INFARCTUL MIORCARDIC

Ce inseamna infarct miocardic?

Infarctul miocardic este denumirea medicala a necrozei miocardice acute. De regula,
este cauzat de trombi (cheaguri formate la nivelul arterial, venos) care blocheaza
circulatia fluxului sangvin si produc necroza ischemica a muschiului cardiac.

Infarctul miocardic reprezinta o urgenta medicala, care are ca substrat blocarea

unei artere de la nivelul inimii, cel mai frecvent de catre un cheag de sange. Oprirea
brusca a fluxului arterial la nivelul muschiului inimii, duce la distrugerea acestuia si
poate determina decesul pacientului.

Pe parcursul vietii, la nivelul vaselor inimii (artere coronare), se depun grasimi. In

anumite zone, acestea formeaza depozite de grasimi, asa numitele placi
aterosclerotice. Aceste placi sunt bogate in colesterol, iar formarea lor este
favorizata de fumat, alimentatia bogata in grasimi, excesul ponderal, excesul de
alcool, sedentarism, dar si de unele afectiuni precum diabetul si hipertensiunea
arteriala. Aceste placi determina ingustarea (stenoza) diametrului vasului.

Cauzele infarctului miocardic

In cele mai multe dintre cazuri, etiologia infarctului miocardic este reprezentata
de ateroscleroza. Pe scurt, ateroscleroza reprezinta o afectiune a peretilor vaselor
sangvine care, in timp, conduce la reducerea diametrului vasului de sange pana la
infundarea acestuia. Aceste depuneri de placi ateromatoase pot cauza complicatii
precum: angina pectorala, infarctul miocardic, accidentul cerebral etc.

Exista, insa, si cazuri nonaterosclerotice dintre care putem enumera

traumatismele (disectia de aorta, emboliile coronariene, prolapsul de valva mitrala,
endocardita bacteriana, hipertrofia ventriculara, consumul de substante interzise,
spasmele coronariene etc.)

Pacientii cu angina instabila si cei cu factori de risc coronarian au un risc

crescut de infarct miocardic acut. Factorii de risc sunt de doua tipuri:
a) factorii de risc nemodificabili precum: varsta, sexul, istoricul familial
b) factori de risc modificabili precum: fumatul, dislipidemia, diabetul, obezitatea,
hipertensiunea etc.
sus

Simptome de infarct miocardic

Cea mai comuna manifestare a infarctului miocardic este durerea severa survenita
brusc in piept, durere ce poate radia in maxilar, in umarul si apoi in bratul stang sau
in ambele brate.
De asemenea, pacientul poate manifesta transpiratii excesive, stari de fatigabilitate,
dificultati in respiratie. Durerea resimtita este similara cu angina pectorala, insa este
mult mai intensa si dureaza mai mult (intre 15 minute si cateodata, cateva ore).

Sunt cazuri in care pacientii nu prezinta niciun simptom, iar infarctul totusi se
produce. Pacienti care resimt in piept doar un disconfort moderat confundat cu
indigestie si pacienti care se prabusesc brusc si isi pierd viata avand o stenoza
larga.

Infarctul miocardic acut este asociat cu o rata de mortalitate de 30%, de aceea, este
important ca pacientii sa inteleaga necesitatea consultatiei cardiologice ca metoda
de preventie a aparitiei bolii de natura cardiaca.
sus

Investigatii radioimagistice si de laborator

Investigatiile cardiologice de rutina pot preveni si pot ajuta medicul cardiolog sa puna
un diagnostic corect astfel pacientul sa poata primi un tratament corespunzator.

