Sunteți pe pagina 1din 4

10.04.

2020
Limba și literatura română :

Subiectul studiat: Destinele tinerei generații în confruntarea cu realitatea dură, reflectate


în roman.

Competențe specifice:

 Utilizarea reţelei Internet pentru documentarea și recapitularea modului.


 Interpretarea destinului personajuli realist în funcție de condițiile de
existență, de mediu.
 Redactarea unei compoziții de caracterizare a unui cuplu de personaj într-
o operă realistă.

Conceptele operaționale de aplicat:


Narațiune, personaj narator, sistem de personaje,personaj rotund, personaj
principal/secundar, caracterizare directă/indirectă, caracter, tip uman.
A. Sarcini de realizat pentru elevi:

Atenție: Verificați-vă competența de lectură explicativă!

 Identificați care sunt personajele ce reprezintă tânăra generație în romanul


Povara bunătății noastre și scrieți o prezentare de 3-4 enunțuri a fiecăruia,
identificând mesajul pe care-l comportă.
 Listați romanul și selectați exemple relevante pentru caracterizarea directă și
indirectă a personajelor Nuța și Mircea, introducându-le în tabelul propus.

Nuța Mircea
Exemple de caracterizare directă: Exemple de caracterizare directă:
 
Exemple de caracterizare indirectă: Exemple de caracterizare indirectă:
 

 Redactați, în limita a 1 pagină a4 o caracterizare a cuplului Nuța-Mircea,


conducându-te de modelul prezent în suportul temei Caracterizarea cuplului
Victor Petrini-Matilda.
 Formulează o concluzie despre ideea permanenţei şi a dăinuireii spirituale a
neamului prezentă în romanul Povara bunătății noastre de Ion Druţă.

 Produsul de elaborat: Caracterizarea cuplului de personaje ale tinerilor: Nuța-Mircea.

Nota nr. 1: Tabelul completat îl introduceți în Portofoliul disciplinei care va fi evaluat


la finalul semestrului ca componentă a notei generale pe semestru.
Nota nr. 2: Realizarea acestor sarcini vă asigură pregătirea pentru realizarea cu
succesul scontat a testului la aceasă unitate de învățare care va avea loc pe data de
13.04. 2020. Vezi Programul de studii on-line pe perioada 06.04. – 17.04.

Fișă de sugestii la temă:

o Raportul dintre ființă, timp, spaţiu și istorie se esențializează artistic în destinul uman
transfigurat exemplar în romanul „Povara bunătăţii noastre”.
o Problema destinului uman a personajelor de diferite categorii sociale, generații și etnii
este o temă permanentă în creașia lui Ion Druță și, fără îndoiaă și în romanul studiat.
o Reconceput ca rezultat al deciziilor umane sau al voinţei divine, destinul, după cum
remarcă Artur Schopenhauer, „se poate asemăna cu călătoria unei nave”. Însă într-o
operă realistă, această „călătorie” este determinată de factori sociali, economici,
interumani etc. Domadă este traiectoriile destinelor tuturor personajelor din romanul
druțian.
Destinul Nuței

o În roman, problema destinului ca voință a lui Dumnezeu sau consecinţă a liberului


arbitru, este sublimată și în personajul feminin Nuţa, fiica lui Onache Cărăbuş şi a
Tincuţei şi soţia lui Mircea Moraru.
o Destinul Nuţei e un motiv de baladă a destinului de femeie cu toate câte le are a trăi
de la adolescenţă până la maturitate: bucuria copilăriei, îndrăgostire, iubirea, suferința,
așteptarea, iertarea, protejarea, dăruirea, perpetuarea, care sunt niște etape în
realizarea menirii femeii pe pământ, cu ceea ce i-a pregătit destinul şi cu ceea ce are a
îndura în urma rolului de liber-arbitru. Dar destinul Nuței se desfășoară sub ochii
atentți ai tatei, Onache Cărăbuș ocrotindu-și, cum poate el ai bine, copila dragă.
Notă: selectați din test exemplele relevante pentru aceste etape si introduceți-le în
tabel.
o Biografia Nuţei este o modalitate de prezentare a faptelor prin intermediul căreia
scriitorul poartă cititorul prin labirintul trăirilor şi sentimentelor, făcând-o să trăiască
la aceeaşi intensitate momentele fericite şi dramatice din viaţa ei.
o Nuţa devine subiectul central pentru cititor la vârsta la care Ion Druţă o descrie ca pe
„Un drac de fată de şaptesprezece ani”, care „făcea minuni cumplite”. Minunile Nuţei
din adolescenţă se rezumă la influenţa ei asupra tinerilor din sat, veniţi la şezători în
casa lui Onache, aşa încât „cei ce până nu de mult buni de gură plecau ochii sfioşi, iar
ruşinoşii, prinzând la îndrăzneală, turnau poveste după poveste. Nuţa părea că nici pe
departe nu ştie ce se petrece în jurul ei – stătea tăcută, torcea şi apoi de unde putea ea
să ştie că pentru fiece zâmbet, pentru fiece glumă a ei se dau bătăi cumplite”.
o Nuța se maturizează sub ochii cititorului, care urmărește evoluția ei de la adolescentă
până la femeia care și-a împlinit rostul. Tot alte trăsături de caracter manifestă Nuța în
fiecare moment al vieții ei: îndrăgostirea de Nică, pregătirea de nuntă, eșecul primei ei
iubiri, întâlnirea cu Mircea, vița de familie, problemele pe care trebuie să le înfrunte
pentru a-și păstra familia, creșterea copiilor ș.a. În fefinitiv, Nuța reprezintă un
caracter puternic, pentru că și-a asumat destinul.
Notă: exemplificați manifestările trăsăturilor de caracter ale Nuței și interpretați-le.

