MODUL III

AGENŢII NOCIVI ŞI EFECTUL LOR ASUPRA ORGANISMULUI

Dreptul la sănătate, la dezvoltarea fizică şi psihică armonioasă constituie unul din
drepturile fundamentale înscrise în Convenţia cu privire la Drepturile Copilului , adoptată de
Adunarea Generală a ONU, la data de 29 noiembrie 1989 .
În contextul schimbărilor majore şi accelerate ale lumii contemporane, asigurarea unei stări de
sănătate a tinerilor şi copiilor reprezintă una dintre direcţiile prioritare ale strategiei educaţionale.
Agenţii nocivi ce influenţează starea de sănătate
I. Stilul de viaţă
Stilul de viata include seturi de conduită ce afectează în mod diferit zona de acțiune sau viaţa
unei persoane. Componentele stilului de viata sunt stilul de lucru, stilul de recreere, stilul de
distracţie, stilul de comunicare, stilul de relaţionare, stilul de cunoaştere, stilul de consum, stilul
de alimentaţie și stilul de ecologie.
Factorii stilului de viață sunt din multe privinţe factorii cei mai influenţi asupra sănătăţii pe
ansamblu. Desi stilul de viață este complex, totusi acesta se situează sub controlul personal și
este dictat de capacitatea de a alege în mod amplu, fapt care poate fi un beneficiu asupra vieţii şi
sănătăţii persoanei.
Factorii comportamentali ai stilului de viata se pot constitui in:

Comportamente protectoare sanatoase Comportamente de risc

Exercitiul fizic (min 3 ori/sapt) Sedentarism

Alimentație sănătoasă Alimentație nesănătoasă

Controlul stress-ului Stressul

Echilibrul somn-veghe Fumat, consum de alcool, droguri

Comportament sexual protejat Comportament sexual neprotejat

Gândire pozitivă despre sine, lume, viitor Dependența de calculator

Relaționare interpersonală armonioasă Violența

Menținerea suportului social Nerespectarea unui program de control medical

periodic

1
 Stilul de alimentație
Nutriţia şi alimentaţia au o mare importanţă pentru menţinerea sănătăţii omului în general
şi a copilului în special. Regimul alimentar trebuie să fie compus din:alimente generatoare de
energie = hidraţi de carbon şi grăsimi; alimente plastice = proteice (albuminoide); apă, săruri
minerale şi vitamine.
Fiecare dintre acestea trebuie să se găsească în alimentaţie în anumite proporţii, diferite
după vârsta copilului şi starea de sănătate a acestuia.
Raţia alimentară reprezintă cantitatea de alimente ingerate, care satisface calitativ şi
cantitativ toate nevoile nutritive ale individului pe o perioadă de 24 de ore. Nevoile nutritive ale
organismului se exprimă fie sub forma nevoilor energetice - calorice -, fie sub forma nevoilor în
factori nutritivi, fie sub forma nevoilor în alimente.
Nevoile energetice (calorice)
Toate procesele vitale din organism - circulaţia, respiraţia, excreţia, contracţia musculară - se
petrec cu cheltuială de energie. Principalii furnizori energetici ai organismului sunt: lipidele,
glucidele, proteinele. Prin arderea unui gram de lipide, se eliberează 9,3 cal, a unui gram de
glucide 4,1 cal, a unui gram de proteine 4,1 cal.
Există o cantitate de energie minimă indispensabilă organismului pentru menţinerea funcţiilor
sale vitale. Nevoile calorice ale unui individ raportate la greutatea ideală şi la efortul depus, pot fi
considerate astfel: pentru viaţă sedentară 800-900 cal. /zi; pentru activitate uşoară 900-1400
cal. /zi; - pentru activitate moderată 1400-1800 cal. /zi; - pentru activitate grea 1800-4500 cal.
/zi.
Nevoile hidrice sunt de 2500-3000 ml/zi. O mare parte este adusă prin ingestia alimentelor, iar
restul prin ingestia ca atare, sub formă de lichide.
Nevoia zilnică de calorii la copil este variabilă cu vârsta, activitatea fizică şi psihică desfăşurată
zilnic, dar şi cu starea de sănătate. Ex.
- la vârsta de 7 ani- 2400 calorii/zi
- la vârsta de 12 ani- 3100 calorii/zi
- în jurul vârstei de 15 ani- 3500 calorii/zi, la băieţi; 2800 calorii/zi, la fete
- la vârsta de 15-19 ani- 3100-3900 calorii/zi, la băieţi; 2000-3000 calorii/zi, la fete
O raţie normală trebuie să conţină şi o anumită cantitate de substanţe "balast", de tipul celulozei
şi semicelulozei, care au rolul de a facilita formarea şi eliminarea bolului fecal, au un rol
hipocolesterolemiant, de scădere a colesterolului sangvin, ele provenind din legume, fructe
consumate crude sau cereale nerafinate.
Orice meniu trebuie să cuprindă alimente de origine animală (lapte, brânzeturi, carne, ouă),
alimente de origine vegetală bogate în glucide: cereale, legume fructe; grăsimi alimentare
adăugate la prepararea diverselor feluri de mâncare, legume, fructe.
S-a observat că hrana se utilizează mai bine când este repartizată în 5-6 mese,iar repartiţia
caloriilor pe mese va fi: 15-20 % dimineaţa, 35-40 % la prânz, 15-20 % seara, 5-10 % la gustări.
Se recomandă respectarea orelor fixe de masă, iar ultima masă principală se va lua cu cel puţin 2
ore înainte de culcare, pentru ca digestia să se desfăşoare în condiţii normale şi să nu
stânjenească odihna de noapte.
Un aliment pentru a fi folosit în hrana omului şi pentru a contribui la menţinerea echilibrului său
biologic, trebuie să fie nu numai plăcut, ci şi nutritiv şi salubru, deci nu trebuie neglijat nici
aspectul senzorial al alimentelor. Arta culinară (gastrotehnica) are drept scop realizarea acestui
deziderat, de a armoniza efectul psiho-senzorial produs de aliment asupra omului, cu calităţile
sale nutritive.Pentru o bună sănătate a individului se recomandă consumul de alimente în condiţii
igienice, iar spălarea mâinilor cu apă şi săpun înainte de masă este obligatorie.
O atenţie deosebită, mai ales în sezonul cald, trebuie acordată locului de preparare şi păstrare a
alimentelor. Ele vor fi ferite cu aceeaşi atenţie de praf, insecte, rozătoare, căldură.

