1. Boala coronariana. Boala coronariana cronica stabila.

Angina pectorala stabila

1. Creșterea troponinelor poate fi cauzată de, cu excepţia: (pg. 140)

   A: Disecția de aortă
   B: Embolia pulmonară
   C: Tensiune sub limita normală
   D: Insuficiența cardiacă congestivă severă
   E: Insuficiența renală acută
Vezi raspuns C

2. Atacul cardiac de tip STEMI are simptomatologie asemănătoare cu următoarele, cu

excepţia (pg. 125)
   A: Afecțiuni gastroenterologice
   B: Tuberculoză
   C: Embolia pulmonară
   D: Disecția acută de aortă
   E: Pericardita acută
Vezi raspuns B

3. În cazul STEMI trebuie intervenit, cu excepţia (pg. 125, 126)

   A: Îndrumarea de spitalizare rapidă
   B: Administrarea de tranchilizante
   C: Administrarea de oxigen pe mască
   D: Administrarea de AINS
   E: Stabilirea cât mai rapidă a diagnosticului
Vezi raspuns D

4. Casificarea Kilip include edemul pulmonar acut cardiogen asociat unui STEMI în clasa
(pg. 121)
   A: Unu
   B: Doi
   C: Trei
   D: Patru
   E: Cinci
Vezi raspuns C

5. În cazul bolii coronariene, nivelului maxim seric al troponinei I se atinge după ()

   A: 30h
   B: 24h
   C: 12h
   D: 8h
   E: 6h
Vezi raspuns B

6. Necroza miocardică poate fi evidenţiată prin, cu excepţia ()

   A: Examen morfopalologic
   B: Examenul clinic sugestiv pt IMA
   C: Unde Q patologice pe ECG
   D: Demonstrarea pierderii de miocard viabil
   E: Markerii de necroză miocardică
Vezi raspuns B

7. Sindroamele coronariene acute NU au drept cauză non-aterosclerotică ()

   A: Tireotoxicoză
   B: Hipotensiune arterială
   C: Vasospasmul coronarian
   D: Embolii coronariene
   E: Boala Takayasu
Vezi raspuns C

8. Sindroamele coronariene acute non ST supradenivelat nu includ ()

   A: STEMI
   B: Angina postinfarct
   C: Angina post revascurarizaţie miocardică
   D: Angina agravată
   E: Angina de novo
Vezi raspuns A

9. În cadrul clasificarii Braunwald, clasa A înseamnă agina ()

   A: Secundară
   B: Agravată
   C: Instabilă primară
   D: Agravată de efort
   E: Post-infarct
Vezi raspuns A
10. In STEMI, beta blocantele se administreaza: ()
   A: La pacientii cu tahicardie
   B: La pacientii cu hipotensiune
   C: La pacientii cu insuficienta cardiaca
   D: La pacientii cu dislipidemie
   E: Tuturor pacientilor
Vezi raspuns A

11. In IMA, riscul intermediar implica: ()

   A: Angina pectorala nocturna, varsta > 70 ani, istoric de boala arteriala periferica
   B: Angina cu debut recent, scaderea pragului anginos, varsta peste 75 ani
   C: Infarct miocardic in antecedente, varsta peste 75 ani, BRS nou aparut
   D: Angina pectorala cu modificari de unda T, suflu de regurgitare mitrala, istoric de
boala cerebrovasculara
   E: Unde Q patologice, edem pulmonar, hipotensiune arteriala
Vezi raspuns A

12. Tratamentul anticoagulant oral la un pacient cu STEMI este recomandat în caz de:
(pg. 128)
   A: tromboza intraventriculară
   B: proteze mecanice valvulare
   C: fibrilație ventriculară
   D: tahicardie ventriculara recurentă
   E: fibrilație atrială
Vezi raspuns ABE

13. Infarctele miocardice non-aterosclerotice au ca etiologie: (pg. 137)

   A: consumul de cocaină
   B: emboliile coronariene
   C: disecția de aortă
   D: vasculitele coronariene
   E: spasmul coronarian
Vezi raspuns ABCD

14. Creşterea consumului miocardic de oxigen poate precipita un sindrom coronarian

acut prin: (pg. 137)
   A: anemie
   B: tireotoxicoză
   C: embolie pulmonară
   D: tahiaritmii
   E: febră
Vezi raspuns BDE

15. Clasificarea Topol defineşte riscul crescut în cazul unui SCA, în condițiile apariției
următoarelor condiţii clinice: (pg. 142)
   A: tahicardii ventriculare maligne
   B: unde Q patologice
   C: BCRS nou apărut
   D: vârsta sub 70 ani
   E: edem pulmonar acut
Vezi raspuns ABCE

16.Nitrații ca medicație antiischemică acționează prin următoarele mecanisme (pg. 143)

   A: cresc aportul miocardic în oxigen prin vasodilatație coronariană
   B: reduc frecvența cardiacă
   C: scad consumul miocardic de oxigen
   D: reduc contractilitatea miocardică
   E: reduc presarcina
Vezi raspuns ACE

17. Riscul intermediar de stratificare a riscului unui pacient cu SCA presupune: (pg. 142)
   A: istoric de reumatism articular acut
   B: istoric boală arterială periferică
   C: istoric de accident vascular cerebral
   D: istoric de infarct miocardic
   E: istoric de tromboembolism pulmonar
Vezi raspuns BCD