Destinul lui Mircea Moraru

o Mircea Moraru, partenerul de viață al Nuței, reprezintă destinul tipic al tinerilor


basarabeni prinși în Războiul al doilea mondial și în vâltoarea schimbărilor radicale
ale vieții țăranilor din spațiul pruto-nistrean.
o Este o fire contradictorie încă din copilărie, și urmează cu îndărătnicie u concept al
sau de viaţă. Totuși, din momentul când îl întâlneşte pe Onache Cărăbuş, Mircea ș-a
găsit un model de viață: „Când lui MIrcea i se făcea dor de-un om cumsecade ...
răsărea în minte acelați Onache” și principiul de care se conducea acesta în viață:
Pentru a trăi în lume, trebuie să știi a te descurca !”
o Mircea, aidoma lui Cărăbuş, în toate situaţiile vieţii, avea un fel de apărare
zeflemitoare, uneori ironică, de toate cele din jur, ceea ce-i ajuta permanent să judece
treaz ce se întîmpla cu el.
o De felul lui aparte de a se manifesta şi a-şi afirmă eul ne convigem usor pe parcursul
lecturii. Autorul îi construiește o biografie convințătoare. (Exemple comentate)
o Mircea reprezintă tânărul țăran basarabean, cu o puternică voință de a se afirma și cu
toate încercările de a învinge și cu toate eșcurile suportate și din cauza caracterului
său îndărătnic, din cauza necunoașterii unor adevăruri, și din cauza regimului opresiv
instaurat, dar și din dorința de a făuri o viață nouă, prosperă. Notă:
Interpretează, în caracterizarea de realizat, trăsăturile de caracter ale personajului,
bazându-te pe exemplele selectate în tabel.)
o Mircea Moraru ostaşul biruitor, participant la eliberarea Europei de sub fascism, se
întoarce acasă iradios, înaripat, gata de lucruri mult mai mari, dar regăsește la vatră o
viață patriarhală și un regim străin. Va trebui mult timp pentru ca să depășească
obstacolele de conștiință și să se afirme, acceptând doar soluția impusă de
transformările socialiste la sat și de puterea oficială instaurată.
Notă: reflectați, în acest context la destinul lui Victor Petrini și determinați anumite
similitudini și deosebiri,)
o Mircea este un personaj complex, evoluția lui e anevoioasă și contradictorie,
personajul se află mereu în dilemă și în viața de familie, și în activitatea sa socială. El
se afl mereu într-un conflict exterior și unul interior. (Exemplifică și interpretează)
o Mircea s-a înstrăinat de sat, s-a supărat pe sat, s-a izolat de sat, ca să păstreze în sine
valorile cele de odinioară – dragostea de pământ, dragostea de muncă a câmpului,
care a fost din străbuni unica şi tradiţionala profesie de credinţă a plugarului.
o
o Mircea Moraru ajunge un resemnat, fapt până la urmă e condamnat de colectivitatea
satului (de Ciutura). El rămâne personaj complex, o fire contradictorie, în sufletul
căruia se dă mereu o luptă acerbă între ceea ce vrea să fie, între norma lui de conduită
în toate cele şi „viaţa cum este ea”, între faptele sale şi felul cum le va aprecia, aproba
sau dezaproba Nuţa, Cărăbuş, Ciutura.
o Drama lui Mircea Moraru constă în faptul că-și trădează idealul de viață, că trece
impus de realitatea regimului, dintr-o categorie socială în alta, din plugar ajunge
intelectual, e printre intelectulii de la sat din prima generaţie, care nu aveau încă
formate normele lor de conduită şi de muncă cu oamenii.
Succese la elaborările proprii și la pregătirea pentru test.
În orar timpul nostru este fixat de la ora 12.00. Vă rog să fiți toți în rețeaua
Messengerul grupului!

S-ar putea să vă placă și