2
 Alimentaţia dezechilibrată (conţinutul în principii, cantitatea, modul de preparare,
temperatura alimentelor , numărul de mese/zi), favorizează instalarea unor boli de nutriţie
(diabetului zaharat,obezitatea, dislipidemiile) care reprezintă factori de risc pentru boli cardio-
vasculare (cardiopatia ischemică, hipertensiunea arterială); pentru boli digestive, pentru afecţiuni
ale aparatului locomotor (artroze, tulburări de mobilitate); afecţiuni neuro-psihice.
Nu numai alimentaţia excesivă poate antrena diverse afecţiuni, dar şi lipsa unor principii
alimentare favorizează instalarea unor boli :hipocalcemie, avitaminoze, anemie. Alimentele
contaminate cu viruşi, bacterii sau paraziţi, duc la apariţia bolilor cu poartă de intrare la nivelul
tubului digestiv, cum ar fi: toxiinfecţiile alimentare, dizenteria, enterocolitele acute, febra tifoidă,
hepatitele virale, trichineloza, lambliaza etc.
Ce puteţi face ca profesori?
- Vorbiţi despre obiceiuri sănătoase şi încurajaţi elevii să încerce mâncăruri sănătoase chiar
dacă acestea nu le sunt familiare.
- Fiţi un model, servind ocazional masa cu elevii dumneavoastră.
- Integraţi educaţia pentru alimentației sănătoasă, în activități extracuriculare şi ajutaţi elevii
să înţeleagă importanţa unui stil de viaţă sănătos.
- Oferiţi experienţe practice cu privire la alegerea şi prepararea unei mâncări sănătoase.
- Formulaţi reguli pentru mâncăruri şi băuturi sănătoase care să informeze elevii cu privire
la principiile din şcoală care ghidează aceste aspecte.
- Serviţi mâncăruri şi băuturi sănătoase în timpul recreaţiilor sau la petrecerile şcolii.
- Informaţi părinţii prin includerea de informaţii pe site-ul şcolii, cu privire la obiceiurile de
hrănire sănătoasă.
- Încurajaţi gustările sănătoase, ajutaţi elevii să înţeleagă valoarea nutriţională a alimentelor
colorate.
- Insuflaţi o rutină pentru mese regulate(3 mese principale şi două gustări). Învăţaţi-i că
micul-dejun este cea mai importantă masă din zi, aducând energia necesară pentru prima
parte a zilei.
Şcoala, alături de familie şi domeniul sanitar, este unul dintre cei mai importanţi factori în
încurajarea unor obiceiuri de hrănire sănătoase de-a lungul vieţii; studiile arată că o
alimentaţie sănătoasă şi o activitate fizică zilnică au un impact puternic asupra corpului şi a
minţii, prin îmbunătăţirea capacităţii de a învăţa, prin adoptarea unor comportamente
sanogene.
Stilul de activitate fizică
Sedentarismul
Sedentarismul este un stil de viață care implică lipsa de mișcare sau de activitate fizică,
este un factor de risc ce afectează întregul organism, atât funcţiile organice cât şi cele psihice;
afecțiunile provocate și/sau agravate de sedentarism sunt: bolile cardiovasculare (ATS, infarct
miocardic, HTA), tulburările metabolice(diabetul zaharat, obezitatea), osteoporoză, deviații ale
coloanei vertebrale, atrofiere musculară, anxietate. Sedentarismul este principala cauză a
obezității, o boala a modernității care pune monopol pe viața și sănătatea tot mai multor
persoane. In condițiile în care copiii sunt cei mai afectați de "boala statului pe scaun", este
important să se găsească în cadrul școlii și să implementezi cele mai rapide și distractive metode
prin care elevii să devină mai activi și să facă mai multă mișcare fizică in fiecare zi, activitatea
fizică fiind benefică pentru dezvoltarea sănătoasă a copiilor și tinerilor.
Beneficiile activităţii fizice regulate pentru elevi:
- creșterea speranței de viață,
- reducerea riscului de diabet zaharat, obezităţii, anxietaţii, depresiei .
- reglarea tensiunii arteriale
- creşterea densității osoase, stimularea creşterii și dezvoltării copiilor.

3
Copiii și adolescenții trebuie să facă minim 60 de minute de activitate fizică, cel puțin 3 zile pe
săptămână, ca de ex. mersul cu bicicleta, mersul pe jos, alergatul, dansul, fotbalul sau baschetul,
etc.; activitățile trebui să fie corespunzătoare vârstei, să fie plăcute și să ofere varietate.
Câteva modalităţi pentru a încuraja familiile şi comunitatea să promoveze sportul în
rândul elevilor
-Daţi un exemplu bun prin a fi activ din punct de vedere fizic. Jucaţi-vă şi fiţi activ cu elevii.
-Desfășuraţi campanii, promovaţi mesaje de încurajare a activităţii fizice pentru tineri și familii.
-Găsiți și promovaţi metode sigure de mers pe jos și cu bicicleta la școală; încurajaţi părinții să
aducă/ să ia elevii la școală, mergând pe jos sau cu bicicleta.
-Încurajaţi liderii comunității să sprijine educația fizică de zi cu zi și alte programe care
promovează activitatea fizică, nu doar sporturile competitive.
- Stimulaţi familiile să folosească sălile de sport școlare, terenurile de sport și locurile de joacă în
timpul vacanțelor școlare.
- Încurajaţi organizațiile comunitare să ofere programe de activități fizice pentru tineri, de tip
after-school.
-Încheierea de parteneriate cu alte școli, spitale, ONG-urile pentru a sprijini programele de
activitate fizică(sponsorizare în bani, echipamente sau încurajarea personalului să se ofere
voluntari pentru a conduce programe de activitate fizică sau astfel de evenimente).
-Susţinerea de ateliere sau o serie de invitați care să vorbească părinților, profesorilor și
personalului despre importanța activității fizice.
-Programați sesiuni distractive de alergare, mers pe jos și excursii pentru elevii și familiile
acestora. Planificaţi și realizaţi o varietate de activități distractive "în aer liber" și jocuri care pot
fi jucate în curtea școlii.
-Stabiliţi o grădină în curtea școlii și lucraţi cu elevii, pregătiţi terenul şi plantaţi diverse flori.
Principiul "MENS SANA IN CORPORE SANO" ar trebui să fie călăuză în acest sens.

Stresul
Definiţia stresului = senzaţii de solicitare, tensiune, nervozitate şi de reducere a
autocontrolului. Poate fi factor de risc(stresor), fie o reacţie mentală ori fizică la factorii de
risc(solicitare), fie o consecinţă a acestor reacţii(rezultate legate de stress). Stresul trebuie
interpretat mai apropiat de sensul biologic, ca o reacţie de mobilizare a resurselor de apărare a
organismului, de alarmare şi încercarea de adaptare şi rezistenţă la unii factori de agresivitate din
mediu care se constituie în cauze de disconfort sau distres. Tipuri de factori de stres:
a) Factorii mediului fizic:chimici, termici, acustici sau biologici
b) Factorii dependenţi de sarcina de muncă/ muncii intelectuale: suprasolicitare(cantitativă
sau calitativă), subsolicitare (monotonie, lipsă de variaţie, lipsă de informaţie)
c) Exigenţe temporale: caracterul repetitive sau nerepetitiv al operţiunilor, ritmul liber sau
impus, durată prea mare a zilei de lucru, regim neraţional al pauzelor, etc
d) Factori de organizare şi conducere a activităţilor: ambiguitatea rolurilor, restricţii
nejustificate, lipsa posibilităţii de control şi autocontrol(în raport cu rezultatele propriei
munci), presiunea grupului, apariţia unei bariere(fizică sau psihologică) în calea
activităţii, izolarea sau sentimental restrângerii libertăţii şi contactului social
Efectele stresului
- pozitive, favorabile unui rezultat eficient al activităţii (cantitativ, calitativ, costuri
biologice)
- negative , de ordin cognitiv, afectiv, comportamental, ce pot determina epuizare, boli
cardio-vasculare, diabet zaharat, unele forme de cancer, sindrom de colon iritabil,ulcer
gastro-duoadenl, tulburări anxioase şi obsesiv-compulsive, depresie, sindromul oboselii
cronice.
Reactii la stress

