MODULUL III- STRUCTURI DE PRIMIRE TURISTICA

CLASA IX
Buna ziua,
Va scrie profesoara voastra TUDOR MIRELA.

Saptamana aceasta voi incepe un capitol nou cu titlul

“Ergonomie în unităţile hoteliere şi de alimentaţie publică ”:
Lectie introductiva- “Ergonomia ca stiinta si principiile ce stau la baza”

Ergonomía mai este denumită  şi inginerie umană.

Ergonomie - este domeniul care se ocupă cu studiul interacţiunii dintre fiinţele umane şi
obiectele pe care acestea le folosesc.

Termenul de ergonomie vine din limba greacă

ergos = muncă și nomos = lege, normă

ERGONOMIA - după definiţia dată de Asociaţia Internaţională de Ergonomie (A.I.E.) – este

ştiinţa care studiază
 interacţiunile dintre oameni şi elementele unui sistem,
 riscurile presupuse de practicarea profesiei,
 modul de aplicare a principiilor, informaţiilor sau cunoştinţelor
 metode de design pentru a optimiza starea de bine a oamenilor în timpul muncii,
 performanţa în ansamblu a sistemului angajat-loc de muncă.
SCOPUL stiintei ergonomiei –
1. sănătatea oamenilor
2. productivitate muncii

Ergonomia vizează compatibilitatea oamenilor cu locul lor de muncă:

 abilităţile şi limitele angajatului,
 asigurarea sarcinilor,
 utilizarea echipamentelor,
 informaţiilor şi mediului de lucru care i se potriveşte fiecărui om.

Ergonomia este cea care face  echipamentele uşor de folosit.

Ergonomia este omniprezentă.
Toate obiectele şi echipamentele pe care le folosim au fost la un moment dat subiectele unor
studii de ergonomicitate.
Ex:
Un ciocan ce are coada acoperită cu un material cauciucat, va fi mult mai uşor şi mai sigur de
folosit deoarece mâna lucrătorului nu va aluneca iar stratul de cauciuc va amortiza parţial
vibraţiile produse de lovituri.
1
Un mouse de calculator este proiectat după principii ergonomice.
Masa si scauna ergonomice adaptate la anatomia umana

Afişajul de pe bordul unui autovehicul este proiectat după principii ergonomice astfel încât
acesta să nu devină obositor pentru un şofer.
De asemenea,  scaunele  şi volanul unui autovehicul sunt proiectate tot după principii
ergonomice.

ERGONOMIA face ca utilizarea obiectelor şi echipamentelor să fie mai uşoară, ceea ce

 creşte productivitatea muncii şi
 scade numărul accidentelor datorate greşelilor de exploatare.

PRINCIPIILE din ergonomie poate fi aplicate în următoarele domenii :

 în optică – ochelari ergonomici care nu produc disconfort atunci când sunt purtaţi sau
ochelari polarizaţi ce anulează reflexiile soarelui;
 pentru aparatul auditiv – căşti de protecţie la zgomot ergonomice, căşti audio
ergonomice care se potrivesc cu fiziologia aparatului auditiv;
 pentru mobilier – scaune ergonomice sau birouri ergonomice a căror formă este
proiectată astfel încât lucrătorul să adopte o poziţie corectă;
 pentru microclimat – temperatura şi umiditatea în care se desfăşoară activităţi lucrative
se pot regla după principii ergonomice. Funcţie de activităţile desfăşurate, sunt definite
intervale  ergonomice de temperatură. Astfel, iarna, pentru  zonele cu spaţii de birouri,
temperatura optimă este cuprinsă între 21˚ C şi 22˚C. Pentru zonele de locuit în care se
desfăşoară puţine activităţi fizice, temperatura optimă este cuprinsă între 23˚C şi 24˚C.
Pentru zonele lucrative în care se desfăşoară activităţi fizice intense, temeperatura optimă
este cuprinsă între 18˚ C şi 19˚ C.

2
Principii ergonomice aplicabile in restaurant

Studii şi cercetări de specialitate ergonomice au demonstrat că toţi factorii de ambianţă fizică

 zgomot,
 temperatură,
 umiditate,
 aerisire,
 lumină,
 culoare etc.
pot exercita influenţa pozitivă sau negativă asupra muncii, contribuind la
 diminuarea oboselii
 crearea unei bunăstări psihice şi
 crearea unei bunastari fiziologice
atât a clienţilor cât şi a lucrătorilor care-I servesc.

