Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
1
NIMIC NU VA MAI FI LA FEL!
Ne iluzionăm că după una două luni, viaţa noastră va reveni la normalul de
dinaintea epidemiei/pandemiei COVID-19. Niciodată!
Drama globală care a început în China şi a cuprins tot globul, înainte de a fi
o dramă a prezentului este mai degrabă o posibilă tragedie a viitorului care
ne aşteaptă.
Cred eu că, aşa cum oamenii evoluează şi viruşii ucigaşi ai viitorului
evoluează şi sunt deja în proces de elaborare în natură. O natură pe care
noi oamenii am transformat-o fără voia ei, iar la rându-i natura a încetat să
mai fie un prieten al pământenilor.
Această pandemie nu va trece cu uşurinţă. Probabil 2 – 3 ani până când va
exista un vaccin pentru fiecare cetăţean al globului, măsurile de distanţare
socială, măştile, mănuşile, pentru copii şi oameni maturi vor rămâne
principalul mod de a ne apăra.
Asimptomaticii vor fi identificaţi la un moment dat ca fiind riscul major la
sănătatea celor din jur.
O uriaşă problemă va fi cu asimptomaticii care neştiuţi de nimeni, nici
măcar de ei înşişi, vor purta virusul ucigaş în societate, în familie, la locul
de muncă.
Vom ajunge să ne ferim de colegii de la birou, de vecini, de fraţi, de
prieteni. O „moştenire” îngrozitoare pe care ne-o va lăsa SARS-COV-2 şi
care, nu va putea fi lichidată decât prin testarea masivă a populaţiei pentru
a putea fi depistaţi şi trataţi asimptomaticii.
Din motive imposibil de explicat, România a optat pentru un număr restrâns
de testări la populaţie.
De la asimtomaticii nedescoperiţi va porni al doilea val de îmbolnăviri.
Mai ales în ţările care au făcut puţine testări, vă imaginaţi care va fi
atmosfera la birouri, în grupurile de prieteni şi chiar între rude, pornind de la
premisa că nefiind o testare pe scară largă mulţi asimptomatici nu au fost
depistaţi dar răspândesc boala COVID-19?
Acceptăm ideea sau nu, viitorul nostru trebuie construit nu numai pe
inteligenţa artificială, pe viteza năucitoare a tehnologiei 5G, pe tehnologii
2
industriale nepoluante, pe energia verde, pe trenul care ajunge oriunde în
Europa la fel de repede ca avionul.
Va trebui să adăugăm ambiţiilor noastre traumele acestei pandemii dar mai
ales, traumele viitoarelor pandemii, pe care trebuie să încercăm să le
anticipăm, să le diminiuăm efectele, pentru că vrem sau nu, ele vor bântui
Planeta Pământ.
Din timp în timp, fără să ne întrebe, câte un virus nou, fără leac imediat,
evadat din regnul animal sau de aiurea şi pe care, nu vom şti cum să-l
neutralizăm, va brăzda planeta luându-şi orbeşte „tainul” în vieţi omeneşti.
Cât de multe? Nimeni nu ştie…Dar sigur, va urma un alt virus pandemic.
Când? Iarăşi nu ştiu, dar va veni…
SARS-COV-2 a atacat în principal plămânii oamenilor. Următorul virus
pandemic, foarte probabil, va avea „alte gusturi”. Va ataca poate ficatul
oamenilor, sau poate inima, sau poate rinichii sau poate creierul … nu ştiu.
Nu sunt nici Baba Vanga şi nici Nostradamus.
Ca om politic am însă obligaţia să încerc a anticipa viitorul.
Plec de la premisa, că prima obligaţie a guvernelor este să diminueze
impactul epidemiilor/pandemiilor generate de viruşi noi, necunoscuţi,
asupra populaţiei.
Sunt multe elemente care trebuie luate în analiză pentru a trage concluziile
corecte legat de acţiunea europenilor confruntaţi cu viitoarele pandemii.
Câteva elemente îmi sunt clare şi mie, ca nespecialist, dar ca om care a
privit cu atenţie la evoluţia bolii COVID – 19 pe glob şi mai ales, în Uniunea
Europeană.
M-a interesat acţiunea guvernamentală în cazul pandemiei generate de
virusul SARS-COV-2 şi am tras câteva concluzii:
1. Pentru bolile generate de viruşi noi, nu există vaccin;
2. Pentru bolile generate de viruşi noi, nu există un tratament prestabilit,
dar medicii testează diverse scheme de tratament funcţie de organul
atacat;
3
3. Pentru bolile generate de viruşi noi, nu se cunoaşte nivelul de
contagiune (viteza de răspândire);
4. Pentru bolile generate de viruşi noi, trebuie alocate imediat resurse
financiare laboratoarelor de cercetare, pentru a descoperi rapid tratamentul
corect şi vaccinul.
