Despre apa, in general

Ca resursa naturala regenerabila, limitata si vulnerabila, reprezinta un element indispensabil pentru

societate, materie prima pentru activitati productive, sursa de energie sic ale de transport, fiind un factor
determinant in mentinerea echilibrului ecologic pentru existent vietii si infaptuirea activitatilor umane.
Cea mai mare cantitate de apa de pe glob 97 % se afla in mari si oceane. Calotele de gheata ale polilor
contin cca. 2% din volumul total de apa, iar raurile, lacurile si panza subterana si atmosfera, detin 1% din acest
volum, process infirm, se asigura toate nevoile de apa.
De-a lungul timpului a inregistrat o continua crestere si diversificare, care impreuna cu poluarea
crescanda, a dus la criza apei pe glob. Calculele au inregistrat ca la fiecare 15 ani, consumul se dubleaza, iar
conform unui raport ONU, rezerva de apa pe o presoana va scadea la o treime fata de nivelul actual.
In 1980 Adunea Generala ONU, plecand de la constatarea ca in tarile slab dezvoltate, 3 din 5 oameni sunt
total lipsiti de apa potabila, a dat o rezolutie prin care a declarant perioada ’80-’90 deceniul international al apei
potabile.
Se considera ca in present, la criza apei pe glob contribuie cel putin 2 factori:
1. Lipsa complete sau insuficienta lucrarilor care sa faca posibila utilizarea apei in scopuri sociale si
economice a intregului stoc din fluvii, rauri, locuri si ape subtaren.
2. Poluarea crescanda a apei.

1. Dpdv al administrarii lor

- Ape international
- Ape natural
- Ape teritoriale

Apele internationale – cele cu privire la care statul nostrum este riveran cu alte state, cele care intra sau
trec prin granitele tarii , precum si cele la care, interesele unor state straine au fost recunoscute prin tratate si
conventii internationale.
Apele teritoriale (maritime interioare) – cele aprinse in portiunea de la tarmul tarii noastre spre larg,
intindere si delimitare stabilite prin lege.
Apele nationale – fluviile, raurile, canalele si lacurile navigabile interioare precum si apele fluviilor si
raurilor de frontier de la modul roman pana la linia de frontier stabilita prin tratate si conventii international

2. Destinatia lor completa:

- De folosinta generala
- Destinate agriculturii
- Cu destinatie speciala
 De folosinta generala – cele satisfacerii nevoii populatiei, cand potrivit criteriilor economice politice, apa
apare ca obiect de consumatie individuala
 Destinatie agricola – cele folosite pentru irigatii, cand apa apare ca obiect al muncii
 Destinatie speciala – cele utilizate pentru navigatie, plutarit, producerea energiei electrice, pescuit, apa
apare ca mijloc de productie.

3. Dpdv al reglementarii pescuitului si al protectiei fondului piscicol, apele nationale si cele teritoriale ale
MN servesc pentru inmultirea, cresterea si pescuitul pestelui, al mamiferelor acvatice si al crustaceeelor si
se impart in bazine piscicole.
Bazinele piscicole pot fi naturale sau amenajate.

4. Dupa asezarea lor : de suprafata ( de interes general sau local)

Ape subterane
 POLUAREA APELOR

In 1961 la Geneva – prima conferinta internationala privind situatia poluarii apelor din Europa, care in
cuprinsul documentul adoptat, a definit poluarea apei ca fiind modificarea directa si indirecta a compozitiei sau
starii apelor unei surse oarecare, ca urmare a activitatii omului in asa masurilor incat apa devine mai putin
adecvata tuturor sau unora din utilizatorii pe care le poate capata in stare naturala.
In tara noastra, legea apelor 107/1996 cu modificarile si completarile, defineste poluarea apei: introducerea
directa / indirecta ca rezultat al activitatilor umane a unor substante sau a caldurii care poate dauna sanatatii
umane, ecosistemelor acvatice, producand pagube sau daunant serviciilor ori altor folosinte legale ale mediului.
Este produsa de cel putin 5 categorii de poluanti:
- De natura fizica, chimica, biologica, bacteriologica, radioactiva.

REGIMUL JURIDIC AL APELOR IN ROMANIA

1. Legea speciala adoptata in 1924, a concretizat dispozitiile