4
 Reacții Reacții cognitive Reactii emoționale Reacții
fizice/fiziologice comportamentale
Dureri de cap Blocaje ale gândirii Iritabilitate crescută Performanțe scazute
Oboseală Scăderea capacitaăți Indispoziție Lipsa entuziasmului
de concentrare
Dureri musculare Diminuarea Pierderea interesului Consum de substanțe
creativității pentru viata sociala cu risc
Palpitații Dificultati în luarea Instabilitate Tulburări de somn
deciziilor emoțională
Apetit scăzut/ crescut Ganduri negative Anxieteate Dificultăți de
despre sine, viitor adormire
Insomnii Cogniții pesimiste Depresie Management
ineficient al timpului
Transpirații excesive Ideație suicidară Neîncredere in viitor Izolarea de prieteni
Comportament
impulsiv/agresiv
Recomandări pentru managementul factorilor psihosociali de risc- paşi:
1. Identificarea problemei
2. Conceperea şi implementarea intervenţiilor (eliminarea/reducerea factorilor)
3. Practicarea unui hobby, mișcare, valorificarea dragostii față de natură si animale.
4. Evaluarea intervenţiilor

Fumatul
Deşi există 4000 de substanţe chimice în tutun,. multe dintre aceste componente sunt
active chimic şi produc schimbări negative asupra corpului cele mai nocive fiind: gudronul(rol
cancerigen), nicotina(stimulent puternic pentru creier şi sistemul nervos central, care "loveşte''
creierul în termen de patru secunde; după ce iniţial stimulează, aceasta are un efect sedativ),
monoxidul de carbon (înlocuieşte oxigenul necesar în celulele roșii ale sângelui).
Există o relaţie directă între gradul tabagismului şi mortalitatea fumătorului care depăşesc cu 30
– 80% pe cea a nefumătorilor. Procentul se referă mai ales la fumătorii de ţigarete, fiind mai
ridicat la cei care consumă un număr mai mare de ţigari zilnic şi cu cât tabagismul este mai
precoce.
Aproximativ 70% dintre fumători au început să fumeze în jurul vârstei de 18 ani. Cei mai mulţi
fumători încearcă prima țigară în jurul vârstei de 11 ani, și mulți devin dependenți până
împlinesc 14 ani. Deci, de ce se apucă elevii de fumat? Pentru că:
- Părinţii lor fumează;
- Prietenii lor îi încurajează să încerce țigările și să continue să fumeze;
- Presiunea grupului;
- Ei văd fumatul ca o modalitate de a se revolta și de a-şi arăta independența;
- Ei cred că toată lumea fumează şi asta ar trebui să facă şi ei.
Efecte ale fumatului
- asupra sistemul respirator: iritaţia traheei şi a laringelui; bronită cronică, cancer brobo-
pulmonar
- asupra sistemul circulator: HTA, aritmii cardiace,cardiopatie ischemica cronică(angina
pectoral, infarct miocardic), ateroscleroza, AVC
- asupra sistemul imunitar: risc crescut la infecţii, procesul de vindecare este mai lung.
- asupra sistemul muscular şi osos: osteoporoza
- asupra bărbaţilor: tulburări de dinamică sexuală; creşterea riscului de cancer testicular si
penian.

5
 - asupra femeilor: reducerea fertilităţii; ciclu menstrual neregulat; creşterea riscului de
cancer al sistemului reproducător
- ulcer gastro-duodenal;
- osteoporoză;
Fumatul pasiv constă în inhalarea fumului expirat şi emanat de către fumători . Fumul de ţigară
al fumătorilor viciază mediul înconjurător. Doar 15 % din fumul de ţigară este inhalat de cel care
fumează, restul de 85 % îl inhalează cei din jur! Efecte : afectarea funcției cognitive, perturbarea
creșterii, la copii, boli alergice și respiratorii.
Mesaje pentru conștientizarea elevilor: 
- fumatul creează dependenţă, dependență care îndeplinește 3 criterii:
1. fumătorii dezvoltă toleranţă la nicotină (au nevoie să fumeze mai mult și mai mult pentru un
efect).
2. fumătorii devin dependenţi de nicotină(au nevoie să se simtă confortabil).
3. fumătorii suferă de simptome de sevraj (disconfort fizic și psihic atunci când încearcă să
renunţe la fumat).
- oamenii de ştiinţă afirmă că cei mai mulţi fumători vor pierde 14 ani din viaţă.
- fumătorii tineri sunt predispuşi să consume alcool sau droguri, să aibă atacuri de panică,
anxietate sau depresii.
- fumatul are consecințe negative asupra oricărui tip de activitate sportivă;
- efectele nocive ale fumatului sunt devastatoare asupra copiilor deoarece corpul acestora
este in plina dezvoltare
- fumatul este cauza a numeroase afecţiuni când o persoană renunţă la fumat, corpul începe
să repare daunele produse de fumat
- banii pentru țigări pot fi folosiți în cu totul alte scopuri: fructe, sucuri naturale, dulciuri,
haine, muzică, etc.
- părinții și profesorii fumători pot împărtăși cum se simt după ce fumează; pot da un
exemplu prin renunțarea la fumat.
Comportamentul sexual neprotejat
În prezent, adolescenții își încep mai devreme viața sexuală decât cei din generațiile
anterioare, cca 26% , la vârsta de 15 ani. Adolescenții care își încep viața sexuală mai devreme
au tendința de a avea mai mulți parteneri sexuali și sunt mai expuși la boli transmise sexual sau
la sarcini. Rata totală a nașterilor a scăzut în ultimul deceniu; totuși numărul de avorturi și de
nașteri la adolescente a crescut.
Consecințele unui comportamentul sexual neprotejat sunt
- sarcina la adolescente, care reprezintă o situație de criză atât pentru tânără fata și familia
ei, cât și pentru tatăl copilului și familia acestuia. Reacțiile frecvente sunt cele de furie,
învinovățire sau negare, anxietate, teamă, șoc sau depresie.Urmăriel sarcinii la
adolescente, sunt:
1. sociale: abandonul şcolar, întreruperea relaţiilor sociale, uneori cu familia, colegi, viitor
profesional incert
2. medicale: legate de mamă (îngrijire prenatală deficitară, complicaţii ale sarcinii
şi/naşterii, BTS, depresie postpartum, sentiment de izolare); legate de copil
(prematuritate, întârziere în dezvoltare, abandon-instuţionalizare, probleme psihice,
probleme educaţionale)
- BTS(boli cu transmitere sexuală)
Adolescenții activi sexual au cea mai mare rată de BTS dintre toate grupele de vârstă, cu
posibile complicații: neoplasmele de col uterin, afecțiunile inflamatorii pelviene, sarcinile
ectopice, infertilitatea, cancerele genitale, infecții neonatale și SIDA.
- abuzul sexual, fumat, consumul de alcool , droguri