4
c) Toate guvernele statelor membre, au acţionat plecând de la premisa
superiorităţii sistemelor lor de sănătate faţă de sistemul chinez,
desconsiderând în acelaşi timp şi capacitatea de cercetare ştiinţifică a
Chinei care ar fi putut furniza elemente ştiinţifice suficiente pentru a genera
alerta maximă a europenilor.
În condiţiile în care, China lupta cu epidemia de COVID-19 din luna
Decembrie 2019, redau declaraţiile unui lider european care reflectă fidel
iresponsabilitatea:
27 februarie: „Nu există niciun motiv real de panică. Infecția cu acest virus
provoacă în marea majoritate a cazurilor doar simptome ușoare, dureri în
gât, tuse și febră, ca în orice răceală”.
11 martie: „Asta ca să demitizăm un pic boala, fiindcă am citit câteva
articole ieri, unde se vorbea despre un virus ucigaș, într-o manieră foarte
apocaliptică”.
11 martie: „Dacă vă uitați la televizor și vedeți politicieni care dau sfaturi la
toată lumea și le știu pe toate, eu vă sfătuiesc să schimbați canalul”.
2. INCOMPETENŢA
Toate guvernele statelor membre au tratat problema unei eventuale
pandemii de COVID-19 cu superficialitatea specifică incompetentului ajuns
în funcţii înalte. Afirmaţii de genul „este o simplă răceală”, „un guturai”, „nu
este nevoie să purtaţi mască”, s-au auzit în toată Europa şi au creat
confuzie cu privire la gravitatea bolii, influenţând negativ şi comportamentul
cetăţenilor.
În condiţiile în care, China lupta cu epidemia de COVID-19 din luna
Decembrie 2019, iar Italia declarase STARE de URGENŢĂ din data de 31
Ianuarie 2020 redau declaraţiile unui lider european care reflectă fidel
iresponsabilitatea:
27 februarie: „Nu există niciun motiv real de panică. Infecția cu acest virus
provoacă în marea majoritate a cazurilor doar simptome ușoare, dureri în
gât, tuse și febră, ca în orice răceală”.
5
În ziua 11 Martie 2020 când OMS declara pandemia şi impunea urgenţa
internaţională de sănătate, acelaşi şef de stat politiza nepermis situaţia,
declarând:
11 martie: „Asta ca să demitizăm un pic boala, fiindcă am citit câteva
articole ieri, unde se vorbea despre un virus ucigaș, într-o manieră foarte
apocaliptică”.
Dacă vă uitați la televizor și vedeți politicieni care dau sfaturi la toată lumea
și le știu pe toate, eu vă sfătuiesc să schimbați canalul”.
6
-Intre statele membre UE, nu a existat nici un fel de coordonare cu privire
la programul măsurilor ce trebuie luate pentru a diminua răspândirea
infecţiei în teritoriul naţional şi către populaţia altor state;
– Intre statele membre nu a existat un schimb de informaţii ştiinţifice cu
privire la evoluţia virusului, creându-se în spaţiul public european un
adevărat tzunami informaţional în care fiecare instituţie de cercetare
ştiinţifică lansa propriile puncte de vedere, adesea neconcordante cu
informaţiile ştiinţifice exprimate public de alte instituţii ale altor ţări.
-Măsurile pentru adoptate de statele membre au fost diferite, astfel,
-Unele state au introdus controlul medical la frontieră, altele nu; -Unele
state au introdus carantina obligatorie la sosire, altele nu;
-Unele state au introdus izolarea voluntară, altele nu;
-Unele state au trecut la achiziţii masive de materiale de protecţie a
personalului medical, altele nu;
-Unele state au trecut la testarea masivă a populaţiei, altele nu;
-Unele state au trecut la producţie internă de materiale sanitare de strictă
necesitate (măşti, combinezoane), altele nu;
-Unele state au făcut din problema protejării cadrelor medicale prioritate
absolută, altele nu;
-Unele state au dedicat un număr de spitale strict pentru tratarea bolii
COVID-19 generată de virusul SARS-COV-2, altele au tratat boala în orice
spital.
4. ADMINISTRATIV
-Statele membre a căror sisteme de sănătate aveau o bună reputaţie au
putut constata că nu fac faţă din punct de vedere al capacităţii spitalelor.
