1 CATEGORII DE OPERE PROTEJATE

Prin dreptul de autor beneficiază de protecţie toate operele exprimate într-o anumită formă
obiectivă din domeniul literar, artistic şi ştiinţific, indiferentde faptul dacă aceasta eu fost sau
nu aduse la cunoştinţa publicului.[12]

Cum am vorbit mai sus, obiectele dreptului de autor sunt cele prevăzute în legea cu privire la
dreptul de autor şi drepturile conexe, şi anume:

 Scrierile literare şi publicistice, conferinţele, predicile, pledoariile, prelegerile şi orice

alte opere scrise sau orale, precum şi programele pentru calculator;
 Operele ştiinţifice, scrise sau orale, cum ar fi: comunicările, studiile, cursurile
universitare, manualele şcolare, proiectele şi documentaţiile ştiinţifice;
 Compoziţiile muzicale cu sau fără text;
 Operele dramatice, dramatico-muzicale, operele coregrafice şi pantomimele;
 Operele cinematografice, precum şi orice alte opere audiovizuale;
 Operele fotografice, precum şi orice alte opere exprimate printr-un procedeu analog
fotografiei;
 Operele de artă plastică, cum ar fi: operele de sculptură, pictură, grafică, gravură,
litografie, artă monumentală, scenografie, tapiserie, ceramică, plastica sticlei şi a
metalului, precum şi operele de artă aplicată produselor destinate unei utilizări
practice;
 Operele de arhitectură, inclusiv planşele, machete şi lucrările grafice ce formează
proiectele de arhitectură;
 Lucrările plastice, hărţile şi desenele din domeniul topografiei, geografiei şi ştiinţei în
general.

Convenţia de la Berna recunoaşte însă dreptul statelor membre de a decide că operele literare
sa aristice, ori una sau mai multe categorii dintre ele, să nu fie protejate atât timp cât nu au
fost fixate pe un suport material.

Fără a se prejudicia drepturile autorilor operei originare, constituie de asemenea, obiect al

dreptului de autor, operele derivate sau cele integrante, care au fost create, plecînd de la una
sau mai multe opere preexistente şi anume:

1. Operele derivate — traducerile, adaptările, adnotările, lucrările documentare,

aranjamentele muzicale şi orice alte transformări ale unei opere literare, artistice sau
ştiinţifice, care reprezintă o muncă intelectuală de creaţie;
2. Operele integrante — culegerile de opere literare, artistice sau ştiinţifice, cum ar fi:
enciclopediile şi antologiile, colecţiile sau compilaţiile de materiale sau date, protejate
ori nu, inclusiv bazele de date, care prin alegerea sau dispunerea materialului,
constituie creaţii intelectuale.

Natura exclusivă a dreptului de autor impune autorului unei opere derivate, respectarea a
două reguli şi anume:

— autorizarea folosirii operei preexistente, de la autorul ei;

— respectarea dreptului de calitatea de autor a creatorului operei originare.[13]

2.2 OBIECTELE NEPROTEJATE DE DREPTUL

DE AUTOR
Articolul 9.2 al Acordului TRIPS, articolul 2 al WCT şi articolul 5(6) al Legii privind dreptul
de autor şi drepturile conexe a Republicii Moldova stipulează că protecţia dreptului de autor
nu se extinde asupra ideilor, teoriilor, descoperirilor ştiinţifice, procedurilor, metodelor de
funcţionare, conceptelor matematice sau asupra invenţiilor cuprinse într-o lucrare. Dreptul de
autor protejează forma de exprimare a ideilor, de unde reiese că una şi aceeaşi idee poate sta
la baza diferitelor opere; dacă fiecare dintre ele redă ideea în mod original, toate vor fi
protejate de dreptul de autor.

Conform art.8 al Legii privind dreptul de autor şi drepturile conexe a Republicii Moldova, în
concordanţă cu tratatele internaţionale, protecţia dreptului nu se extinde asupra:

1. Actelor normative, altor acte cu caracter administrativ, politic sau judiciar (legi,
hotărîri judecătoreşti etc.), precum şi asupra traducerilor oficiale ale acestora;
2. Simbolurilor de stat şi a semnelor oficiale ale statului (drapele, steme, decoraţii, semne
băneşti etc.);
3. Expresiilor folclorice;
4. Noutăţilor zilei şi a diverselor fapte ce reprezintă o simplă informaţie.

Articolul 2(4) al Convenţiei de la Berna prevede punerea ladispoziţie gratuită a actelor

normative, administrative sau politice pentru informarea corespunzătoare a cetăţenilor sau
persoanelor juridice referitoare la drepturile, obligaţiile şi deciziile adoptate de organele
legislative, administrative sau judiciare (legi, decizii, administrative sau hotărîri
judecătoreşti).

În ultimul timp, este împărtăşită tot mai mult părerea că dreptul de autor nu este un mijloc
adecvat pentru asigurarea protecţiei petru expresiile folclorile (de exemplu, basmele, poeziile
populare, cîntecele populare, muzica instrumentală populară, dansul şi jocurile populare,
formele artistice ale ritualurilor) deoarece paternitatea nu poate fi, de regulă, identificată, iar
aceste expresii nu corespund conceptului de “opere literare şi artistice”. În general, pentru
protecţia folcorului ca proprietate intelectuală, se constată a fi mai corespunzător un
sistem sui generis de protecţie.