18. Care dintre următoarele medicamente inhiba receptorii de glicoproteină plachetară

IIb/IIIa: (pg. 144)
   A: abciximab
   B: tirofiban
   C: rivaroxaban
   D: prasugrel
   E: ticagrelor
Vezi raspuns AB

19. Dintre inhibitorii de receptori P2Y12, ca medicație antiplachetară în SCA, fac parte:
(pg. 144)
   A: prasugrel
   B: clopidogrel
   C: ticagrelor
   D: rivaroxaban
   E: apixaban
Vezi raspuns ABC

20. Ischemia miocardică în absenţa afectării coronariene poate să apară în cazul ()

   A: Fistule coronaro-camerale
   B: Punţi musculare
   C: Stenoză aortică severă
   D: Cardiomiopatie hipertrofică
   E: Vasculite sistemice
Vezi raspuns CD

21. Descrierea clinică tipică a anginei pectorale cuprinde: ()

   A: Durere toracică iradiată posterior 
   B: Durere epigastrică post-prandială
   C: Apăsare uşoară toracică anterioară
   D: Înţepătură precordială
   E: Durere retrostemală
Vezi raspuns ABCD

2. HTA

1. Hipertensiunea la pacientul varstnic se tratează cu ()

   A: Antisecretorii
   B: Blocanţi ai canalelor de calciu
   C: Betablocante
   D: Antialdosteronice
   E: Diuretice tiazidice
Vezi raspuns B

2. HTA secundară poate fi cauzată de, cu excepţia ()

   A: Lupus cutanat
   B: Sindrom Cushing
   C: Acromegalie
   D: Tumorile carcinoide
   E: Hipertiroidism
Vezi raspuns A

3. HTA se consideră în mod uzual atunci când valorile TA sunt: (pg. 149)
   A: > 130/80 mm Hg
   B: < 140/90 mm Hg
   C: > 120/80 mm Hg
   D: > 140/90 mm Hg
   E: > 115/75 mm Hg
Vezi raspuns D

4. Care din următoarele afirmaţii referitoare la HTA ca factor de risc este adevarată? (pg.
150)
   A: Exista o corelaţie mai puternică între TA periferică şi riscul CV la persoanele de
vârsta medie
   B: Presiunea pulsului la vârstnici nu este un factor de prognostic semnificativ
   C: Predicţia TA medii pare a fi in relaţie cu AVC
   D: Valoarea sistolică este considerată mai puţin importantă decât cea diastolică
   E: Valoarea diastolică prea scăzută nu reprezintă un risc suplimentar
Vezi raspuns C

5. Care dintre următoarele afirmaţii referitoare la HTA sistolică a vârstnicului este

adevarată? (pg. 150)
   A: Se datorează creşterii elasticităţii arteriale
   B: Se datorează unei hiperactivităţi simpatice
   C: Se datorează în principal creşterii rezistenţei periferice
   D: TA sistolică > 140 mm Hg şi TA diastolică < 90 mm Hg
   E: TA sistolică > 140 mm Hg şi TA diastolică > 90 mm Hg
Vezi raspuns D

6. Afectarea clinică a organelor ţintă în HTA se referă la (pg. 160)

   A: Retinopatie
   B: Proteinurie < 300 mg/24 ore
   C: Accident vascular cerebral
   D: Infarct miocardic, angină pectorală, insuficienţă cardiacă
   E: Boală arterială periferică
Vezi raspuns ACDE

7. Principalele măsuri de tratament nonfarmacologic în HTA se referă la: (pg. 163)

   A: Consum excesiv de alcool
   B: Alimentaţie hiperlipemiantă
   C: Scăderea aportului de Na
   D: Abandonarea fumatului
   E: Evitarea activităţii fizice
Vezi raspuns CD

8. Care din următoarele afirmaţii referitoare la HTA la vârstnici sunt adevărate? (pg.
167)
   A: Riscul interferenţelor medicamentoase este ridicat
   B: Nu există dovezi ale beneficiului tratării HTA la vârstnici
   C: Diuretticele tiazidice şi blocanţii de calciu constituie primele opţiuni
   D: Riscul hipotensiunii ortostatice este redus
   E: Caracteristica hemodinamică este HTA sistolică şi cresterea presiunii pulsului
Vezi raspuns ACE

9. Care din următoarele afirmaţii referitoare la hipertensivii diabetici sunt adevărate? (pg.
167)
   A: Tratarea HTA aduce mari beneficii de protecţie asupra consecinţelor
cardiovasculare, renale şi retiniene ale DZ
   B: În prezenţa insuficienţei renale se impune asocierea terapiei diuretice
   C: Asocierea HTA cu diabetul zaharat creşte mult riscul complicaţiilor
   D: Clasele de antihipertensive preferate sunt betablocantele şi diureticele tiazidice
   E: Clasele de antihipertensive preferate sunt IEC, sartanii şi inhibitorii reninei
Vezi raspuns ABCE

10. Care din următoarele afirmaţii referitoare la HTA la coronarieni sunt adevărate? (pg.
167-168)
   A: HTA este un factor de risc independent pentru apariţia bolii coronariene
   B: Dihidropiridinele cu acţiune rapidă (nifedipina) sunt recomandate în acest context
clinic
   C: În cazul insuficientei cardiace de origine ischemică, se recomandă în prezent
reducerea TA sub 120/80 mm Hg.
   D: Medicaţia de primă linie recomandată pentru pacienţii coronarieni se referă la beta-
blocante şi IEC sau sartani.
   E: În vederea preventiei primare a bolii coronariene, obiectivul de atins este de 140/90
mm Hg, cu oricare din clasele antihipertensive
Vezi raspuns ACDE