6
Studiile statistice arată o puternică legătură între abuzul de substanțe toxice, activitatea sexuală
și delincvență. Consumul de substanțe toxice se corelează, de asemenea, cu delincvența, debutul
timpuriu al vieții sexuale, utilizarea inadecvată a contraceptivelor, comportamentul violent,
sinuciderea și omuciderea.
Factori care pot scădea riscul apariției sarcinii la adolescente și a BTS, a abuzului sexual:
- accesul la educație sexuală, asigurată de familie și școală, care să dezvolte anumite
atitudini și concepții, împreună cu abilități, care să le ofere tinerilor posibilitatea de a
decide în ceea ce privește debutul vieții sexuale, folosirea contracepției
- accesul la metode de contraceptie și la măsuri de prevenire și tratament al BTS
- un mediu de dezvoltarea sigur, fără exploatare și abuz, cu o comunicare deschisă cu
părinții
- prevenirea consumului de alcool, droguri, tutun

Calculatorul –dependența de internet

Adolescenții petrec mai mult de 2 ore pentru navigarea pe internet în fiecare zi și doar
15% din acest timp este legat de școală și teme. Copiii și adolescenții petrec mai mult timp cu
calculatorul și internetul, decât o fac în orice altă activitate, înafară de dormit.
Cercetările afirmă că frecvența de utilizare de zi cu zi a internetului de către copii și adolescenți
este mai mare decât cea la nivel european: 70,8% în România comparativ cu UE, 65,1%.
Suprasolicitarea poate duce la dependenţă, care afectează negativ performanța școlară a
copilului, relațiile cu familia și sănătatea. Efectele calculatorului, a navigatului pe internet asupra
copiilor și adolescenților, astfel, timpul mare petrecut pentru jocuri pe calculator încurajează
stilul de viață sedentar și contribuie la obezitate, poate duce la o obsesie cu violență care se poate
metamorfoza în viața reală.
Dependenţa de internet este cauzată în cea mai mare parte de singurătate și lipsa de îngrijire
părintească, lipsa de atenție în familiile în care ambii părinți sunt la lucru și, astfel, nu pot petrece
suficient timp cu copiii lor. Prin urmare, internetul devine o modalitate ușoară de a-şi face noi
prieteni și de a scăpa de lumea reală.
Reguli de siguranţă
Profesorii pot juca un rol important în protejarea elevilor în spaţiul online. Recomandări legate
de educarea elevilor în acest domeniu:
- elevii trebuie să știe ce informații sunt sigure a le împărtăși cu alții on-line, ce informaţii
nu ar trebui să fie împărtăşite, și de ce acest lucru i-ar putea pune în pericol.
- elevii trebuie să știe că nu toate informațiile de pe internet sunt valide sau adecvate.
- informațiile de pe internet pot promova atitudini negative ( ura sau intoleranța), și
activități periculoase sau ilegale( auto-rănirea, jocuri de noroc, și consumului ilicit de
droguri, pornografia).
- elevii trebuie să știe ce să facă și unde să ceară ajutor atunci când se confruntă cu o
persoană sau un site de pe Internet, care este jignitor sau amenințător pentru ei.
- mesajele pe internet și oamenii care le trimit nu sunt întotdeauna ceea ce sau cine par a fi.
- elevii trebuie să înțeleagă atunci când o întâlnire pe Internet poate fi discutabilă și cum să
se protejeze atunci când se întâmplă acest lucru.
- elevii nu trebuie să dezvăluie în mediul online informaţii legate de domiciliul sau şcoala
unde învaţă.
- elevii trebuie să fie conștienți de mesajele electronice, chiar şi cele cu prieteni cunoscuți,
se pot lăsa urme electronice care pot fi folosite în mod abuziv de către alții.
- agresorii folosesc Internetul pentru a hărţui sau a răspândi zvonuri false despre alte
persoane. Elevii trebuie să știe cum să caute ajutor corespunzător în aceste situații
potențial periculoase.

7
 - elevii trebuie să știe că fotografiile cu caracter personal pot fi ușor de utilizat în mod
abuziv sau modificat atunci când sunt postate pe Internet.
- elevii trebuie să știe ce activități sunt sigure și legale.
- elevii trebuie să știe cum să detecteze dacă descărcarea unui fișier specific este legal și /
sau gratuit.
- limitarea timpului de navigare pe internet
Efectele calculatorului asupra sănătăţii – top 7 cele mai periculoase consecinţe
1. Insomnie: unul dintre motive poate fi utilizarea computerului, în special seara; acesta poate
deregla ritmul organismului şi suprima eliberarea de melatonină, hormonul care reglează somnul.
2. Calitatea scazută a spermei: un studiu publicat in Fertility and Sterility Journal relevă faptul ca
obiceiul de a lucra cu laptopul în braţe duce la diminuarea calităţii spermei prin căldura excesivă
emisă de acesta. Recomandarea este ca laptopul sa fie folosit in alt mod decat indică chiar
denumirea sa, adica pe masă.
3. Sindromul vederii de calculator, ale carui simptome sunt senzatia de oboseala vizuală, de
usturime, dureri de cap, ochi uscați sau incețoșati. Se recomandă pauze dese si reducerea luminii
exterioare și interioare.
4. Dependenţa: fie ca e vorba despre social media, jocuri, seriale, chiar şi materiale pornografice
în unele cazuri, internetul condamnă la izolare. Viaţa socială şi tot ce implică ea, are in computer
cel mai puternic concurent…
5. Tromboza venoasa profundă: statul la birou pentru o perioada lunga de timp încetineşte
circulaţia sângelui, motiv pentru care se recomandă să consumi multă apă şi să te ridici frecvent
de la birou pentru a face câţiva paşi.
6. Postura greşită: folosirea excesivă a laptopului sau postura greşită la birou pot conduce la
scolioză, la dureri de spate, gât sau în zona lombară. Recomandat este să se menţină spatele şi
gâtul drepte, braţele pe langă corp, sprijinite de mânerele scaunului şi să se păstreze un contact
complet al tălpilor cu podeaua.
7. Dureri de cap(cefalee): reprezinta poate cel mai frecvent dintre efectele calculatorului, iar
acestea conduc la un nivel de stress. Pot fi prevenite într-o oarecare masură printr-o distanţă de
minim 50 cm faţă de motitor, poziţionarea acestuia la nivelul ochiului, o postură corectă şi o
pereche de ochelari de protecţie.
Alcoolul
Trăim într-o societate care se schimbă din ce în ce mai repede. Nu mai avem timp să ne
cunoaştem pe noi înşine, pentru că trebuie să îndeplinim obligaţii care, de multe ori, ne depăşesc
capacităţile. Acest lucru este cel mai evident la adolescenţi şi la tineri, care, în plin proces de
maturizare, trebuie să-şi formeze personalitatea, într-o lume fără repere şi fără modele, dar, cu
cerinţe din ce în ce mai complexe. Pe cale de consecinţă, refugiul este grupul de prieteni unde
autoritatea părinţilor şi cea a profesorilor nu se manifestă, iar, în anumite cazuri, printre alte
„activităţi”, consumă alcool. Consecinţele sunt evidente şi extrem de mediatizate: accidente sau
chiar decese în urma conducerii sub influenţa băuturilor alcoolice, agresiuni fizice etc.
Motivele pentru care se consumă alcool sunt diverse, de la curiozitatea specifică vârstei, dorinţa
de a face parte dintr-un grup valorizat social, presiunea grupului de prieteni, modele din familie
sau, pur şi simplu, plăcerea de a consuma această substanţă.
Alcoolul este folosit concomitent ca aliment şi ca substanţă psihoactivă.. Aceasta se datorează
faptului că băuturile alcoolice sunt uşor accesibile, iar efectul alcoolului este resimţit într-o primă
etapă ca fiind plăcut. Ca aliment, 1 g de alcool are o putere calorică de 29 kJ, având astfel, o
valoare nutritivă apreciabilă. Ca substanţă psihoactivă, alcoolul este un sedativ, adică este o
substanţă care scade activitatea sistemului nervos central, alterând comportamentul, conştiinţa şi
dispoziţia psihică. Cuvântul alcool îşi are originea în limba arabă – al - kohol "lucru subtil" .
Dicţionarul de droguri, toxicomanii şi dependenţe (2005) descrie alcoolul ca fiind denumirea
populară a etanolului.

