Sunteți pe pagina 1din 13

Dragi decidenţi,

Vă pregătiţi să faceţi o mare eroare !


15 Mai este prea devreme să relaxaţi măsurile de izolare
pentru că s-au făcut prea puţine teste.
De aceea habar nu aveţi despre imaginea reală a infecţiei în
structura populaţiei. Vă reamintesc recomandarea OMS: „testaţi, testaţi,
testaţi”., iar voi nu aţi făcut-o din motive greu de explicat.
Dacă în aceste condiţii veţi diminua restricţiile şi izolarea pe 15 Mai, valul
doi al pandemiei ar putea fi foarte puternic.
Amânaţi pentru 15 Iunie ridicarea restricţiilor şi implicit a stării de urgenţă.
Eventual modelaţi unele măsuri prin următorul decret ( Ex: măriţi la 3 ore
timpul pensionarilor şi mutaţi intervalul mai devreme- este deja foarte cald
la orele amiezii).
Lăsaţi timpul necesar pentru ca asimtomaticii să-şi consume singuri boala.
Creşteţi masiv numărul de testări zilnice pentru a le da o şansă celor
netestaţi, dintre care unii mor sufocaţi în casele lor, fără nici un fel de
asistenţă medicală.
Dispuneţi reluarea activităţilor economice, dar cu respectarea normelor de
siguranţă sanitară. În acest sens Direcţiile Sanitare vor da un aviz pentru
orice activitate economică ce urmează a se relua/desfăşura în spaţiu
închis.
Nu este necesar aviz DSP pentru activităţile economice în aer liber, pe
şantiere de construcţii.
Nu redeschideţi şcolile până pe 15 Iunie.
Nu reluaţi zborurile dinspre şi către destinaţii care au fost focare ale
infecţiei cu SARS-COV-2.
Întăriţi măsurile de carantină.
Şi încă odată, măriţi numărul de testări la 10 – 15 mii pe zi.

1
NIMIC NU VA MAI FI LA FEL!
Ne iluzionăm că după una două luni, viaţa noastră va reveni la normalul de
dinaintea epidemiei/pandemiei COVID-19. Niciodată!
Drama globală care a început în China şi a cuprins tot globul, înainte de a fi
o dramă a prezentului este mai degrabă o posibilă tragedie a viitorului care
ne aşteaptă.
Cred eu că, aşa cum oamenii evoluează şi viruşii ucigaşi ai viitorului
evoluează şi sunt deja în proces de elaborare în natură. O natură pe care
noi oamenii am transformat-o fără voia ei, iar la rându-i natura a încetat să
mai fie un prieten al pământenilor.
Această pandemie nu va trece cu uşurinţă. Probabil 2 – 3 ani până când va
exista un vaccin pentru fiecare cetăţean al globului, măsurile de distanţare
socială, măştile, mănuşile, pentru copii şi oameni maturi vor rămâne
principalul mod de a ne apăra.
Asimptomaticii vor fi identificaţi la un moment dat ca fiind riscul major la
sănătatea celor din jur.
O uriaşă problemă va fi cu asimptomaticii care neştiuţi de nimeni, nici
măcar de ei înşişi, vor purta virusul ucigaş în societate, în familie, la locul
de muncă.
Vom ajunge să ne ferim de colegii de la birou, de vecini, de fraţi, de
prieteni. O „moştenire” îngrozitoare pe care ne-o va lăsa SARS-COV-2 şi
care, nu va putea fi lichidată decât prin testarea masivă a populaţiei pentru
a putea fi depistaţi şi trataţi asimptomaticii.
Din motive imposibil de explicat, România a optat pentru un număr restrâns
de testări la populaţie.
De la asimtomaticii nedescoperiţi va porni al doilea val de îmbolnăviri.
Mai ales în ţările care au făcut puţine testări, vă imaginaţi care va fi
atmosfera la birouri, în grupurile de prieteni şi chiar între rude, pornind de la
premisa că nefiind o testare pe scară largă mulţi asimptomatici nu au fost
depistaţi dar răspândesc boala COVID-19?
Acceptăm ideea sau nu, viitorul nostru trebuie construit nu numai pe
inteligenţa artificială, pe viteza năucitoare a tehnologiei 5G, pe tehnologii
2
industriale nepoluante, pe energia verde, pe trenul care ajunge oriunde în
Europa la fel de repede ca avionul.
Va trebui să adăugăm ambiţiilor noastre traumele acestei pandemii dar mai
ales, traumele viitoarelor pandemii, pe care trebuie să încercăm să le
anticipăm, să le diminiuăm efectele, pentru că vrem sau nu, ele vor bântui
Planeta Pământ.
Din timp în timp, fără să ne întrebe, câte un virus nou, fără leac imediat,
evadat din regnul animal sau de aiurea şi pe care, nu vom şti cum să-l
neutralizăm, va brăzda planeta luându-şi orbeşte „tainul” în vieţi omeneşti.
Cât de multe? Nimeni nu ştie…Dar sigur, va urma un alt virus pandemic.
Când? Iarăşi nu ştiu, dar va veni…
SARS-COV-2 a atacat în principal plămânii oamenilor. Următorul virus
pandemic, foarte probabil, va avea „alte gusturi”. Va ataca poate ficatul
oamenilor, sau poate inima, sau poate rinichii sau poate creierul … nu ştiu.
Nu sunt nici Baba Vanga şi nici Nostradamus.
Ca om politic am însă obligaţia să încerc a anticipa viitorul.
Plec de la premisa, că prima obligaţie a guvernelor este să diminueze
impactul epidemiilor/pandemiilor generate de viruşi noi, necunoscuţi,
asupra populaţiei.
Sunt multe elemente care trebuie luate în analiză pentru a trage concluziile
corecte legat de acţiunea europenilor confruntaţi cu viitoarele pandemii.
Câteva elemente îmi sunt clare şi mie, ca nespecialist, dar ca om care a
privit cu atenţie la evoluţia bolii COVID – 19 pe glob şi mai ales, în Uniunea
Europeană.
M-a interesat acţiunea guvernamentală în cazul pandemiei generate de
virusul SARS-COV-2 şi am tras câteva concluzii:
1. Pentru bolile generate de viruşi noi, nu există vaccin;
2. Pentru bolile generate de viruşi noi, nu există un tratament prestabilit,
dar medicii testează diverse scheme de tratament funcţie de organul
atacat;