11. Care dintre următoarele afirmaţii referitoare la hipertensiunea asociată cu afectare

renală sunt adevărate? (pg. 168)
   A: Medicatia de elecţie pentru pacienţii hipertensivi cu nefropatie este reprezentată de
Methyldopa
   B: Medicatia de electie pentru pacientii hipertensivi cu nefropatie si cu proteinurie este
reprezentata de IEC si sartani
   C: Valorile tensionale maxime acceptate de ghiduri pentru pacienţii cu boli renale sunt
140/90 mm Hg
   D: Valorile tensionale maxime acceptate de ghiduri pentru pacienţii cu boli renale sunt
130/80 mm Hg.
   E: HTA este factor de risc pentru progresia bolilor renale
Vezi raspuns BDE

12. HTA secundară renoparenchimatoasă poate fi determinată de ()

   A: Nefropatia diabetică
   B: Pielonefrita
   C: Stenoza bilaterală de arteră renală
   D: Rinichiul polichistic
   E: Stenoza unilaterală de arteră renală
Vezi raspuns ABD

13. HTA sistolică izolată NU apare în ()

   A: Rigiditate arterială crescută
   B: Insuficienţă aortică
   C: Boala Paget
   D: Hiperparatiroidism
   E: Coarctaţia de aortă
Vezi raspuns DE

14. Afectarea cerebrală în cadrul HTA dă următoarele simptome ()

   A: Palpitaţii
   B: Deficit motor
   C: Vertij
   D: Cefalee
   E: Durere occipitală
Vezi raspuns BCD

15. HTA poate cauza afectare a următoarelor organe şi sisteme ()

   A: Creier şi ochi
   B: Artere periferice
   C: Ficat
   D: Plămân
   E: Rinichi
Vezi raspuns ABE

16. Afectarea de organ ca urmare a HTA este evidenţiată de următoarele rezultate ()

   A: Scăderea clearance-ului creatininei <60ml/minut
   B: Hipertrofie ventriculară dreaptă
   C: Creşterea creatininei serice >l,3-l,5mg/dl la femei
   D: Indice braţ-gleznă sub 0,9
   E: Microalbuminurie 3g/24ore
Vezi raspuns AD

17. Hipertensiunea arterială poate da următoarele complicaţii, cu excepţia ()

   A: Boală renală cronică
   B: Bronşită cronică
   C: Insuficienţă cardiacă
   D: Boala arterială periferică
   E: Sindrom vertiginos
Vezi raspuns BE

18. Tratamentul nonfarmacologic al HTA include următoarele elemente ()

   A: Creşterea în greutate
   B: Evitarea sedentarismului
   C: Dieta hipolipemiantă
   D: Renunţarea la fumat
   E: Scăderea aportului de sodiu
Vezi raspuns BCDE

19. Antihipertensivele se împart în următoarele clase ()

   A: Diuretice
   B: Antiagregante plachetare
   C: Inhibitorii enzimei de conversie a angiotensinei
   D: Inhibitori de pompă de protoni
   E: Blocanţii canalelor de calciu
Vezi raspuns ACE

20. Reprezintă explorări de laborator de rutină în HTA (pg. 156)

   A: Glicemia serică dimineaţa
   B: Trigliceride serice
   C: Potasemia recoltată cu garou
   D: Estimarea clearence-ului de creatinină
   E: Estimarea ratei de filtrare glomerulară
Vezi raspuns AB

21. Sunt factori de risc cardiovascular (pg. 159)

   A: LDL colesterol>120 mg/dl
   B: HDL-colesterol>40 mg/dl la bărbați
   C: Circumferința taliei>102 cm la femei
   D: Tensiunea arterială sistolică - distolică mare
   E: Colesterol total>190 mg/dL
Vezi raspuns DE

3. INSUFICIENTA CARDIACA

1. Cel mai folosit diuretic în tratamentul edemului pulmonar acut cardiogen este: (pg.
190)
   A: furosemidul
   B: metolazona
   C: torasemidul
   D: spironolactona
   E: hidroclorotiazida
Vezi raspuns A

2. Următoarea situaţie poate produce sau precipita o insuficienţa cardiacă acută prin debit
cardiac crescut: (pg. 187)
   A: supraîncarcarea volemică
   B: disfuncţia renală
   C: tireotoxicoză
   D: tamponada
   E: embolia pulmonară
Vezi raspuns C

3. Cea mai frecventă cauză a şocului cardiogen este: (pg. 189)

   A: aritmia acută
   B: infarctul miocardic acut
   C: disecţia de aortă
   D: embolia pulmonară
   E: miocardită acută
Vezi raspuns B

4. În edemul pulmonar acut cardiogen digitala se administrează pentru: (pg. 191)

   A: efect anti-ischemic prin ameliorarea perfuziei miocardice
   B: efectul vasodilatator
   C: controlul frecvenţei cardiace la pacientul cu fibrilaţie atrială
   D: creşterea diurezei prin ameliorarea perfuziei renale
   E: efectul inotrop pozitiv
Vezi raspuns C

5. Următoarele semne/ simptome sunt prezente la pacientul cu insuficienţă cardiacă, cu

excepţia: ()
   A: hepatomegalie sensibilă
   B: pleurezie (hemotorax) bilaterală
   C: pleurezie (hidrotorax) unilaterală
   D: edeme gambiere
   E: dispnee de decubit
Vezi raspuns B