8
 In general la vârsta elevilor de gimnaziu/liceu, alcoolul nu constituie o problemă. Dar
există elevi care sunt obișnuiți, uneori chiar de către parinți, să consume alcool. Acest lucru este
privit, in mod gresit, ca un semn de maturitate.
Alcoolul este sedativ şi depresiv, încetineşte activitatea cerebrală, împiedică atât stocarea cât şi
obţinerea informaţiei din memorie, poate produce halucinaţii auditive, olfactive cât şi vizuale,
poate deteriora vederea , auzul, gustul, mirosul şi percepţia tactilă produce perturbarea
sincronizarii mişcărilor (chiar de cantităţi mici). Această deteriorare poate duce în timp la
pierderea coordonării şi a vitezei de reacţie. Pe măsura ce omul începe să bea tot mai des, dozele
anterioare de alcool se dovedesc a fi insuficiente şi ele trebuie treptat mărite ( apariţia
toleranţei ), omul ajunge în mod inconştient robul viciului său nefast; devine alcoolic cronic.
Organizaţia Mondială a Sănătăţii (O.M.S.) defineşte alcoolismul ca fiind „o stare în care un
subiect consumă alcool în detrimentul sănătăţii sale, a activităţii sale pe plan socio-profesional,
pierzând controlul faţă de băutură şi incapabil de a se abţine de la consum‟‟.
Nivelul de alcool în sânge reprezintă cantitatea de alcool transportat de sânge la creier,
determinând gradul de intoxicaţie ( alcoolemie ). Un nivel de alcool în sânge de
- 0,01 – 0,02 % nu are un efect important asupra organismului;
- 0,10 – 0,15 % cauzează simptome mai importante, ca deteriorarea vederii, a auzului, a
deprinderilor motorii
- 0,10-0,15% este foarte periculos pentru conducătorii auto.
- 0,20 % apar clar semne de beţie: dificultatea de a vorbi, de a merge.
- peste 0,40 % duce la stare de comă.
- 0,60-0,70% cauzează moartea.
Școala și familia trebuie să fie surse însemnate de exemple pentru un comportament sănătos și
etic; ei pot fi parteneri în educația de prevenire a consumului de alcool, fiecare dintre cele două
părți consolidând informațiile și deprinderile oferite de cealaltă parte.

Drogurile
Desi se intampla extrem de rar (cel putin in tara noastra) ca elevii să consume droguri,
trebuie atrasă atenția asupra consecintelor dezastruoase pe care le are consumul de droguri
asupra sănătății fizice și psihice a consumatorului. Elevii trebuie sa stie ca dependența de droguri
poate începe într-o discotecă sau la o petrecere la care "din curiozitate" se fumează o simplă
țigaretă și de aici începe un drum care poate avea ca finalitate în cel mai fericit caz internarea
intr-o clinică de dezintoxicare, iar în cel mai rău caz moartea sau ruinarea sănătății.
Clasificarea drogurilor
Psiholeptice (depresoare) – au efect sedativ, diminuează activitatea psihică:
• Opiul şi derivaţii săi
• Morfinice de sinteză
• Hipnotice
• Anxiolitice
Psihoanaleptice ( stimulante, excitante ) – cocaina, amfetamine, anorexigene
Psihodisleptice ( halucinogene ) - substanţe ce perturbă activitatea psihică
• Halucinogenele şi onirogenele ( mescalina, LSD-25, psylocina, psylocibina,
cannabinoizii )
• Stupefiantele – morfina, heroina, cocaina
• Alcoolul şi alte substanţe alcoolice – eterul
Clasificarea drogurilor în funcţie de originea produsului:
1. Drogurile naturale - obţinute direct din plante sau arbuşti: opiul şi opiaceele, cannabisul
şi răşina acestuia, khat-ul, frunzele de coca şi derivaţii săi şi alte plante cu principii
halucinogene.
9
2. Drogurile de semisinteză - realizate prin procedee chimice pornind de la o substanţă
naturală extrasă dintr-un produs vegetal (heroina, LSD).
3. Drogurile de sinteză sunt elaborate în întregime prin sinteze chimice: metadona, mescalina,
LSD 25, amfetamina, designer-drugs, ecstasy şi „solvenţii”
În funcţie de regimul juridic al substanţelor acestora
• 1. substanţe a căror fabricare şi administrare sunt supuse controlului (morfina,
barbituricele) – sunt folosite în tratamente medicale
• 2. substanţe total interzise (LSD, heroină, ecstasy, cocaină).
Semne ale consumului de droguri
• Pierderea/cresterea poftei de mancare, o inexplicabila scadere/ crestere in greutate. Orice
schimbare a abiceiurilor alimentare
• Schimbarea ritmului mersului
• Insomnie, trezirea la ore neobisnuite, o lene neobisnuita
• Ochii rosii si inlacrimati, mioza/midriaza
• Palme umede si reci, maini tremurande
• Fata rosie sau palida
• Miros de substante la expiratie, din corp sau de pe haine
• Secretii nazale ca la raceala
• Greturi si voma frecvente, transpiratii excesive
• Tremuraturi ale mainilor, picioarelor sau capului
• Puls neregulat
• Urme de intepaturi pe antebrate sau picioare
• Schimbari comportamentale
Schimbarea in atitudine, comportament sau de personalitate fara o cauza anume
Schimbarea prietenilor sau evitarea celor vechi, refuzul de a vorbi despre prietenii cei noi(!
prieteni care sunt cunoscuti consumatori de droguri)
Schimbarea in activitati, hobby-uri sau interese
Scaderea performantelor scolare( intarzieri la scoala, absentari nemotivate sau abandon scolar)
Schimbarea comportamentului acasa, pierderea interesului pentru familie si activitatile in familie
Lupta antidrog.
Pentru a convinge copiii sa nu se drogheze, se pot folosi următoarele argumente:
- Drogații devin labili psihici, suferă de depresii, au tendințe de sinucidere;
- Banii pentru droguri pot fi folositi în cu totul alte scopuri
- Drogurile creeaza dependență, în timp doza zilnică necesară crește astfel ca în scurt timp
drogatul ajunge să-și vândă lucrurile, să fure pentru a-și procura banii necesari.
- Efectele nocive ale drogurilor sunt devastatoare conducând la distrugerea sănătății fizice
și psihice.
- Nu există droguri tari sau droguri slabe și nici droguri bune sau droguri rele. Totul
depinde de ceea ce fac oamenii cu ele și de circumstanțele în care ele sunt utilizate.
- Încălcarea legii consumului și distribuirii de droguri se pedepsește aspru.
Școala împreună cu familia, cu psihologi, psihiatri și cu organizațiile de luptă împotriva
consumului de droguri, prin eforturi concertate de educație pot ajuta elevii să nu recurgă la
droguri.
Şcoala este unul dintre cei mai importanți factori în încurajarea unor atitudini sănătoase și
obiceiuri la copii și tineri, în promovarea în rândul elevilor a unui stil de viaţă sănătos şi active.
Obiectivele educației pentru un stil de viață sănătos:
- informarea privind comportamentele de protecție și de risc
-  informarea privind consecințele sociale și de sănătate, de scurtă și de lungă durata ale
unui stil de viață nesănătos

