Doar un sfert din totalul gălăţenilor fără loc de muncă primeau ajutor de şomaj la sfârşitul lunii

noiembrie. Cei mai mulţi nu aveau nici măcar un venit obţinut "la negruDin totalul de 14.851 de şomeri
gălăţeni care la sfârşitul lunii noiembrie s-au aflat în evidenţele Agenţiei Judeţene pentru Ocuparea
Forţei de Muncă, doar aproximativ un sfert primeau ajutor de şomaj, respectiv 3.844 de persoane.
Restul de 11.007 figurau ca neindemnizaţi, deci fără un venit stabil. Conform evidenţei întocmite la
AJOFM Galaţi, din cei 14.851 de şomeri înregistraţi, 6.533 erau femei. Numărul şomerilor care au lucrat
la patron era de 2.984. Rata medie a şomajului la nivelului judeţului Galaţi înregistrată la sfârşitul lunii
precedente a fost de 7,25%, cu circa două procente mai mare decât valoarea ratei medii înregistrate la
nivel naţional, care a fost de 5,06%. Cu o asemenea rată a şomajului (de la sfârşitul lunii noiembrie)
judeţul Galaţi se situează pe locul opt în topul judeţelor cu cea mai mare rată a şomajului.

Din punct de vedere al cauzelor care declanșează șomajul se identifică următoarele forme de șomaj:

 Ciclic, care apare atunci când cererea de bunuri și de servicii este mai mică decât cantitatea de
bunuri și servicii pe care o produce economia.El apare în perioadele de criză și de recesiune
economică.

 Fricțional care este datorat fluctuației normale a forței de muncă.Se mai numește și șomaj
tranzitoriu și este determinat de timpul consumat de ofertanții de muncă pentru identificarea
celui mai generos plasament.

 Structural determinat de neconcordanța dintre structura cererii de muncă și structura cererii de

muncă. Există posibilitatea ca cererea de muncă să nu posede pregătirea cerută de către firme și
atunci apare concomitent o cerere de muncă nesatisfacută și o ofertă de muncă în exces.

 Normal sau neinflaționist care nu este determinat de factori conjuncturali și monetari.

 Involuntar sau keynesian determinat de dezechilibrul de pe piața bunurilor. Dezehilibrul se

manifestă atunci când prețul efectiv este mai ridicat decât prețul de echilibru, oferta crește și
cererea scade.

 Voluntar numit ṣi ṣomaj clasic care apare chiar când piața muncii este în echilibru. Este
reprezentat de către toți care ar vrea să lucreze dar la un salariu mai mare.