6. Următoarele măsuri nonfarmacologice sunt recomandate la pacientul cu insuficienţa

cardiacă (IC) cu excepţia: ()
   A: menţinerea greutăţii coporeala în stadiile avansate de IC
   B: antrenament fizic
   C: vaccinare antipneumococică
   D: oprire consum de alcool
   E: reducerea consumului de sare la 10g/zi
Vezi raspuns E

7. Nu reprezintă cauze extracardiace de agravare a insuficienţei cardiace ()

   A: Embolii pulmonare 
   B: Infecţii
   C: Anemia
   D: Necomplianţa pacientului
   E: Miocardita
Vezi raspuns E

8. Diuretice indicate în edemul cerebral sunt ()

   A: Furosemid
   B: Ciprofloxacin
   C: Acetazolamida
   D: Spironolactona
   E: Triamteren
Vezi raspuns AC

9. Antivitaminele K sunt indicate în următoarele cazuri de insuficienţă cardiacă: ()

   A: daca insuficienţa cardiacă este refractară la medicaţia maximală
   B: în caz de tromb intracavitar
   C: dacă are proteză valvulară mecanică
   D: în caz de fibrilaţie atrială permanentă
   E: dacă este în clasa NYHA II
Vezi raspuns BCD

10. Tratamentul Insuficientei cardiace sistolice cuprinde: ()

   A: Antiaritmice de clasa I
   B: Inhibitori de calciu, daca HTA persista in ciuda diureticelor, IEC, beta-blocante
   C: Corticosteroizi
   D: IEC, ca si tratament de referinta chiar si pentru clasa I
   E: Furosemid şi derivaţi nitraţi în caz de edem pulmonar acut
Vezi raspuns BDE

11. Cele trei elemente care definesc insuficienţa cardiacă acută sunt: (pg. 186)
   A: necesitatea spitalizării
   B: prezenţa de modificări infiltrative perihilar în aripi de fluture pe radiografia cord-
pulmon
   C: creşterea peptidului natriuretic de tip B (BNP) peste 100 pg/ml
   D: debutul rapid
   E: prezenţa de simptome şi semne de insuficienţa cardiacă
Vezi raspuns ADE

12. Cauze şi factori precipitanţi ai insuficienţei cardiace acute sunt: (pg. 187)
   A: disfuncţia hepatică
   B: neoplazii
   C: leziuni cerebrovasculare
   D: lipsa aderenţei la tratament
   E: anemia
Vezi raspuns CDE

13. Care dintre următoarele semne sunt regăsite la pacientul cu insuficienţă cardiacă (IC)
()
   A: Zg de galop protodiastolic
   B: Pleurezie unilaterală (hidrotorax)
   C: Ascita
   D: Splenomegalie
   E: Hepatomegale sensibilă
Vezi raspuns ABCE

14. Reprezintă cauze şi factori de risc ai insuficienţei cardiace acute ()

   A: Leucemia acută mieloidă
   B: Septicemia
   C: Şunturi
   D: Disecţia de aortă
   E: Aritmii acute
Vezi raspuns BCDE

15. [CAR00073] Şocul cardiogen este caracterizat prin ()

   A: Oligoanurie
   B: Anurie <20ml/h
   C: Indexul cardiac sub 1,61/minut/m2
   D: TA normală
   E: hiperperfuziei periferice
Vezi raspuns AB
4. CARDIOMIOPATIILE

1. Unul din criteriile de diagnostic al cardiomiopatiei dilatative este reprezentat de fracţia

de ejecţie a VS: (pg. 195)
   A: < 45%
   B: > 25%
   C: < 25%
   D: < 50%
   E: > 50%
Vezi raspuns A

2. Care dintre următoarele valori ale diametrului telediastolic al VS este acceptat ca şi

criteriu de diagnostic pentru cardiomiopatia dilatativă? (pg. 195)
   A: > 45 mm/m2 suprafaţa corporală
   B: > 2,7 mm/m2 suprafaţa corporală
   C: < 2,7 mm/m2 suprafaţa corporală
   D: < 2,7 cm/m2 suprafaţa corporală
   E: > 2,7 cm/m2 suprafaţa corporală
Vezi raspuns E

3. Trăsăturile clinice şi hemodinamice ale cardiomiopatiei restrictive mimează pe cele

ale: (pg. 204)
   A: Cardiomiopatiei aritmogene a ventriculului drept
   B: Pericarditei acute
   C: Pericarditei constrictive cronice
   D: Cardiomiopatiei dilatative
   E: Cardiomiopatiei hipertrofice
Vezi raspuns C

4. Clasificarea cardiomiopatiilor nu include ()

   A: Neclasificate
   B: Restrictivă
   C: Hipertrofică
   D: Dilatativă
   E: Ischemică
Vezi raspuns E

5. Măsurile nefarmacologice de tratatment în cardiomiopatia dilatativă includ: (pg. 199)

   A: Controlul greutăţii corporale
   B: Încurajarea consumului de alcool
   C: Dieta hipersodată
   D: Restrângerea activităţii fizice
   E: Terapia vasodilatatoare
Vezi raspuns ADE