10
 - formarea unor valori si atitudini pozitive, de acceptare a unui stil stil de viață sănătos și de
respingere a comportamentelor de risc;
- dezvoltarea și analizarea rolului influenței grupului, a familiei și a mass-media;
- dezvoltarea deprinderilor de comunicare și de a face față presiunii grupului;
- dezvoltarea unor comportamente alternative;
- dezvoltarea abilităților de luare a deciziilor;
- dezvoltarea abilităților de management al stresului și al conflictelor;
- desfășurarea de activități de recreere;
Studiile susţin că o manieră mai obiectivă de tratament din partea adulţilor sau atenţionarea
continuă a adolescenţilor asupra consecinţelor comportamentelor lor este esenţială pentru
schimbarea unor comportamente nedorite. De asemenea, poate fi extrem de utilă asigurarea
sprijinului social şi creşterea frecvenţei comportamentelor prosociale prin întărirea modelelor
comportamentale dezirabile.
Violența
Violenţa a devenit un fenomen tot mai des întâlnit în societatea actuală, manifestându-se în
diverse circumstanţe (la şcoală, pe stradă, în familie etc.) şi apare ca o problemă socială în a cărei
soluţionare ar trebui implicaţi factori precum: poliţia, justiţia, administraţia, dar şi opinia publică.
Conform cercetărilor psihologice, există 3 factori care stau la baza manifestărilor agresive:
ereditatea biologică (violenţa poate fi o tendinţă spontană moştenită), experienţa individuală a
organismului şi influenţa externă sau frustrările. La aceştia se adaugă factori socio-economici,
precum: discriminarea sau inechitatea socială, sărăcia sau incapacitatea de a atinge un anumit
nivel material, marginalizarea socială, şomajul, divorţurile etc.
Elevul trebuie să se simtă în siguranţă în cadrul şcolii, protejat atât de colegii care încalcă
normele, dar şi în afara şcolii.
Zilnic, elevii se află în situaţii conflictuale, încercând să rezolve anumite probleme personale sau
interpersonale prin contraziceri, replici ironice, jigniri, ameninţări sau chiar loviri, văd false
modele, prin programele de televiziune impregnate de comportamente şi situaţii violente, prin
jocurile video, filme sau programe muzicale care stimulează prin imitaţie agresivitatea,
comportamentul antisocial.
a) Violenta fizica - insumează toate actele fizice care se fac cu intenția de a răni sau de a
face rău unei personae; nu constă numai în atingeri sau contacte fizice dureroase orientate
catre o victimă, ci și la intimidarea fizică. 
b) Violenta psihologica - vizează emoțiile unei persoane, in special rănile emoționale ce nu
sunt vindicate ( excluderea, respingerea, izolarea, criticarea, amenințările, coruperea,
umilirea, ironia, ignorarea, gelozia), cît și violenta limbajului verbal sau nonverbal.
Violenta verbală este o formă de comportament abuziv, folosind limbajul, astfel, orice cuvânt
spus intenționat sau neintenționat, care are drept rezultat afectarea emoțiilor pozitive ale celui
care îl aude. Formele de violență verbală: amenințări, intimidări, învinuiri și reproșuri
repetate,diminuarea meritelor.
Violenta domestică, se referă la abuzul fizic al unui soț sau a copilului. Abuzul fizic constă în
utilizarea forței fizice împotriva cuiva, într-un mod care ar putea leza sau pune in pericol
persoana respectivă (abuz sexual, abuz emoțional). Este imposibil sa se afirme cu certitudine
care sunt semnele caracteristice violentei domestice, dar exista totusi unele avertismente
specifice.
Semne generale de avertizare ale abuzului domestic. Persoanele care sunt abuzate pot:
- manifesta frica sau anxietate atunci cand fac diverse lucruri pentru partenerul lor;
- face orice le cere partenerul agresiv;
- raporta deseori ceea ce fac si locul in care isi desfasoara actiunile, partenerului agresiv;
- fi frecvent hartuite prin intermediul convorbirilor telefonice repetate;
- discuta despre comportamentul agresiv, gelos sau posesiv al partenerului. 

11
 Semne de avertizare ale violentei fizice. Cei abuzati fizic pot:
- avea leziuni frecvente pentru care se vor scuza, sub pretextul ca sunt accidente;
- lipsi deseori de la locul de munca, scoala sau ocaziile sociale fara nici o explicatie;
- fi imbracati cu haine largi care acopera corpul pentru a-si ascunde vanataile sau cicatricile. 
Semne de avertizare ale izolarii. Oamenii care sunt izolati de agresorul lor pot:
- sa nu-si viziteze sau contacteze perioade indelungate familia si prietenii;
- merge rareori in public fara partenerul lor;
- avea acces limitat la cardul de credit, bani sau masina. 
Semne de avertizare ale abuzului psihologic Persoanele abuzate psihologic pot:
- avea stima de sine scazuta, chiar daca par sa fie increzatori;
- avea modificari majore de personalitate (de exemplu, pot deveni mai retrase);
- fi depresive, anxioase si predispuse la acte sinucigase.
Daca o persoană bănuieste că o alta este abuzată,
ce poate face:
- ar putea intreba persoana abuzata daca este in regula;
- isi poate manifesta ingrijorarea;
- ar putea asculta si ar putea lua decizii;
- ar putea oferi ajutor;
- ar putea sustine deciziile persoanei abuzate. 
ce nu poate face:
- nu are sens sa astepte ca victima sa vina sa isi expuna situatia neplacuta;
- nu trebuie sa judece sau sa decida a cui a fost vina;
- nu trebuie sa preseze victima in nici un fel;
- nu trebuie sa ofere sfaturi;
- nu trebuie sa ofere suport in schimbul anumitor conditii.
Efecte ale violenței asupra copiilor sunt: comportamente auto-distructive, anxietate, inadaptare,
probleme de inter-relationare(izolare), boli fizice, tendințe de agresivitate fizică sau verbală.
Multe studii arata ca abuzurile verbale suferite în copilarie cresc șansa acelui copil de a deveni
delicvent.
Toţi factorii implicaţi în educaţia copiilor : familia, şcoala, biserica,societatea civilă, au rolul în
prevenirea actelor de violenţă prin promovarea unor modele sau activităţi non-violente, în
rezolvarea unor situaţii conflictuale care îi pot afecta pe adolescenţi pe o perioadă lungă de timp
sau chiar pentru toată viaţa.

