: şanţuri, treaptă,
 Desfiinţarea detaliilor de relief ocluzal care creează muchii ascuţite, şanţuri
înguste,fosete.

Criterii de preparare:
Repere pentru reducerea ocluzală:
 Şanţuri de ghidaj
 Spaţiu ocluzal faţă de antagonist
 Înălţimea dintelui vecin
Instrumentar: piatră diamantată cilindroconică rotunjită la vârf, de 0,8-1,2mm
Controlul preparării ocluzale:
 Ceară roz, în IM şi mişcări excentrice
 Hârtie de articulaţie (idem)
 Inspecţie
 Coroana provizorie
 Cheie de silicon obţinută înainte de preparare
 Modelul de lucru.
 Coroana de acoperire totală metalică
Feţele vestibulară şi linguală:
 Deretentivizare în sens cervico-axial (axul de inserţie)
 Obţinerea spaţiului suficient pentru groasimea metalului
 Instrument: piatră diamantată cilindrică/cilindro-conică
 Direcţia de reducere: conicitate de 3 grade pe fiecare faţă spre ocluzal
 Respectarea curburii mezio-distale
 Prepararea se opreşte la 1mm proximal cu şanţ.
 Controlul preparării:
 Cheie de silicon
 Inspecţie
 Palpare cu sonda
 Modelul de lucru
 Proteza provizorie
Separaţia proximală:
 Piatră diamantată de turbină, efilată, lungă/scurtă
 Tehnica recomandată: slice-cut
 Clearance suficient: 1,5-2mm faţă de dintele vecin

Prepararea feţelor proximale:

 Piatră diamantată cilindrică/ cilindroconică de turbină 0.8-1,2mm
 Deretentivizare în sens cervico-axial,
 Conicizare ocluzală 3 grade pe fiecare faţă.
 Separaţia proximală

Controlul preparării proximale:

 Inspecţie
 Palpare cu sonda
 Cheie de silicon
 Proteza provizorie
 Modelul de lucru

Limita cervicală: prag chamfrein:

 Continuu pe toate feţele axiale
 Rotunjit
 Dimensiuni: 0,2-0,3mm (aliaje nenobile) 0.5-0,7mm (aliaje nobile)
 Bizotat (nebizotat)
 Supra/subgingival

Finisarea preparaţiei:
 Rotunjirea muchiilor ascuţite de întâlnire între suprafeţele dintelui
 Netezirea suprafeţelor preparate (pietre cu granulaţie fină)
 Netezirea, bizotarea pragului (frecvent cu turaţie convenţională)
Controlul final al preparaţiei:
 Inspecţie: bont cilindro-conic (6 grade)
 Neted, neretentiv în axul de inserţie,
 Clearance suficient : ocluzal, pe feţele axiale

Incidente şi accidente la prepararea dintelui

 Reducerea insuficientă ocluzală
 Reducerea ocluzală exagerată: din vârful cuspizilor, reducere plană
 Prepararea retentivă/ insuficientă a feţelor axiale,
 Convergenţa ocluzală exagerată a bontului
 Prepararea insuficientă a limitei cervicale
 Lezarea dinţilor vecini
  Deschiderea accidentală a camerei pulpare
 Lezarea inserţiei epiteliale
 Lezarea părţilor moi (buze, obraz, limbă)

Particularităţi de preparare în diferite condiţii clinice:

 Reper dintele vecin în absenţa antagonistului
 Vizibilitatea şanţului interradicular la molari pe vestibular(lingual) : se reproduce la preparare pentru a
evita supraconturarea.
 Vizibilitatea spaţiului interradicular: pragul supragingival obligatoriu
 Dinte scurt: preparaţii suplimentare: casete ocluzale, cep în camera pulpară