6. Trăsăturile dominante ale cardiomiopatiei hipertrofice sunt: (pg. 199)

   A: Apariţia familială
   B: Hipertrofia exagerată
   C: Asocierea cu moartea subită cardiacă
   D: Prezenţa obstrucţiei tractului de ejectie VS
   E: Dezorganizarea miocitelor
Vezi raspuns ABCE

7. Cardiomiopatia dilatativă se diagnostichează diferenţial cu ()

   A: Cardiomiopatia cauzată medicamentos
   B: Endocardita infecţioasă
   C: Miocardita virală
   D: Cardiomiopatia ischemică
   E: Boli congenitale
Vezi raspuns DE

8. Din punct de vedere morfopatologic, cardiomiopatia hipertrofică este caracterizată de

()
   A: Dezorganizarea fibrelor musculare
   B: Anomalii ale inserţiei muşchiului papilar la nivelul valvei mitrale anterioare
   C: Îngustarea lumenului arterelor coronare mici
   D: Interesează strict VS
   E: Masa VS depăşeşte frecvent 500g
Vezi raspuns ABCE

9. Cardiomiopatia restrictivă are drept trăsături hemodinamice ()

   A: Semnul rădăcinii pătrate
   B: Semnul "dip-platou"
   C: Presiuni sistolice crescute
   D: Disfuncţia diastolică
   E: Scădere abruptă şi rapidă a presiunii ventriculare la debutul diastolei creştere rapidă
până la un platou
Vezi raspuns ABE

10. Cardiomiopatia dilatativă poate fi abordată nefarmacologic prin (pg. 199)

   A: Terapia vasodilatatoare
   B: Restrângerea activităţii fizice
   C: Dieta hipersodată
   D: Evitarea consumului de alcool
   E: Controlul greutăţii
Vezi raspuns BDE

11. Despre CMR se pot afirma următoarele (pg. 204-205)

   A: Simulează pericardita constrictivă cronică
   B: Apariția unui dip-plateau în protosistolă, evidențiat prin cateterism cardiac
   C: Presiunea de umplere VS e cu minimum 5 mmHg mai mare față de presiunea de
umplere VD
   D: Presiunea sistolică în artera pulmonară este de obicei > 60 mmHg
   E: Apare durere toracică la efort
Vezi raspuns AC

5. ARITMIILE

1. În cazul Tahicardiei paroxistice supraventriculare se intervine cu următoarele, în afară

de (pg. 211)
   A: Digoxin
   B: Amiodarona
   C: Şoc electric
   D: Manevre vagale
   E: Verapamil
Vezi raspuns B

2. Complexul QRS normal este caracterizat de: ()

   A: Prezenţa undei R în V1
   B: Durata peste 120 milisecunde
   C: Durata sub 80 milisecunde
   D: Axa normală 0 la -120 grade
   E: Indice Sokolov>35 mm
Vezi raspuns C

3. O aritmie cardiacă este susţinută dacă: (pg. 209)

   A: este prin mecanism de reintrare.
   B: este cronică
   C: este repetitivă
   D: este persistentă
   E: durează peste 30 de secunde.
Vezi raspuns E

4. Fibrilaţia atrială este aritmia în care electrocardiografic: (pg. 213)

   A: activitatea electrică atrială are aspect de torsiune în jurul liniei izoelectrice.
   B: depolarizarea atrială este anarhică, dezorganizată
   C: activitatea electrică atrială este absentă.
   D: undele P sunt ascunse sub complexul QRS.
   E: activarea atrială are aspect izomorf, fără intervale izoelectrice între unde.
Vezi raspuns B

5. Blocul atrioventricular gradul II tip Mobitz I se caracterizează prin: (pg. 227)

   A: disociaţie atrioventriculară
   B: alungirea progresivă a intervalului PR până când o undă P este blocată, după care
secvenţa se reia.
   C: alungirea intervalului PR peste 200 msec.
   D: undele P conduse alternează cu unde P neconduse, într-o secvenţa 2:1.
   E: pauza datorată absenţei undei P, a cărei durata este un multiplu al intervalului P-P.
Vezi raspuns B
6. Clasa III Vaughan-Williams include (pg. 209)
   A: Procainamida
   B: Moricizina
   C: Flecainida
   D: Dofetilide
   E: Amiodarona
Vezi raspuns DE

7. Stopul cardiac este caracterizat de următoarele (pg. 229)

   A: Poate fi precedat de dispnee
   B: Poate fi cauzat de embolie pulmonară masivă acută
   C: Manifestarea clinică a unui sindrom de debit cardiac scăzut acut
   D: Tahicardia ventriculară fără puls este o cauză rară
   E: Asistolia se produce în majoritatea cazurilor
Vezi raspuns ABC

8.. Printre cauzele bradicardiei se numără (pg. 221)

   A: întreruperea propagării impulsului prin nodul atrioventricular
   B: QT alungit
   C: blocarea impulsului în jonctiunea sinoatriala
   D: Reintrarea în stop cardiac
   E: Deprimarea automatismului sinusal
Vezi raspuns ACE

9. Despre aritmiile ventriculare se poate afirma că (pg. 217)

   A: Întotdeauna apar pe un cord cu probleme structurale
   B: Sunt favorizate de afectarea structurală cardiacă
   C: Automatismul crescut le favorizează
   D: Sunt cauzate de o tulburare de formare a impulsului
   E: Expun pacientul la un risc crescut de moarte subită
Vezi raspuns BDE

