Planuri experimentale veritabilePlanuri experimentale veritabile

In acest tip de planuri, principala sarcina a experimentatorului este

repartizarea randomizata a subiectilor in grupuri, astfel incat sa existe o buna
echivalare a lor. De regula, planurile experimentale cu doua sau mai multe
grupuri sunt clasificate in doua categorii: In acest tip de planuri, principala
sarcina a experimentatorului este repartizarea randomizata a subiectilor in
grupuri, astfel incat sa existe o buna echivalare a lor. De regula, planurile
experimentale cu doua sau mai multe grupuri sunt clasificate in doua
categorii: planuri cu o singura variabila independentaplanuri cu o singura
variabila independenta si  si planuri cu doua sau mai multe variabile
independenteplanuri cu doua sau mai multe variabile independente (planuri
factoriale). (planuri factoriale).

I. Planuri experimentale cu o singura variabila independentaI. Planuri

experimentale cu o singura variabila independenta

I.1. Planuri experimentale cu o singura variabila independenta si

grupuri independenteI.1. Planuri experimentale cu o singura variabila
independenta si grupuri independente

a. Planuri posttest cu subiecti repartizati aleatoriu si cu grup de

controla. Planuri posttest cu subiecti repartizati aleatoriu si cu grup
de control

Se compara doua grupuri echivalate in prealabil, in care subiectii sunt

selectati aleatoriu. Unul dintre grupuri trece prin interventia experimentala.
Schema clasica este urmatoarea:Se compara doua grupuri echivalate in
prealabil, in care subiectii sunt selectati aleatoriu. Unul dintre grupuri trece
prin interventia experimentala. Schema clasica este urmatoarea:
Astfel de planuri se folosesc in cercetarile asupra timpilor de reactie, efectelor
unor substante asupra parametrilor psiho-fiziologici ai organismului uman
etc.Astfel de planuri se folosesc in cercetarile asupra timpilor de reactie,
efectelor unor substante asupra parametrilor psiho-fiziologici ai organismului
uman etc.

b. Planuri pretest-posttest cu subiecti repartizati aleatoriu si cu grup

de controlb. Planuri pretest-posttest cu subiecti repartizati aleatoriu
si cu grup de control

Spre deosebire de planul anterior, aici se recurge la o echivalare mai precisa,

deoarece se realizeaza o dubla masurare, pretest si posttest. Exista unSpre
deosebire de planul anterior, aici se recurge la o echivalare mai precisa,
deoarece se realizeaza o dubla masurare, pretest si posttest. Exista un  grup
experimental  grup experimental, grupul A,, grupul A,    (subiectii aflati in
conditia experimentala, supusi manipularii, tratamentului experimental) si a
unui(subiectii aflati in conditia experimentala, supusi manipularii,
tratamentului experimental) si a unui  grup de control  grup de control, grupul
B (subiecti aflati in conditia de control, care nu trec prin manipularea
experimentala). Practic, pentru acestia din urma variabila independenta
ramane neschimbata si cercetatorul masoara variabila dependenta, in afara
oricarei influente. Diferenta de masurare este clar rezultatul manipularii
experimentale, relatia stabilita este una de tip cauza-efect fara dubii. Schema
de mai jos infatiseaza acest plan experimental:, grupul B (subiecti aflati in
conditia de control, care nu trec prin manipularea experimentala). Practic,
pentru acestia din urma variabila independenta ramane neschimbata si
cercetatorul masoara variabila dependenta, in afara oricarei influente.
Diferenta de masurare este clar rezultatul manipularii experimentale, relatia
stabilita este una de tip cauza-efect fara dubii. Schema de mai jos infatiseaza
acest plan experimental:

Pentru a ilustra importanta masurarii (in ambele situatii, pretest si posttest),

Babbie (2001) propune schema urmatoare:Pentru a ilustra importanta
masurarii (in ambele situatii, pretest si posttest), Babbie (2001) propune
schema urmatoare:
c. Planuri pretest-posttest cu subiecti repartizati aleatoriu si mai
multe grupuri (between subject’s design)c. Planuri pretest-posttest
cu subiecti repartizati aleatoriu si mai multe grupuri (between
subject’s design)

Sunt selectate aleatoriu mai multe grupuri de participanti (de la A la n) si se

realizeaza o masurare pretest. Grupurile sunt apoi supuse unor tratamente
experimentale diferite (corespunzatoare mai multor niveluri ale variabilei
independente) si, in final, se realizeaza comparatii, dupa posttest, intre ele.
Diferentele astfel obtinute pot fi atribuite cu certitudine manipularii
experimentale.Sunt selectate aleatoriu mai multe grupuri de participanti (de
la A la n) si se realizeaza o masurare pretest. Grupurile sunt apoi supuse
unor tratamente experimentale diferite (corespunzatoare mai multor niveluri
ale variabilei independente) si, in final, se realizeaza comparatii, dupa
posttest, intre ele. Diferentele astfel obtinute pot fi atribuite cu certitudine
manipularii experimentale.

De exemplu, intr-o cercetare privind impactul nivelului zgomotului asupra

performantei in munca se pot selecta aleatoriu mai multe grupuri carora li se
masoara performanta initiala. Grupurile sunt echivalate apoi se intervine
experimental punand muncitorii sa lucreze la niveluri diferite de zgomot, un
anumit timp, determinat, acelasi pentru toate grupurile. Ulterior, se masoara
din nou performanta grupurilor respective si se compara rezultatele. Daca
situatiile experimentale sunt bine controlate, atunci diferentele de
performanta sunt cauzate de varierea intensitatii zgomotului.De exemplu,
intr-o cercetare privind impactul nivelului zgomotului asupra performantei in
munca se pot selecta aleatoriu mai multe grupuri carora li se masoara
performanta initiala. Grupurile sunt echivalate apoi se intervine experimental
punand muncitorii sa lucreze la niveluri diferite de zgomot, un anumit timp,
determinat, acelasi pentru toate grupurile. Ulterior, se masoara din nou
performanta grupurilor respective si se compara rezultatele. Daca situatiile
experimentale sunt bine controlate, atunci diferentele de performanta sunt
cauzate de varierea intensitatii zgomotului.

Planul de acest tip poate fi redat prin schema de mai jos:Planul de acest tip
poate fi redat prin schema de mai jos:
d. Planul lui Solomon cu o singura variabila independenta si patru
grupuri de participantid. Planul lui Solomon cu o singura variabila
independenta si patru grupuri de participanti

Se poate realiza o combinatie a planurilor precedente (planuri pretest-

posttest cu grup de control si planuri posttest cu grup de control, adica
variantele a si b).Se poate realiza o combinatie a planurilor precedente
(planuri pretest-posttest cu grup de control si planuri posttest cu grup de
control, adica variantele a si b).

Un cercetator poate recurge la o astfel de planificare experimentala atunci

cand are suspiciunea ca aplicarea aceleiasi masurari (pretest si posttest)
induce un efect de antrenament, in sensul in care se poate constata o
familiarizare a subiectilor cu instrumentele da masurare. Acest plan are
meritul de a controla acest efect, deoarece sunt comparate atat grupuri care
au trecut prin pretest, cat si grupuri care nu au trecut prin aceasta masurare
initiala.Un cercetator poate recurge la o astfel de planificare experimentala
atunci cand are suspiciunea ca aplicarea aceleiasi masurari (pretest si
posttest) induce un efect de antrenament, in sensul in care se poate constata
o familiarizare a subiectilor cu instrumentele da masurare. Acest plan are
meritul de a controla acest efect, deoarece sunt comparate atat grupuri care
au trecut prin pretest, cat si grupuri care nu au trecut prin aceasta masurare
initiala.