3
3. Pentru bolile generate de viruşi noi, nu se cunoaşte nivelul de
contagiune (viteza de răspândire);
4. Pentru bolile generate de viruşi noi, trebuie alocate imediat resurse
financiare laboratoarelor de cercetare, pentru a descoperi rapid tratamentul
corect şi vaccinul.

EUROPA FRAGMENTATĂ ŞI DEZBINATĂ ÎN ACŢIUNE


Trebuie spus că din punct de vedere al Uniunii Europene SĂNĂTATEA
este un domeniu partajat în care Comisia Europeană poate face cel mult
recomandări şi nu poate impune statelor membre soluţii sau acţiuni.
Am văzut cu ochii noştri, am simţit pe pielea noastră, ce a însemnat
aroganţa şi demagogia, incompetenţa lipsa de viziune, abordările naţionale
individuale, lipsa de coordonare, lipsa de solidaritate a liderilor europeni,
dar şi a multor lideri naţionali.
Pentru ca „lista de acuzaţii” de mai sus să nu rămână o simplă declaraţie
politică, voi argumenta fiecare afirmaţie:
1. AROGANŢA şi DEMAGOGIA
a) În luna Ianuarie, Comisia Europeană a întrebat toate statele membre
dacă sistemele de sănătate fac faţă unei pandemii/epidemii de COVID-19
generată de virusul SARS-COV-2.
La acea oră, China trecuse deja la măsuri radicale.
Răspunsul liderilor statelor membre a fost unanim în a susţine că nu au nici
un fel de probleme. Astăzi, Comisia Europeană este pe nedrept acuzată că
nu s-a implicat.
De remarcat este faptul că, niciun lider european nu a exprimat nici măcar
îndoieli cu privire capacitatea sistemului naţional de sănătate de a face faţă
unei pandemii generată de virusul SARS-COV-2;
b) Niciun guvern al statelor UE nu a contactat guvernul Chinez să solicite
un schimb de informaţii aprofundat legat de cazuistica din regiunea Wuhan,
unde erau introduse măsuri severe de carantină;