10. Exemple de aritmii supraventriculare sunt: (pg. 208-209)

   A: tahicardia atrială
   B: flutterul atrial.
   C: tahicardia prin reintrare atrioventriculară
   D: torsada vârfurilor.
   E: fibrilaţia atrială
Vezi raspuns ABCE

11. Medicamente antiaritmice din clasa III Vaughan-Williams sunt: (pg. 209)
   A: Procainamida.
   B: Moricizina.
   C: Flecainida.
   D: Dofetilide.
   E: Amiodarona.
Vezi raspuns DE

12. Terminarea unei tahicardii paroxistice supraventriculare se poate face prin: (pg. 211)
   A: Digoxin i.v.
   B: Amiodarona i.v.
   C: şoc electric extern.
   D: manevre vagale.
   E: Verapamil i.v.
Vezi raspuns ACDE

13. Boală de nod sinusal se poate manifestă prin: (pg. 225)

   A: extrasistole ventriculare.
   B: ritm jonctional.
   C: bloc atrioventricular.
   D: fibrilaţie atrială
   E: bradicardie sinusală
Vezi raspuns BDE

14. Predictorii ecografici ai apariţiei fibrilatiei atriale sunt: (pg. 213)

   A: prezenţa de trombi în urechiuşa atriului stâng.
   B: hipertrofia ventriculară stânga.
   C: grosimea complexului intima-medie.
   D: dilatarea atrială
   E: disfuncţia sistolică a ventriculului stâng.
Vezi raspuns BDE

15. În tahicardia ventriculară se pot întâlni pe electrocardiogramă: (pg. 220)

   A: activitate ventriculară complet haotică, fără complexe QRS definite.
   B: disociaţie atrio-ventriculară
   C: ritm regulat sau discret neregulat, cu durată QRS mai mică de 120 ms.
   D: capturi.
   E: fuziuni ventriculare.
Vezi raspuns BDE

16. În sindroamele de alungire a intervalului QT mijloacele terapeutice includ: (pg. 221)

   A: defibrilatorul implantabil.
   B: cardiostimularea electrică permanentă
   C: digoxin.
   D: antiaritmice din clasa III Vaughan-Williams.
   E: blocantele beta-adrenergice
Vezi raspuns ABE

17. Clasa IV Vaughan-Williams include ()

   A: Diltiazem
   B: Verapamil
   C: Amiodarona
   D: Blocante ale canelelorde calciu nondihidropiridinice
   E: Tosilatul de bretiliu
Vezi raspuns ABD

18. Apariţia a fibrilaţiei alriale poate fi prezisă ecografic prin ()

   A: Valvulopatii mitrale
   B: Disfuncţia sistolică a ventricului stâng
   C: Hipertrofia ventriculară dreaptă
   D: Dilatarea ventriculară
   E: Dilatarea atrială
Vezi raspuns BE
19. Fibrilaţia atriale poate duce la ()
   A: Reducerea debitului cardiac cu circa un sfert
   B: Remodelarea cardiacă
   C: Deces
   D: Infarct miocardic acut
   E: Accidente trombembolice
Vezi raspuns ABE

20. Aspectul electrocardiografie al extrasistolelor ventriculare include: ()

   A: Complex QRS larg
   B: Absenţa.pauzei compensatorii
   C: Absenţa undei P
   D: QRS cu morfologie de bloc de ramură
   E: Complex QRS îngust
Vezi raspuns ACD

21. Tratamentul extrasistolelor ventriculare include ()

   A: Encainida la pacienţii post-infarct miocardic
   B: Anxiolitic cu betablocant la pacienţii fără anomalii cardiace structurale
   C: Amiodarona la pacienţii cu miocardita
   D: Blocanţi beta-adrenergici la pacienţii cu infarct miocardic vechi
   E: Lidocaina in perfuzie, de rutină
Vezi raspuns BCD

22. Electrocardiograma în tahicardia ventriculară arată ()

   A: Unde P neconduse
   B: Conducere retrogradă
   C: Fuziuni ventriculare
   D: Disociaţie atrio-ventriculară
   E: Durata QRS>120msec
Vezi raspuns CDE

23. Electrocardiograma în blocul atrioventricular indică următoarele ()

   A: Mai multe unde P consecutive blocate în blocul AV de grad înalt 
   B: Disociaţie completă între activitatea trială şi ventriculară în blocul AV grad 3
   C: Alungirea progresivă a intervalului PR până când o unda P nu este condusă în blocul
AV grad 2 tip Mobitz 1
   D: Alternanţa de unde P conduse şi neconduse în blocul AV grad 3
   E: PR>200 msec în blocul AV grad 2
Vezi raspuns ABC

24. Stopul cardiac este caracterizat de ()

   A: Necesită resuscitare cardio-pulmonară
   B: Poate apărea prin ruptură de anevrism aortic
   C: Revenirea spontană este foarte rară
   D: Mecanismul principal este reprezentat de oprirea cardiacă
   E: Include şi sincopele
Vezi raspuns ABC

25. Tratamentul stopului cardiac include următoarele elemente ()

   A: Administrarea de lichide iv
   B: Utilizarea de atropină
   C: Utilizarea defibrilatorului indiferent de cauza stopului
   D: Suport vital avansat
   E: Suportul vital de bază
Vezi raspuns DE

26. Clasa III Vaughan-Williams include următoarele medicamente (pg. 209)

   A: Amiodarona
   B: Dofetilide
   C: Flecainida
   D: Moricizina
   E: Procainamida
Vezi raspuns AB