1. Zgomotul poate avea influenţe pozitive, stimulative sau contrarii, nocive.

Sunetele muzicale, cu o intensitate medie sau redusă sunt plăcute, stimulative.
Sunetele fără armonie şi zgomotele cele mai diverse din restaurante sunt neplăcute, cu
influente nefavorabile asupra clienţilor şi lucrătorilor din unităţile respective, duc la o stare de
enervare a clienţilor şi la scăderea randamentului în muncă al personalului.

Nivel Zgomot Ambianţa Sonoro care să favorizeze conversaţiile –

 ambiant între 55-60 decibeli,
 pentru dialog de la un metru distanţă între interlocutori 65-70 decibel
SURSELE DE ZGOMOT specifice
 dialogul dintre clienţi,
 dialogul dintre clienţi şi personalul de servire,
 programele muzical-artistice din unităţi,
 tehnologia de servire aplicată,
 manipularea şi transportul inventarului pentru servire şi de lucru etc
SURSELE DE ZGOMOT nespecifice
 trântirea uşilor,
 conversaţii cu voce tare sau cu ton ridicat,
 manipulări necorespunzătoare de obiecte de inventar,
 utilizarea unor mijloace tehnice producătoare de zgomot,
 poluare sonoră din zonă
 clienţi cu un comportament necorespunzător,
 neritmicitatea în aprovizionarea sau în producerea anumitor preparate sau băuturi,
 lipsa unor cunoştinţe tehnice minime pentru efectuarea unor servicii de calitate,
toate acestea duc la o SUPRASOLICITARE A LUCRĂTORILOR cu influenţe negative
asupra
3
  productivităţii muncii,
 creşterea timpului pentru servire şi calcule,
 sporirea gradului de oboseală,
 micşorarea capacităţii auditive,
 neatenţii,
 creşterea activităţii cardiace,
 creşterea metabolismului.
SOLUŢIILE sunt de natura constructiva care să diminueze transmiterea sau amplificarea
zgomotelor, continuându-se în exploatarea curentă printr-o modernizare şi intimizare adecvată.

2. Temperatura corespunzătoare a locului de muncă asigură valoarea de confort şi creează

bunăstarea fiziologică.

Temperatura optimă din punct de vedere ergonomic este de 20 grade celsius.

Temperatura optimă ergonomic pentru muncă intelectuală 21-23 grade celsius.
Temperatura optimă ergonomic muncă uşoară în poziţie aşezat 19 grade celsius.
Temperatura optimă ergonomic muncă uşoară în poziţie ortostatică 18 grade celsius.
Temperatura optimă ergonomic muncă grea în poziţie ortostatică 17 grade celsius.

Asigurarea temperaturii optime în spaţiile de producţie şi servire trebuie să fie realizată

diferenţiat potrivit specificului fiecărui spaţiu deoarece
 căldură pera mare provoacă moleşeală, somnolenţă, indispoziţie pentru muncă, lipsa de
solicitudine şi invers, dacă
 temperatura este sub limite, apare senzaţia de neconfort, necesitatea purtării unei
îmbrăcăminţi neadecvate, mişcării inutile şi implicit scăderea atenţiei, a puterii de
concentraţie şi a interesului pentru îndeplinirea sarcinilor profesionale.

3. Umiditatea şi puritatea aerului au o importanţă deosebită pentru sănătatea omului.

Prezenţa aerului în încăperi având umiditatea în afara limitelor recomandate (între 30 şi 70%)
poate avea urmări nefavorabile prin scăderea capacităţii de apărare a organismului, mărirea
riscului de îmbolnăvire a organelor respiratorii şi ale vederii. De asemenea, existenţa în aerul
din încăperi a unor concentraţii mari de praf, fum, gaze, mirosuri nespecifice poate avea
consecinţe negative asupra celor care îşi desfăşoare activitatea sau îşi petrec timpul în încăperile
respective.

4. Lumina şi culoarea ca factori de ambianţă fizică influenţează recepţionarea informaţiei

vizuale, având rol funcţional, estetic, psihofiziologic, de protecţie şi securitate
a muncii.