4
c) Toate guvernele statelor membre, au acţionat plecând de la premisa
superiorităţii sistemelor lor de sănătate faţă de sistemul chinez,
desconsiderând în acelaşi timp şi capacitatea de cercetare ştiinţifică a
Chinei care ar fi putut furniza elemente ştiinţifice suficiente pentru a genera
alerta maximă a europenilor.
În condiţiile în care, China lupta cu epidemia de COVID-19 din luna
Decembrie 2019, redau declaraţiile unui lider european care reflectă fidel
iresponsabilitatea:
27 februarie: „Nu există niciun motiv real de panică. Infecția cu acest virus
provoacă în marea majoritate a cazurilor doar simptome ușoare, dureri în
gât, tuse și febră, ca în orice răceală”.
11 martie: „Asta ca să demitizăm un pic boala, fiindcă am citit câteva
articole ieri, unde se vorbea despre un virus ucigaș, într-o manieră foarte
apocaliptică”.
11 martie: „Dacă vă uitați la televizor și vedeți politicieni care dau sfaturi la
toată lumea și le știu pe toate, eu vă sfătuiesc să schimbați canalul”.

2. INCOMPETENŢA
Toate guvernele statelor membre au tratat problema unei eventuale
pandemii de COVID-19 cu superficialitatea specifică incompetentului ajuns
în funcţii înalte. Afirmaţii de genul „este o simplă răceală”, „un guturai”, „nu
este nevoie să purtaţi mască”, s-au auzit în toată Europa şi au creat
confuzie cu privire la gravitatea bolii, influenţând negativ şi comportamentul
cetăţenilor.
În condiţiile în care, China lupta cu epidemia de COVID-19 din luna
Decembrie 2019, iar Italia declarase STARE de URGENŢĂ din data de 31
Ianuarie 2020 redau declaraţiile unui lider european care reflectă fidel
iresponsabilitatea:
27 februarie: „Nu există niciun motiv real de panică. Infecția cu acest virus
provoacă în marea majoritate a cazurilor doar simptome ușoare, dureri în
gât, tuse și febră, ca în orice răceală”.

5
În ziua 11 Martie 2020 când OMS declara pandemia şi impunea urgenţa
internaţională de sănătate, acelaşi şef de stat politiza nepermis situaţia,
declarând:
11 martie: „Asta ca să demitizăm un pic boala, fiindcă am citit câteva
articole ieri, unde se vorbea despre un virus ucigaș, într-o manieră foarte
apocaliptică”.
Dacă vă uitați la televizor și vedeți politicieni care dau sfaturi la toată lumea
și le știu pe toate, eu vă sfătuiesc să schimbați canalul”.

Incompetenţa a mers atât de departe încât nimeni nu a luat în serios


analiza riscurile de transmitere a virusului pandemiei prin oameni, în
condiţiile în care Europa este vizitată masiv de oameni de afaceri şi turişti
din China, mulţi provenind chiar din provincia chineză Wuhan – epicentrul
pandemiei, iar europenii vizitează în număr mare China în scop de afaceri
sau ca turişti.

3. ABORDĂRI NAŢIONALE INDIVIDUALE


Fără excepţie, toate măsurile luate de statele membre au fost măsuri
naţionale individuale, necoordonate nici măcar cu statele vecine şi cu atât
mai puţin, la nivel UE fără a ţine cont de faptul că sunt afectate interesele
celorlalte state membre. Astfel,
-unele state şi-a închis frontierele fără nici un fel de anunţuri preventive. Au
fost astfel blocate transporturi de materiale medicale, transporturi de
alimente, şi traficul de persoane;
-unele state au suspendat traficul aerian de pasageri fără niciun fel de
notificare prealabilă generând imposibilitatea revenirii în propria ţară a
cetăţenilor europeni;
-unele state au anunţat intempestiv sistarea exporturilor de medicamente şi
echipamente medicale (Germania şi România) sau sistarea exporturilor de
grâu şi alimente (România), lucru în totală cotradicţie cu reglementările
pieţei interne;