Imaginile cu paturi amplasate pe holurile spitalelor au devenit obişnuite în
Italia, Spania sau Franţa.
-Lipsa materialelor de protecţie a personalului medical a fost în prima parte
a crizei un element comun în toate statele membre, iar lansarea de
7
comenzi masive către furnizori din China, au făcut ca aprovizionarea să se
facă cu întârziere.
-Numărul insuficient de echipamente de ventilare a plămânilor a făcut ca
adesea medicii din Italia şi Spania să fie în situaţia de a decide cărui
pacient să-i salveze viaţa.
-Dependenţa de importuri de materii prime din India, China şi Pakistan au
făcut ca industria farmaceutică să nu poată furniza spitalelor cantităţi
suficiente de medicamente.
9
4. Creșterea capacității sistemelor medicale de a amplasa rapid capacități
spitalicești mobile, autonome, pentru tratarea tuturor oamenilor afectați de
epidemii/pandemii cât mai aproape de focarul de infecție;
5. Creșterea capacității armatelor UE de a pune la dispoziția sistemelor
medicale a statelor membre, spitale mobile de campanie care să poată fi
dislocate și amplasate oriunde este nevoie pe teritoriul UE ;
6. Pregătirea corpului medical militar al statelor membre pentru a participa
și a se integra rapid în sistemele publice de sănătate în cazul unor
pandemii/epidemii;
7. Având în vedere obligațiile statelor membre NATO de a asigura
cheltuirea a 2% din PIB pentru nevoile armatei, în următorii ani statele
membre vor atinge acest obiectiv și prin investiții în sistemele medicale
militare, sisteme care trebuie să fie convertibile și compatibile cu sistemele
civile;
8. Se vor aloca resurse financiare suficiente pentru cercetarea
fundamentală și pentru cercetarea aplicată pentru crearea de vaccinuri prin
care să fie imunizată populația UE, dar și pentru a fi puse la dispoziția
statelor sărace;
9. Comisia va elabora în colaborare cu comisiile de specialitate ale
Parlamentului European, strategiile de vaccinare a populației stabilind și
lista de vaccinuri obligatorii la nivel UE.
10. Comisia va constitui stocuri de rezervă cu medicamente, echipamente
şi materiale sanitare care să poată fi utilizate în primele zile ale pandemiei,
până când industria îşi va creşte capacitatea de producţie la nevoile
statelor membre. Finanţarea rezervelor se va face din bugetul Uniunii
Europene
11. În sistemul de planificare a resurselor materiale şi financiare, Comisia
Europeană va avea în vedere şi nevoile ţărilor candidate şi a ţărilor din
Parteneriatul Estic.
10
PANDEMIILE ŞI MARILE PUTERI NUCLEARE
Deja ne-am obişnuit să cuantificăm efectele actualei pandemii strict prin
ceea ce vedem de dimineaţă până seara la televizor: câţi îmbolnăviţi, câţi
insănătoşiţi, câţi morţi şi eventual câţi medici şi câte asistente medicale s-
au infectat. Mai punem din când în când în meniul informaţional destinat
publicului şi numărul de şomeri şi reţeta pentru public este gata. Sunt
elemente pe care oamenii le înţeleg.
Paleta de efecte ale pandemiei actuale şi a pandemiilor viitoare, este infinit
mai mare şi am să vă dau doar un exemplu, de asemenea, uşor de înţeles.
12
Cu toate că au 6 portavioane în şantiere, iar echipajul portavionului
Roosvelt aflat în misiune de patrulare în Oceanul Indian are echipajul
decimat de virusul SARS-COV-2 fiind practic în imposibilitatea de a lupta,
cu cele 4 portavioane nucleare aflate în mare SUA domină fără drept de
apel oceanele lumii.
Nici SUA nu sunt transparente în domeniul militar, dar de la Armata Rusă
am aflat doar că datorită îmbolnăvirilor masive de COVID – 19 Putin nu mai
are soldaţi care să defileze în Piaţa Roşie, iar despre armata Chinei oricum
nu se poate afla nimic. Despre India şi Pakistan, două puteri nucleare
aflate în conflictul pentru Caşmir de asemenea nu ştim nimic deşi ca şi
SUA,Franţa,Rusia,Regatul Unit,China şi populaţiile lor sunt puternic
afectate de virusul SARS-COV-2. Armatele lor nu puteau rămâne neatinse.
Oare cum vor reacţiona marile puteri nucleare dacă un virus le-a pus
armatele pe butuci? Despre riscurile unui astfel de scenariu, în altă
postare.
22 aprilie 2020
Traian Basescu
13