Conform art. 2(8) al Convenţiei de la Berna, dreptul de autor nu protejează informaţii simple,
ştiri ale zilei sau fapte diverse întrucît aceste materiale nu conţin atributele necesare pentru a
constitui o operă. Articolele jurnaliştilor sau alte lucrări “ziaristice” care prezintă ştiri pot fi,
pe de altă parte, protejate în măsura în care constituie prin ele înseşi opere literare sau
artistice.

Documentele oficiale (legi, decizii ale instanţelor etc. şi traducerile acestora), emblemele de
stat şi semnele oficiale nu sînt protejate, chiar dacă acestea corespund condiţiilor de protecţie.
Expresiile folclorice, ştirile şi faptele diverse nu sînt acoperite de protecţie, deoarece – în
absenţa originalităţii – nu corespund condiţiilor de protecţie.
Anumite lucrări se plasează la limita protecţiei dreptului de autor. De exemplu, concepte,
proiecte, business-planuri, materiale de presă/media, scenarii de spectacole, concerte sau
festivaluri, scrisori de corespondenţă, contracte. Multe dintre aceste lucrări pot fi caracterizate
prin lipsă de creativitate, avînd un caracter tehnic. Totuşi, pentru fiecare caz în parte
contribuţia şi originalitatea autorului necesită examinare şi, în cele din urmă, numai instanţa
poate decide dacă lucrarea este pasibilă de protecţie.[14]

2.3 CONDIŢIILE PROTECŢIEI

Pentru a fi protejată de dreptul de autor, opera trebuie să fie originală. În cazul unei opere,
originalitatea se referă la faptul că opera este creaţia intelectuală proprie a autorului şi nu este
reprodusă din altă lucrare. Conceptul originalităţii, însă, nu este utilizat uniform. Conform
anumitor legi naţionale – în mare perte ţările care urmează tradiţia dreptului comun – este
suficient ca o producţie din domeniul literar sau artistic să reprezinte rezultatul “talentului şi
efortului” sau al “sudorii frunţii”, în timp ce alte legi naţionale – în ţări cu tradiţia dreptului
civil – supun lucrarea unui test de originalitate mai exigent. Conform  legilor din urmă, nu
este suficient  că lucrarea este rezultatul activităţii intelectuale. Mai mult decît atît, există
condiţia ca lucrarea să reprezinte o creaţie “individuală”, “care să reflecte personalitatea
autorului”. Legea Republicii Moldova privind dreptul de autor şi drepturile conexe , în
conformitate cu tradiţia dreptului civil şi cu directivele UE, prevede că opera şi părţile ei
componente “beneficiază de protecţia dacă sînt origiale în sensul că reprezintă prin sine înseşi
creaţii intelectuale de autor”.

Operele sînt protejate indiferent de caracteristicile de ordin cantitativ, calitativ, estetic sau de
valoare. De exemplu, desenul mîzgălit cu degetul al unui copil beneficiază de aceeaşi
protecţie ca şi capodopera unui pictor de faimă.

Fixarea operei pe un suport material nu este o condiţie pentru obţinerea protecţiei, dar
articolul 2(2) al Convenţiei de la Berna rezer vă legilor naţionale privind dreptul de autor şi
drepturile conexe (art. 5(2)) prevede că operele să fie exprimate într-o anumită formă
obiectivă.

În general dreptul de autor se obţine automat, conform  legii, din momentul creării operei. În
temeiul art. 5(2) al Convenţiei de la Berna, folosinţa şi exerciţiul dreptului de autor nu se
subordonează niciunei formalităţi. Din momentul în care un autor pictează un tablou sau
compoune un cîntec, opera lui este protejată de dreptul de autor. Aşadar, pentru apariţia şi
exercitarea dreptului de autor nu este necesară înregistrarea operei, nici alt act de notificare
sau ate formalităţi (art. 5(2) al Legii Republicii Moldova privind dreptul de autor şi drepturile
conexe).

Simbolul © este deseori utilizat ca o indicaţie a faptului că opera este potejată de dreptul de
autor. Acest simbol este în mod frecvent urmat de numele sau denumirea titularului dreptului
de autor şi anul primei publicări a lucrării. De exemplu, “© AGEPI, 2012” ar apărea pe o
publicaţie a AGEPI în 2012. Totuşi, merită atenţie faptul că acest simbol este doar o indicaţie,
a cărei includere în operă nu este necesară pentru obţinerea protecţiei.

Protecţia dreptului de autor este “automată” în înţelesul că o operă este protejată din
momentul creării ei fără necesitatea înregistrării, depunerii, notificării, sau unei alte
formalităţi. Totuşi, operele pot fi înregistrate la AGEPI; ca rezultat, datele înregistrate se
prezumă adevăratele pînă la proba contrariului. Simbolul dreptului de autor pe exemplarele
operelor este util întrucît facilitează identificarea titularului de drepturi şi anul publicării.

Legea privind dreptul de autor şi drepturile conexe permite titularilor de drepturi exclusive să
înregistreze, din iniţiativă proprie, drepturile lor în registrul oficial în orice moment în
decursul termenului de protecţie a dreptului de autor. În urma înregistrării operei, se
eliberează un certificat oficial. În cazul unui litigiu, certificatul poate servi drept prezumţie a
paternităţii, în absenţa unei probe contrarii.

Înregistrarea oficială a operelor protejate de dreptul de autor sau drepturile conexe se

efectuează de AGEPI (art. 9(6) – (8) al Legii Republicii Moldova privind dreptul de autor şi
drepturile conexe).[15]