6
-Intre statele membre UE, nu a existat nici un fel de coordonare cu privire
la programul măsurilor ce trebuie luate pentru a diminua răspândirea
infecţiei în teritoriul naţional şi către populaţia altor state;
– Intre statele membre nu a existat un schimb de informaţii ştiinţifice cu
privire la evoluţia virusului, creându-se în spaţiul public european un
adevărat tzunami informaţional în care fiecare instituţie de cercetare
ştiinţifică lansa propriile puncte de vedere, adesea neconcordante cu
informaţiile ştiinţifice exprimate public de alte instituţii ale altor ţări.
-Măsurile pentru adoptate de statele membre au fost diferite, astfel,
-Unele state au introdus controlul medical la frontieră, altele nu; -Unele
state au introdus carantina obligatorie la sosire, altele nu;
-Unele state au introdus izolarea voluntară, altele nu;
-Unele state au trecut la achiziţii masive de materiale de protecţie a
personalului medical, altele nu;
-Unele state au trecut la testarea masivă a populaţiei, altele nu;
-Unele state au trecut la producţie internă de materiale sanitare de strictă
necesitate (măşti, combinezoane), altele nu;
-Unele state au făcut din problema protejării cadrelor medicale prioritate
absolută, altele nu;
-Unele state au dedicat un număr de spitale strict pentru tratarea bolii
COVID-19 generată de virusul SARS-COV-2, altele au tratat boala în orice
spital.

4. ADMINISTRATIV
-Statele membre a căror sisteme de sănătate aveau o bună reputaţie au
putut constata că nu fac faţă din punct de vedere al capacităţii spitalelor.
Imaginile cu paturi amplasate pe holurile spitalelor au devenit obişnuite în
Italia, Spania sau Franţa.
-Lipsa materialelor de protecţie a personalului medical a fost în prima parte
a crizei un element comun în toate statele membre, iar lansarea de

7
comenzi masive către furnizori din China, au făcut ca aprovizionarea să se
facă cu întârziere.
-Numărul insuficient de echipamente de ventilare a plămânilor a făcut ca
adesea medicii din Italia şi Spania să fie în situaţia de a decide cărui
pacient să-i salveze viaţa.
-Dependenţa de importuri de materii prime din India, China şi Pakistan au
făcut ca industria farmaceutică să nu poată furniza spitalelor cantităţi
suficiente de medicamente.

5. ORGANIZAŢIA MONDIALĂ A SĂNĂTĂŢII


În data de 23 Ianuarie 2020, OMS ezită şi nu declară urgenţa internaţională
de sănătate, generând întârziere trecerii în stare de alertă a sistemelor de
sănătate, a tuturor statelor lumii;
Pe data 11 Martie 2020, OMS declară cu întârziere pandemia COVID-19
generată de virusul SARS-COV-2.

EUROPA SOLIDARĂ – CE TREBUIE FĂCUT!


Este evident că în cazul apariţiei viruşilor noi, cu mare capacitate de
răspândire şi care se transmit cu uşurinţă de om la om, nu se poate asigura
nici tratamentul şi cu atât mai puţin vaccinarea de la bun început.
În lipsa tratamentului adecvat şi a vaccinului, până când oamenii de ştiinţă
stabilesc tratamentul şi realizează vaccinul, esenţială este aplicarea
soluţiilor organizatorice care să asigure diminuarea numărului de victime
omeneşti, continuarea activităţilor economice şi creşterea încrederii
populaţiei în capacitatea Uniunii de a gestiona pandemiile. În acest sens,
este esenţială atingerea următoarelor
OBIECTIVE
-să asigure diminuarea vitezei de răspândire a virusului;
-să asigure creşterea rapidă a capacităţii de internare a spitalelor, asfel ca
toţi pacienţii să aibe şansa de a primi asistenţa medicală în condiţii
decente;
8
-să elimine dependenţa de importuri de materiale de protecţie a cadrelor
medicale şi a populaţiei;
-să elimine dependenţa de importuri de materii prime pentru producerea
medicamentelor necesare spitalelor;
-să dispună de un plan de asigurare rapidă pentru cazarea personalului
medical în afara spitalului şi în afara domiciliului;
-să dispună de un plan de asigurare a condiţiilor de carantină pentru câteva
mii de oameni;
-să poată asigura instantaneu oprirea circulaţiei persoanelor ca principal
vector de transmitere a virusului;
-să asigure acţiunea concertată a statelor membre UE pentru diminuarea
efectelor pandemiei;
-să asigure transportul prioritar al materialelor sanitare, a echipamentelor
medicale, a medicamentelor, a alimentelor şi a combustibililor;