II. Factorii nocivi din mediu habitual

Mediul habitual – este un sistem complex, multidimensional. Factorii de habitat au un
rol deosebit în evoluţia umană, întrucât ei acţionează pe lungi perioade de timp – adesea pe toată
durata vieţii, având consecinţe asupra echilibrului fizic şi psihic uman. Din aceste considerente,
la baza habitatului uman trebuie să stea norme sanitaro-igienice şi fiecare cetăţean trebuie să le
cunoască şi să le respecte. În cadrul raportului dintre organismul uman şi mediul său
înconjurător, alcătuit din mediul natural un rol deosebit de important revine mediului artificial,
creat şi dezvoltat de om. În totalitatea sa mediul construit de om formează ceea ce numim habitat
uman. Problemele de igienă a habitatului uman sunt complexe
Factorii naturali – cuprind relieful, caracteristicile solului, sursele de apă, clima, vegetaţia,
izvoarele termale etc. În funcţie de aceştia se vor asigura factorii naturali de sanogeneză, mai ales
în zonele locuinţelor, alimentarea cu apă a colectivităţilor şi se vor face amenajările
administrativ-economice pe care acestea le permit cel mai bine.
Factorii social-economici – sunt constituiţi din bogăţiile solului, subsolului, existenţa sau
posibilitatea creării căilor de acces către alte localităţi, posibilităţile de amplasare a unor baze

12
sportive, profilul dominant de producţie etc. Ei contribuie la creşterea nivelului economic de
viaţă al locuitorilor.
Factorii populaţionali – privesc densitatea populaţiei, structura pe grupe de vârstă, sex, profesie
etc., dinamica populaţiei (natalitate, mortalitate, excedent), starea de sănătate (profiluri de
morbiditate, prevalenţe etc.). Studiile populaţionale vor face prognoze evolutive pe următorii cca
50 ani. Datele statistice au relevat o strânsă legătură între condiţiile de locuit şi starea de sănătate.
Morbiditatea în rândul populaţiei care locuieşte în condiţii neigienice este simţitor mai înaltă
decât la cei cu habitat bun
Igiena locuinţei. În prezent, locuința,nu este suficient să se considere numai că oferă adăpost, ci
trebuie să se ţină cont de toate rolurile pe care le îndeplineşte: – păstrarea stării de sănătate şi
protejarea împotriva îmbolnăvirilor; – asigurarea desfăşurării vieţii de familie şi creştere a
copiilor; – favorizarea repausul şi activităţilor creatoare; – asigurarea confortului psihic şi mintal.
Igiena locuinței se referă la microclimat, calitatea aerului, condiţiile de insolare şi iluminare,
diverse tipuri de campuri electromagnetice, radiaţiilor izonizante, zgomot, vibraţie. Cele mai
frecvente condiţii de habitat necorespunzătoare care favorizează imbolnăvirile sunt:
- amplasarea și orientarea locuinței, prin lipsa radiaţiilor luminoase şi ultraviolete –
- ambianța termică: umezeala şi frigul
- vicierea aerului chimică și fizică, ventilația necorespunzătoare a încăperilor
- lipsa instalaţiilor tehnico-sanitare
- supraaglomerarea –
- radioactivitatea materialelor de construcţie a locuinţei (conţinutul de radon);
- finisajul necorespunzător din interior;
- intreţinerea neigienică (necorespunzătoare).
Toate acestea creează condiţii pentru bolile respiratorii infecţioase (cu transmitere aeriană: TBC,
tusea convulsivă, meningita), rahitismul, tulburările de vedere, bolile “a frigore”(bolile
reumatice şi cardiovasculare); bolile infecţioase digestive, boli alergice.
Igiena mediului şcolar??
Cerinţe igienice în unităţile şcolare
Amplasarea şcolii -aproape de locuinţe -min. 300 m de calea ferată, fabrici, uzine, trafic, rampe
de gunoi
Clădirea-planificarea încăperilor :-2,5mp / elev , culori deschise, fără ornamente , temp. 17 –
19°C , apă potabilă , îndepărtarea reziduurilor-zilnic, recipienţi, lichide
-WC -1 pt. 30 băieţi; 1 pt. 20 fete; 1 pt. cadre didactice
Laboratoare-pardoseală lavabilă -apă + gaz, -materiale rezistente chimic / fizic
Sala de sport-înălţime = 6m , suprafaţă = 160mp , pardoseală – plută presată
, corpuri de iluminat – protejate , camere anexe-vestiar, duş, WC – 1la 20 elevi, cameră profesor,
cameră prim ajutor
Scările-drepte, cu balustradă, 2m lăţime
Cabinet medical-sală de consultaţii + sală de aşteptare
Salubrizarea clădirii-zilnic-curăţenia încăperilor umed, aerisit ; periodic , ocazional ,în vacanţe
Sala de clasă: cu ferestre amplasate în stânga poziţiei elevilor în bănci; în culori pastelate, ce
absorb mai puţin lumina, bine ventilată, fără aglomeraţie, cu temperatură
optimă, iluminată corepunzător.
Mobilierul şcolar trebuie să asigure o poziţie corectă în bancă, să fie fără colţuri, să fie mobil,
modular.
Poziţia elevului incorectă poate produce oboseală musculară ,deformări ale coloanei
vertebrale(scolioză, cifoză), comprimarea organelor toraco-abdominale, tulburări respiratorii,
tlburări vizuale(dacă nu se respectă distanţa de 30-35 cm între bancă şi ochi)
Factorii de poluare