Consultul cardiologic de rutina cuprinde anamneza pacientului (cuprinde un set de

intrebari despre pacient, datele acestuia de identificare, motivele prezentarii la
consultatie, istoricul bolii - daca pacientul nu este la primul consult, antecedente
heredocolaterale - afectiuni de care au suferit/sufera rudele, tratament sau
medicamente pe care pacientul le-a administrat in ultima perioada),
electrocardiograma ( reprezinta un test care inregistreaza activitatea electrica a
inimii, eventualele ritmuri anormale - aritmiile si daca exista o afectiune a muschiului
inimii), ecografia cardiaca (este o evaluare a inimii ce utilizeaza ultrasunetele, oferind
imagini precise ale muschiului, camerelor si structurilor din interiorul inimii, cum ar fi
valvele sau alte formatiuni.)

Tratamentul pentru infarct miocardic

In momentul in care este suspectat infarctul, este important ca pacientul sa se
prezinte de urgenta in cel mai apropiat spital pentru a primi ingrijirile medicale
necesare supravetuirii.

Pentru a evidentia debutul unui infarct, medicul cardiolog va efectua o

electrocardiograma (ECG) care are rolul de a prezenta eventualele anormalitati. Se
vor efectua analize de laborator precum enzimele cardiace (troponina I si T, si CK-
MB, mioglobina, AST/ALT, LDH si CK).

In cazul in care se confirma debutul infarctului, pacientul va fi monitorizat continuu

(tensiunea arteriala, electrocardiograma, starea generala), se va efectua
oxigenoterapie, se va administra nitroglicerina sublingual si perfuzie intravenoasa,
tratament cu analgezice si aspirina, heparina, tratament fibrinolitic cu trombolitice (in
cazul pacientilor care se prezinta la spital la mai putin de 12 ore de la debutul
infarctului, aceste medicamente au rolul de a dizolva cheagurile de sange).
In cazul unui infarct miocardic se efectueaza coronarografia de urgenta, care, in
functie de gradul de stenozare, se poate transforma in angioplastie coronariana
(dilatarea cu balon a vasului afectat sau prin implantare de stent). In functie de
gravitatea stenozei, se va efectua bypassul coronarian de urgenta (operatie clasica
pe cord deschis ce implica recoltarea unei vene sau artere sanatoase din alta parte
a corpului care, mai apoi, va fi grefata pe artera bolnava).
sus

Evolutie, Complicatii
Infarctul miocardic poate fi clasificat in functie de aspectul electrocardiografic ca fiind
infarct spontan (este cauzat de ruptura placii de aterom in boala coronariana),
infarct miocardic secundar unui dezechilibru ischemic (cauzat de spasmul
coronarian, embolia coronariana, hipo/hipertensiunea arteriala) si infarctul fatal
care reprezinta moartea subita cardiaca, cu simptome sugestive de ischemie.

Principala cauza a mortalitatii pacientilor cu infarct miorcardic sunt

complicatiile de natura mecanica, electrica si aritmica. Astfel, daca inima intra in
soc cardiogen asociat cu edem pulmonar acut, apare insuficienta de a pompa, iar
acest lucru determina o mortalitatea mult mai mare.

Pacientul poate prezenta angina post infarct, principalele posibile complicatii fiind
reocluzia arterei coronare, aritmii atriale sau ventriculare, care pot cauza moarte
subita, disfunctia de nod sinusal/atrioventricular, pericardita, afectarea sistemului
nervos central, regurgitare mitrala, anevrism, ruptura de sept etc.

Din cauza faptului ca sindromul coronar acut poate fi cauzat de mai multe conditii si,
totodata, poate fi si silentios (pacientul este asimptomatic), este important ca
pacientii care prezinta simptome sugestive de infarct miocardic acut sa fie evaluati
atat din pct de vedere al istoricului medical, cat si in ccea ce priveste examinarea
fizica.

In cazul in care suspectati debutul unui infarct, este importat sa va adresati de

urgenta serviciului de ambulanta si sa solicitati primul ajutor. Consultul cardiologic de
rutina poate evidentia problemele de natura cardiaca si este indicat mai ales
pacientiilor cu istoric familial de boala cardiovasculara.