EUROPA SOLIDARĂ – PLAN DE ACŢIUNE


Pentru a se atinge aceste obiective este necesar ca statele membre să
pregătească un sistem unic de acţiune la nivelul UE, convenind că sistemul
se va afla în coordonarea Comisiei Europene
1. Comisia Europeană va întocmi şi va finanţa o strategie de implementare
a unor programe care să vizeze creșterea capacității industriale a UE de a
produce echipamente și materiale medicale, în cantități suficiente pentru a
acoperi nevoile statelor membre în momente de criză pandemică, fără a
apela la importuri extracomunitare;
2. Creșterea flexibilității sistemului medical european, astfel încât la
momente de criză pandemică să își ridice în scurt timp capacitatea de
internare pentru a trata toți bolnavii;
3. Prin programe de cercetare se va realiza reducerea gradului de
dependență de importuri a industriei farmaceutice a UE. Acolo unde nu
este posibil din lipsa unor materii prime, Comisia Europeană va finanţa şi
va constitui reserve pentru cel puţin 6 luni;

9
4. Creșterea capacității sistemelor medicale de a amplasa rapid capacități
spitalicești mobile, autonome, pentru tratarea tuturor oamenilor afectați de
epidemii/pandemii cât mai aproape de focarul de infecție;
5. Creșterea capacității armatelor UE de a pune la dispoziția sistemelor
medicale a statelor membre, spitale mobile de campanie care să poată fi
dislocate și amplasate oriunde este nevoie pe teritoriul UE ;
6. Pregătirea corpului medical militar al statelor membre pentru a participa
și a se integra rapid în sistemele publice de sănătate în cazul unor
pandemii/epidemii;
7. Având în vedere obligațiile statelor membre NATO de a asigura
cheltuirea a 2% din PIB pentru nevoile armatei, în următorii ani statele
membre vor atinge acest obiectiv și prin investiții în sistemele medicale
militare, sisteme care trebuie să fie convertibile și compatibile cu sistemele
civile;
8. Se vor aloca resurse financiare suficiente pentru cercetarea
fundamentală și pentru cercetarea aplicată pentru crearea de vaccinuri prin
care să fie imunizată populația UE, dar și pentru a fi puse la dispoziția
statelor sărace;
9. Comisia va elabora în colaborare cu comisiile de specialitate ale
Parlamentului European, strategiile de vaccinare a populației stabilind și
lista de vaccinuri obligatorii la nivel UE.
10. Comisia va constitui stocuri de rezervă cu medicamente, echipamente
şi materiale sanitare care să poată fi utilizate în primele zile ale pandemiei,
până când industria îşi va creşte capacitatea de producţie la nevoile
statelor membre. Finanţarea rezervelor se va face din bugetul Uniunii
Europene
11. În sistemul de planificare a resurselor materiale şi financiare, Comisia
Europeană va avea în vedere şi nevoile ţărilor candidate şi a ţărilor din
Parteneriatul Estic.

10
PANDEMIILE ŞI MARILE PUTERI NUCLEARE
Deja ne-am obişnuit să cuantificăm efectele actualei pandemii strict prin
ceea ce vedem de dimineaţă până seara la televizor: câţi îmbolnăviţi, câţi
insănătoşiţi, câţi morţi şi eventual câţi medici şi câte asistente medicale s-
au infectat. Mai punem din când în când în meniul informaţional destinat
publicului şi numărul de şomeri şi reţeta pentru public este gata. Sunt
elemente pe care oamenii le înţeleg.
Paleta de efecte ale pandemiei actuale şi a pandemiilor viitoare, este infinit
mai mare şi am să vă dau doar un exemplu, de asemenea, uşor de înţeles.

ARMATELE MARILOR PUTERI NUCLEARE să spunem ARMATA SUA.


