Pendul Foucault

Dispozitivul experimental constă dintr-un pendul gravitațional capabil să oscileze

în orice plan vertical. Prima demonstrație a avut loc în februarie 1851, în Camera
Meridianului de la Observatorul din Paris. Câteva săptămâni mai târziu, Leon
Foucault a suspendat o sferă cu o masă de 28 kg, prevăzută cu un vârf ascuțit, de
domul Panthéonului, la capătul unui fir lung de 67 m. Pe podea este presărat un
strat de nisip fin, pe care vârful pendului trasează o rozetă și revine în locul de
unde a pornit după 32 de ore. La latitudinea de 30°, o rotație completă durează 48
de ore.
Explicația fenomenului
Corpurile care se rotesc își păstrează planul de rotație, fenomen fizic utilizat la
construirea giroscoapelor și girobusolelor. Cum mișcarea de oscilație este, în
esență, o proiecție liniară a unei mișcări de rotație, pendulul gravitațional își
păstrează neschimbat planul de oscilație liniară. În timp ce el oscilează în plan
vertical, sub el Pământul se rotește, la latitudinea Parisului cu 11°19' pe oră.
Ele sunt plasate peste tot în lume, atât în emisfera nordică, cât și în cea sudică. O
listă a lor, în limba engleză, se găsește aici.
Cel mai vechi Pendul Foucault din România se găsește în pavilionul B al
Universității din Oradea. Acesta a fost montat în anul 1964 de către prof. Coriolan
Rus, decanul de atunci al Facultății de Matematică - Fizică. A fost realizat la Uzina
Înfrățirea din Oradea. Dispozitivul are o masă de 60 de kilograme și este
suspendat la o înălțime de 14 metri.
Începând cu data de 17.11.2012, există un asemenea dispozitiv și în România,
acesta fiind amplasat în Corpul A al Facultății de Constructii si Instalații din cadrul
Universității Tehnice (UTI) "Gheorghe Asachi" din Iași.[1] Din Februarie 2013 a fost instalat și un sistem
automat de acționare, pentru a menține pendulul în oscilație permanentă. Sistemul a fost realizat de prof.univ. Cătălin D. Gălățanu și are

avantajul că permite vizualizarea mișcării de precesie pe un pat de nisip de cuarț.

Un pendul mai este amplasat și în corpul nou al Colegiului Național "Vasile

Alecsandri" din Galați de pe data de 26 noiembrie 2011. [2]
În Octombrie 2010, a fost instalat (sub coordonarea profesorului de fizică Galer
Sorin) un Pendul Foucault în Botoșani, la Colegiul Național "A. T. Laurian". Are
17,5 metri lungime și o masă de 25,6 kg. Este util în cadrul unor experimente
didactice, dar a fost folosit și în confirmarea efectului Jeverdan-Rusu-Antonescu în
timpul Eclipsei totale de Soare din 04.01.2011. [3] [4]
Pe la începutul secolului al XIX-lea, un savant român a efectuat un experiment cu
Pendulul lui Foucault, la București, sub cupola Atheneului. Experimentul a fost
atracția Capitalei pentru câteva luni. Despre această demonstrație scrie George
Potra în "Istoria Bucureștilor"[necesită citare]..
In mina de sare Cacica din judetul Suceava au fost realizate experimente cu
pendulul lui Foucault in scopuri stiintifice de catre Prof. Dimitrie Olenici incepand
din decembrie 2002, cu un pendul cu lungimea de 4,75 m si masa de 6,5 kg,
instalat in "Sala de Dans", la adancimea de 40 m. Cu acest pendul s-au facut
ocazional si demonstratii pentru publicul vizitator.
In prezent in "Sala de Agrement" din mina Cacica, la adancimea de 60 m, este
instalat un pendul Foucault cu lungimea de 6 m de forma aerodinamica, lentila de
plumb cu diametrul de 20 cm, grosimea la mijloc 6 cm si masa de 8 kg. Acesta
este, dupa informatiile afisate in interiorul minei Cacica, singurul pendul Foucault
din Romania cu ajutorul caruia se fac demonstratii pentru publicul larg.