13
Poluarea  mediului constă în  impurificarea atmosferei, apelor subterane, a celor subterane si a
solului cu diferite substanțe., numite poluanţi, ca urmare a activităţii omului şi care provoacă prin
natura lor, prin concentraţia în care se găsesc şi prin timpul cât acţionează, efecte nocive asupra
sănătăţii, crează disconfort sau împiedică folosirea unor componente ale mediului esenţiale
pentru viaţă. Reprezinta una din problemele fundamentale ale umanitatii si este consecinta
ruperii echilibrului ecologic dintre om și natură. Acest fenomen de poluare a atmosferei este intr-
o continua crestere. Cele mai dese forme de poluare sunt:
-poluarea apei
-poluarea solului
-poluarea atmosferică(a aerului)
-poluarea fizică
-poluarea morală –stresul emoţional
Din punct de vedere a tipurilor surselor de poluarea produse de om(artificiale) se disting:
- Poluare industrială – 20-25%
- Poluare casnică – 50-60%
- Poluare din cauza mijloacelor de transport – 20-25%
Poluarea aerului- componente ale poluarii aerului sunt:
- Suspensii din aer (aerosoli)= poluanți dispersați sub formă de substanțe în stare de
agregare lichidă sau solidă(pulberi): Pb, Cd, Hg,azbest,germeni bacterieni, alergeni(factori
ce declanşează reacţii alergice., ex. acarieni, praful, sporii de mucegaiuri, polenul, etc)
- Gazele și vaporii poluanți: ozonul, monoxidul de carbon, bioxidul de nitrogen (azot),
dioxidul de sulf, fumul de țigară; sursa fiind gazele de eșapament de la autovehicule,
emisiile de gaze industriale
Efectul gazelor de seră. Gazele de seră rezultate din procesele industrial şi din agricultură
dereglează echilibrul atmosferic, reţin gazele infrarorii şi le reflect pe suprafaţa pamântului, în
consecinţă creşte temperatura medie globală.
Măsuri de combatere și prevenire a contaminării aerului: curățenia, ventilația, dezinfecția
aerului; interzicerea fumatului
Boli produse de poluarea aerului:
-diferite tipuri de cancer (in special cancerul bronho-pulmonar);
- afectiuni ale sistemului imunitar si boli autoimune;
- afecțiuni respiratorii: astm bronşic, boli pulmonare acute și cronice, TBC pulmonară;
- boli cardio-vasculare
- afecțiuni infecțioase: scarlatina, rujeola,rubeola, gripa, infecția urliană
-intoxicații cu Pb- hemopatii
- tulburări în dezvoltarea fizică și psihică a copiilor
Poluarea solului – o consecinţă a unor obiceiuri neigienice sau practici necorespunzătoare, din
cauza îndepărtării şi depozitării la întâmplare a reziduurilor rezultate din activitatea omului, a
deşeurilor industriale sau utilizării necorepunzătoare a unor substanţe chimice în practica
agricolă.Poluarea poate fi biologică(cu germeni patogeni diseminați de reziduuri), chimică(prin
reziduuri menajere și industrial, radioactive și zootehnice, substanțe chimice din agricultură)
Boli produse de poluarea solului
-diferite tipuri de cancer (in mod special cancerul mamar si cancerul manifestat la copii);
- afectiuni ale sistemului imunitar si boli autoimune;
- tulburari neurologice (cum ar fi boala Parkinson);
- sindromul metabolic;
- eczeme;
- parazitoze intestinale, micoze

14
Măsuri de combatere și prevenire a contaminării: asanarea solului, îndepărtarea
corespunzătoarea a reziduurilor,solide și lichide, aplicarea măsurilor de deratizare, dezinsecție,
dezinfecție, epurarea apelor reziduale.
Poluarea apei- reprezintă alterarea calităţilor fizice, chimice şi biologice ale apelor, produsă
direct sau indirect, în mod natural sau antropic, prin contaminarea izvoarelor, lacurilor, apelor
subterane, a mărilor şi oceanelor cu substanțe dăunatoare mediului inconjurator(detergenţi,
deşeuri,bacterii, mucegaiuri și virusuri).
Măsuri de combatere și prevenire a contaminării apei- respectarea
- condițiilor de potabilitate a apei: condiții organoleptice(gust, miros), condiții
fizice(temperatura, turbiditatea, culoarea, radioactivitatea), condiții chimice și
bacteriologice, biologice(respectarea unor limite admise/ absenței din apă)
- igienii aprovizionării cu apă.
Boli produse de poluarea apei:
- patologia neinfecțioasă: gușa endemică (concentrația scăzută a iodului din apă), caria
dentară(concentrația scăzută a fluorului din apă), boli cardio-vasculare(concentrația scăzută a
Mg, Ca, Cd, și crescută a Na din apă),intoxicații cu Pb, Hg, nitrați, pesticide, subsatnțe
radioactive
-patologia infecțioasă transmisă prin apă: holera, febra tifoidă, dizenteria, tuberculoza,
leptospiroze, boala diareică, hepatita virală, conjunctivita de bazin, boli parazitare( lambliaza,
trichomoniaza, filarioze)
Poluarea fizică –cuprinde
-poluarea radioactivă cu radiadiaţii ionizante şi neionizante-ca urmarea a extinderii folosirii
izotopilor radioactive în ştiinţă, medicină, industrie, agricultură
-poluarea sonoră- reprezintă agresiunea continuă, determinată de diferite zgomote produse de
maşini, aparatură industrială sau casnică, în incinta contrucţiilor sau în afara acestora, zgomote
favorizate de modul de amplasare şi izolare constructivă a acestora, având consecinţe serioase
asupra echilibrului psihosomatic al omului.
Măsuri de combatere și prevenire a contaminării: respectarea normelor privind limitele admise
Boli produse de poluarea fizică
- boala de iradiere acută
- tulburari neurologice (cum ar fi boala Parkinson);
- afecţiuni auditive
- infertilitate , efecte teratogene
- boli cardio-vasculare, boli hematologice, diferite forme de cancer
- tulburări de somn, depresie, oboseală cronica
-afecţiuni dermatologice(cancer de piele)

Modalități prin care să se evite substanțele toxice în mediul inconjurator

1. Cresteti aportul de fibre din dieta prin consumul regulat de cereale integrale, fructe si legume
naturale. ;
2. Beți cat mai multa apa (de preferinta filtrata, distilată sau îmbuteliata);
3. Urmați frecvent cure pentru detoxifierea organismului, ajutand astfel la eliminarea toxinelor;
4. Folositi pe cât posibil produse de curățare nontoxice;
5. Aerisiți locuința pentru a reduce expunerea la gaze naturale, fum de țigara și alte substanțe
chimice;
6. Nu fumați si nu permiteti altora să fumeze în casa sau în mașină;
7. Nu folositi sprayuri pentru insecte.
8. Cititi eticheta produselor cosmetice si de ingrijire personala deoarece majoritatea contin
substante petrochimice daunatoare, parabeni, conservanti si aditivi artificiali ;
9. Inainte sa consumati produse alimentare, cititi etichetele acestora pentru a le evita pe cele care

15
contin conservantiartificiali, coloranti si arome;
10. Optati pentru achizitionarea produselor alimentare organice, care nu contin pesticide,
ingrasaminte chimice, suplimente hormonale si antibiotice;
11. Informati-va inainte sa va autoadministrati medicamente eliberate fara prescriptie medicala;
multe dintre acestea contin conservati si alte substante sintetice in scopul de a imbunatati gustul
si de a prelungi durata de pastrare.

16