Doar să ne imaginăm ce se întâmplă într-o unitate militară.
Militarii merg în învoiri după care revin în unitate sau la bordul navelor după
escale.
Militarii mănăncă toţi în aceeaşi cantină, se culcă în dormitoare comune, se
antrenează împreună, sute de militari stau înghesuiţi la bordul submarinelor
nucleare, iar câte 4000 de militari stau înghesuiţi la bordul portavioanelor
SUA, la un loc piloţi de F 35, de elicoptere şi aeronave de recunoaştere, la
un loc cu două mii de puşcaşi marini plus echipajele de sute de oameni ale
navelor militare.
Vă imaginaţi ce s-a întâmplat în armatele puterilor nucleare de la
declanşarea pandemiei şi până acum?
Pentru moment, ştim doar despre portavionul nuclear francez Charles de
Gaule că şi-a întrerupt misiunea şi a fost chemat la bază pentru că are
personalul aflat la bord decimat de virusul SAR-COV-2.
Mai ştim că, portavionul nuclear Roosvelt a cerut întreruperea misiunii şi
internarea echipajului, dar Pentagonul a respins propunerea
comandantului, optând să trimită la bordul uriaşului portavion medicamente
şi personal medical suplimentar pentru ai trata pe cei 4000 de oameni aflaţi
la bord (piloţi, puşcaşi marini, personal tehnic şi echipaj portavion).
Mai ştim că, în acest moment SUA nu au niciun portavion aflat în misiune
de patrulare şi supraveghere în Oceanul Atlantic.
11
În schimb, nu mai puţin de 6 portavioane nucleare execută simultan lucrări
de întreţinere în şantiere navale de pe Coasta de Est a SUA.
N-am să cred niciodată că Marina SUA are planificatori atât de slabi încât
să planifice simultan reparaţiile şi întreţinerea a 6 portavioane simultan,
rămânând fără niciun portavion în Atlantic. Pot gândi că parte din cele şase
portavioane nucleare au fost retrase datorită stării de sănătate a militarilor
aflaţi la bord, ceea ce a dus şi la refuzul Pentagonului de a aproba
încetarea misiunii portavionului Roosvelt care are echipajul decimat de
SARS-COV-2.
Mai ştim că, Preşedintele Donald Trump a chemat sub arme un milion de
rezervişti.
O să-mi spuneţi că în fiecare an, epidemiile de gripă fac aceleaşi ravagii.
Nu, pentru că militarii sunt în mod obligatoriu vaccinaţi. Admiţând că totuşi
o epidemie de gripă poate avea şi minime efecte pentru armatele lumii,
trebuie să fim convinşi că un pilot rus de Suhoi 35 sau un pilot american de
F35 va urca la manşă în caz de alarmă de luptă şi cu temperatură 38-39
grade, în timp ce un pilot care nu mai poate respira pentru că virusul i-a
afectat plămânii, nu va mai decola niciodată.
Vă imaginaţi parte din echipajele celor 70 de submarine nucleare ale SUA,
cu plămânii afectaţi de virusul SARS-COV-2?
Vă imaginaţi epidemia instalată la bordul portavioanelor SUA?
Tot conceptul de dominare militară a lumii de către SUA se bazează pe
controlul absolut pe care SUA îl exercită asupra mărilor şi oceanele lumii
cu cele 11 portavioane cu propulsie nucleară având fiecare câte 4000 de
militari la bord alături de cele 70 de submarine nucleare, toate cu
capacitate nelimitată de a sta în misiune de luptă pe mare fără avea nevoie
de aprovizionare cu combustibil.
Privind pandemia coronavirus din unghiul direct al securităţii militare în cel
mai crâncen unghi de abordare, oare ştie cineva la această oră care este
dimensiunea afectării capacităţii de luptă a statelor deţinătoare de arme
nucleare¬?
Măcar Rusia şi China, au fiecare doar câte un singur portavion şi acelea cu
propulsie diesel ceea ce le obligă la reaprovizionare.

12
Cu toate că au 6 portavioane în şantiere, iar echipajul portavionului
Roosvelt aflat în misiune de patrulare în Oceanul Indian are echipajul
decimat de virusul SARS-COV-2 fiind practic în imposibilitatea de a lupta,
cu cele 4 portavioane nucleare aflate în mare SUA domină fără drept de
apel oceanele lumii.
Nici SUA nu sunt transparente în domeniul militar, dar de la Armata Rusă
am aflat doar că datorită îmbolnăvirilor masive de COVID – 19 Putin nu mai
are soldaţi care să defileze în Piaţa Roşie, iar despre armata Chinei oricum
nu se poate afla nimic. Despre India şi Pakistan, două puteri nucleare
aflate în conflictul pentru Caşmir de asemenea nu ştim nimic deşi ca şi
SUA,Franţa,Rusia,Regatul Unit,China şi populaţiile lor sunt puternic
afectate de virusul SARS-COV-2. Armatele lor nu puteau rămâne neatinse.
Oare cum vor reacţiona marile puteri nucleare dacă un virus le-a pus
armatele pe butuci? Despre riscurile unui astfel de scenariu, în altă
postare.

22 aprilie 2020

Traian Basescu

13

S-ar putea să vă placă și