27. Reprezintă cauze ale bradicardiei (pg. 221)

   A: Deprimarea automatismului sinusal.
   B: Reintrarea
   C: blocarea impulsului în joncţiunea sinoatrială
   D: Alungirea QT
   E: Întreruperea propagarii impulsului prin nodul atrioventricular
Vezi raspuns ACE

6. VALVULOPATIILE. ENDOCARDITA INFECTIOASA. PERICARDITA

1. Stenoza aortică este caracterizată de, cu excepţia (pg. 239)

   A: Orificiului valvă aortică sub 3cmp
   B: Favorizează apariția disecției de aortă
   C: Favorizează apariția leziunilor de jet
   D: Forma degenerativă predomină la vârstnic, cea congenitală la tineri
   E: Cea mai frecventă valvulopatie din Occident
Vezi raspuns A

2. Unul din semnele stetacustice care apare în insuficienţa aortică este: ()

   A: Suflu protodiastolic fin, dulce, cu caracter aspirativ, cu maxim în focarul aortic
   B: Suflu mezosistolic ejectional, aspru, maximal în focarul aortic, iradiat la nivelul
vaselor gâtului
   C: Suflu holosistolic, maximal, în focarul mitral, piolant, care iradiază în axilă
   D: Zgomot 2 diminuat sau abolit
   E: Click mezosistolic urmat de un suflu telesistolic
Vezi raspuns A

3. Următoarea afirmaţie despre insuficienţa aortica (IA) este adevărat: ()

   A: semnele periferice (Musset, Muller) nu sunt sugestive
   B: în IA severă se poate auzi în focarul mitral uruitură Austin Flint
   C: suflul de IA iradiază spre focarul mitral
   D: presiunea pulsului este mică
   E: pulsul are amplitudine mică şi creştere lentă
Vezi raspuns B

4. Următoarele pot fi cauze de insuficienţă aortică cu excepţia: ()

   A: sifilis
   B: sindromul Marfan
   C: infarct miocardic
   D: traumatism toracic
   E: bicuspidia aortică
Vezi raspuns C

5. În insuficienţa aortică care dintre afirmaţiile de mai jos este falsă: ()

   A: perfuzia coronară este crescută, pacienţii nu au angină pectorală
   B: produce dilatarea aortei ascendente
   C: produce dilatarea ventriculului stâng
   D: poate apare după traumatisme toracice
   E: apare în colagenoze
Vezi raspuns A
6. În endocardita infecţioasă (EI), care afirmaţie este corectă: ()
   A: cel mai frecvent incriminaţi sunt cocii G+
   B: după consumul de medicamente iv, EI apare mai frecvent pe cordul stâng
   C: endocardita infecţioasă pe proteză precoce apare în prima luna postoperator
   D: pacientul cu proteză valvulară după 1 an de la implantare are acelaşi risc ca
populaţia generală
   E: apare frecvent pe valve normale
Vezi raspuns A

7. Care afirmaţie despre pericardită este greşită? ()

   A: pacientul poate prezenta hipotensiune şi puls paradoxal
   B: durerea iradiază înspre muşchiul trapez
   C: durerea este ameliorată de decubitul dorsal
   D: durerea toracică este variabilă cu mişcările respiratorii
   E: pacientul prezintă febră
Vezi raspuns C

8. Insuficiența aortică produce următoarele semne (pg. 242)

   A: Muller
   B: Musset
   C: Suflu diastolic în zona aortică
   D: Puls scăzut
   E: Un puls puţin amplu şi cu o durată mărită
Vezi raspuns ABC

9. Tratamentul pericarditei acute exudative include (pg. 252)

   A: Pericardiectomia în cazul constricție pericardice
   B: Pericardiocenteză
   C: Antiinflamatoare steroidiene
   D: Colchicină
   E: Ibuprofen 300-800 mg la fiecare 6-8 ore
Vezi raspuns BCE

10. Care din următoarele sunt semne de insuficienţă cardiacă la copilul mare: ()
   A: stări de rău
   B: dispnee de efort
   C: palpitaţii
   D: edeme periferice
   E: cianoză
Vezi raspuns ABC

11. ECG in insuficienta mitrala este caracterizată prin ()

   A: Fibrilaţie sau flutter atrial
   B: P >0,12 sec bifazică în V1
   C: P >0,12 secunde bifidă în V1
   D: Hipertrofie ventriculară stângă (diastolică, apoi sistolică)
   E: Unda P<0,12 secunde bifida in DI
Vezi raspuns ABD

12. Diagnosticul diferenţial al stenozei aortice include: ()

   A: Insuficienţă mitrală
   B: Cardiomiopatia obstructivă
   C: Comunicarea interventriculară
   D: Insuficienţa tricuspidiană
   E: Disectia de aortă
Vezi raspuns ABC

13. Despre insuficienţa mitrală cronică degenerativă, următoarele sunt false: ()

   A: insuficienţa este frecvent asociată unei stenoze valvulare
   B: valvele sunt fine, pelucide, cordajele sunt alungite
   C: este cea mai frecventă valvulopatie şi afectează subiecţii în vârstă
   D: defect de coaptare a valvelor prin tractiunea cordajelor
   E: apare degenerescenta mixoida a valvelor, care se ingroşă, redundante
Vezi raspuns ADE

14. Care dintre următoarele afirmaţii despre endocardita infecţioasă sunt corecte: ()
   A: splenomegala este criteriu minor de diagnostic
   B: o singură hemocultură pozitivă este criteriu minor de diagnostic
   C: intervalul PR prelungit şi poliartralgiile sunt criterii minore
   D: criteriile Jones sunt foloste pentru diagnostic
   E: apare la pacienţi cu condiţii /boli predispozante
Vezi raspuns BE

15. Stenoza aortică (SA) ()

   A: Pacienţii pot prezenta sincopă
   B: Apare dilatarea post-stenotica a aortei
   C: Unicuspidia este o cauză rară de SA
   D: Poate fi congenitală sau dobândită
   E: Reprezintă reducerea orificiului aortic sub 2,5 cm2
Vezi raspuns ABCD

16. În stenoza aortică ()

   A: pot exista tulburări de conducere la nivel atrioventricular
   B: zg 2 poate fi diminuat sau absent
   C: presiunea pulsului este mare
   D: suflul de SA poate iradia către apex
   E: suflul sistolic se aude în focarul aortic, dar nu iradiază pe carotide
Vezi raspuns ABD

17. În stenoza mitrală: ()

   A: tratamentul chirurgical (înlocuirea valvei mitrale cu o proteză) este de preferat
valvuloplastiei
   B: valvuloplastia cu balon se poate utiliza pentru stenoza mitrală ce nu asociază
insuficienţă mitrală
   C: pacienţii asimptomatici cu stenoză medie sau strânsă nu necesită tratament
intervenţional
   D: la pacienţii cu fibrilaţie atrială se poate opta pentru controlul ritmului sau al
frecvenţei cardiace
   E: tratamentul anticoagulant se indică numai pacienţilor în fibrilaţie atrială
Vezi raspuns BD

18. Etiologia stenozei mitrale poate fi descrisă prin ()

   A: Forma congenitală este descoperită în copilărie
   B: Forma congenitală este frecventă
   C: Incidenţa stenozei mitrale este în scădere
   D: 30% au stenoză şi insuficienţa mitrală associate
   E: 99% este reumatismală
Vezi raspuns ACE

19. Tabloul clinic al endocarditei infecţioase poate fi descris prin ()

   A: Edeme gambiere
   B: Rinichi palpabili
   C: Apare splenomegalie
   D: Apar hemoragii subunghiale
   E: Apare sindrom reumatoid simetric
Vezi raspuns CD

20. Endocardita infecţioasă poate fi descrisă prin următoarele afirmaţii ()

   A: Ascita
   B: Pot apărea deficiţe motorii
   C: Pot descrie mialgii
   D: Poate apărea afazie
   E: Pacienţii au hematuiie
Vezi raspuns BCDE

21. Diagnosticul endocarditei infecţioase este caracterizat ()

   A: Pozitiv - 2 criterii majore şi 1 criteriu minor
   B: Pozitiv - 5 criterii minore
   C: Pozitiv - 2 criterii majore
   D: Se stabileşte pe baza criteriilor Duke modificate
   E: Diagnosticul pozitiv presupune 3 criterii minore
Vezi raspuns BCD

22. Diagnosticul endocarditei infecţioase se realizează prin următoarele ()

   A: Criteriu minor - anevrisme micotice
   B: Criteriu major - hemoculturi pozitive
   C: Febra>38C° este criteriu major
   D: Diagnosticul pozitiv presupune 5 criterii majore
   E: Reprezintă criterii iniuore-noduli Osler
Vezi raspuns ABE

23. Diagnosticul endocarditei infecţioase se realizează prin următoarele ()

   A: Criteriu minor - anevrisme micotice
   B: Criteriu major - hemoculturi pozitive
   C: Febra>38C° este criteriu major
   D: Diagnosticul pozitiv presupune 5 criterii majore
   E: Reprezintă criterii iniuore-noduli Osler
Vezi raspuns ACD

24. Pericardită poate fi caracterizată de următoarele elemente ()

   A: Etiologie doar infecţioasă
   B: Se poate instala tamponadă cardiacă
   C: Nu apar modificări ECG
   D: Prezintă durere toracică
   E: Poate fi acută
Vezi raspuns BDE

25. Tabloului clinic în perieardită include ()

   A: Durere toracică
   B: Mialgii
   C: Leziuni Janeway
   D: Noduli Osler
   E: Prodromul
Vezi raspuns ABE

26. Tratamentul în pericardită este caracterizat de ()

   A: Pericardiocenteza se efectuează în tamponada cardiacă
   B: Drenajul pericardic se efectuează de rutină
   C: Se poate administra colchicina
   D: Se admnistrează la debut glucocorticosteroizi
   E: Se administrează AINS
Vezi raspuns ACE

27. Insuficiența aortică produce următoarele semne, cu excepţia (pg. 242)

   A: Puls parvus et tardus
   B: Presiunea pulsului scăzută
   C: Suflu diastolic în zona aortică, cu iradiere tipică spre vasele gâtului
   D: Semnul de Musset
   E: Semnul Muller
Vezi raspuns AB

28. Pericardita acută exudativă se tratează prin (pg. 252)

   A: Ibuprofen 300-800 mg la fiecare 6-8 ore, asociat cu gastroprotectoare
   B: Colchicină 1 mg de 2 x pe zi pentru prevenirea recurențelor
   C: Antiinflamatoare steroidiene în pericardita uremică
   D: Pericardiocenteză de urgență în tamponada cardiacă
   E: Pericardiectomia - în cazul apariției fenomenelor de constricție pericardică
Vezi raspuns ACD