OPE Curs 2019-2020 PDF

2/20/2020
Optimizarea proceselor
energetice
Modul de evaluare :
• 15 % lucrări laborator;
• 35 % teste de verificare;
• 25 % verificare intermediara
(săptămâna 6);
• 25 % verificare finală – scris
1
2/20/2020
Nr. Săptămâna
Nr. Denumirea lucrării de laborator
ore (număr de ore)
1 Calculul valorii medii a energiei nelivrate 6 1(3),2(3)
2 Repartiția optimă a puterilor între grupuri 2 3(2)
având caracteristicile de creșteri relative
constante (minim)
3 Repartiția optimă a puterilor între grupuri 2 3(1),4(1)
constante (maxim)
4 Repartiția optimă a puterilor între grupuri 4 4(2),5(2)
continue, convexe
5 Repartiția optimă a puterilor într-un sistem 6 5(1), 6(3), 7(2)
mixt (metoda multiplicatorilor lui Lagrange,
funcţii de penalizare şi programare convexă)
6 Investiția optima intr-un sistem energetic 4 7(1),8(3)
(programare lineara, algoritmul simplex)
7 Recuperări 3 9
3
IMPORTANT: La orele de laborator, studenții

se vor prezenta în mod obligatoriu cu :
- notițele de curs;
- instrument de calcul;
- un caiet sau un dosar cu foi destinat
special acestei activități.
2
2/20/2020
Optimizarea proceselor
energetice
1. Repartiţia optimă a puterilor

între grupuri cu caracteristici de
consum lineare
3
2/20/2020
Să se repartizeze puterea activă de 155 MW între

două turbogeneratoare de 105 MW fiecare,
funcţionând în paralel, astfel încât să se obţină
consumul total minim de combustibil.
Caracteristicile de consum ale celor două

turbogeneratoare sunt:
• B1 = 100 +2P1 (Gcal/h)
• B2 = 25 + 2,4P2 (Gcal/h)
unde B este consumul de combustibil

P – puterea activă debitată
Caracteristicile de consum specific ale celor două

turbogeneratoare sunt:
 B1 100 + 2 P1
b
 sp1 P= = = 2 +
100
(Gcal / MWh)
 1 P1 P1

b = B2 = 25 + 2,4 P2 = 2,4 + 25 (Gcal / MWh)


sp 2
P2 P2 P2
4
2/20/2020
Reprezentarea grafică a celor două caracteristici

(de consum şi de consum specific):
B
B1
B2

B bsp
B1
B2
bsp1
bsp2
10
5
2/20/2020

B bsp
B1
B2
bsp1
bsp2
P
Px ==> bsp2 < bsp1
11
P2 = P2max = 105 MW
P1 = 155 – P2 = 155 -105 = 50 MW
12
6
2/20/2020
P2 = P2max = 105 MW
P1 = 155 – P2 = 155 -105 = 50 MW
13
B = B1 + B2 = 100 + 2P1 + 25 +2,4P2 =

= 125 + 2P1 + 2,4P2
14
7
2/20/2020
B = B1 + B2 = 100 + 2P1 + 25 +2,4P2 =

= 125 + 2P1 + 2,4P2
MIN B = 125 + 2 P1 + 2,4 P2 (1)

 P  105
 1 ( 2)

 P2  105 (3)
 P1 + P2 = 155 ( 4)
15
B = B1 + B2 = 100 + 2P1 + 25 +2,4P2 =

= 125 + 2P1 + 2,4P2
MIN B = 125 + 2 P1 + 2,4 P2 (1)

 P  105
 1 ( 2)

 P2  105 (3)
 P1 + P2 = 155 ( 4)
P1 = 105 MW
P2 = 50 MW
16
8
2/20/2020
B = B1 + B2 = 100 + 2P1 + 25 +2,4P2 =

= 125 + 2P1 + 2,4P2
MIN B = 125 + 2 P1 + 2,4 P2 (1)

 P  105
 1 ( 2)

 P2  105 (3)
 P1 + P2 = 155 ( 4)
P1 = 105 MW P1 = 50 MW
P2 = 50 MW P2 = 105 MW
Soluție corectă Soluție incorectă
17
Vom considera o caracteristică de consum lineară de

forma:
B = B0 + βP
unde:
B este consumul de energie sau căldură al
grupului în unitatea de timp;
B0 – consumul de mers în gol al grupului;
β – creșterea relativă a consumului,
dB B
=  bsp =
dP P
P – puterea activă generată.
18
9
2/20/2020
Caracteristică de consum lineară

B
Bmax
Bmin 
B0
P
Pmin Pmax
B max − B min
tg  =  = = constant
P max − P min
dB
=
dP
19
Caracteristică de consum lineară Creșterea relativă a consumului

B β
Bmax
Bmin  β
B0
P P
Pmin Pmax Pmin Pmax
B max − B min
tg  =  = = constant
P max − P min
dB
=
dP
20
10
2/20/2020
Observaţie:
Caracteristicile de consum ale grupurilor pot fi
determinate numai între Pmin şi Pmax,
limitele minimă şi respectiv maximă tehnic
realizabilă;
21
Ipoteze
• considerăm n grupuri care funcţionează în paralel;
• fiecare grup are caracteristica de consum de forma
Bi = B0i + i Pi , i  I = 1, n
unde I este mulţimea grupurilor funcţionând în
paralel, iar i este unul dintre ele;
• pentru grupul i, βi este constant.
22
11
2/20/2020
Obiectivele problemei:
- Cele n grupuri funcționează în paralel şi trebuie
să acopere împreună puterea totală Pc;
- Puterea generată de fiecare grup trebuie să nu

iasă din limitele tehnice admisibile
Pimin  Pi  Pimax
- Consumul orar total de energie primară al celor

n grupuri trebuie să fie minim.
23
Modelul matematic al problemei studiate este:

n n
MIN B =  Bi =  (B0i + i Pi ) (5)
i =1 i =1
n
P = P
i =1
i c (6)
Pi min  Pi  Pi max (7)
24
12
2/20/2020
Deoarece n n n
B =  (B0i +  i Pi ) =  B0i +   i Pi
i =1 i =1 i =1
constantă variabilă
Notam n
K1 = B i =1
0i
n
B = 
i =1
i Pi
Prin urmare:
B = K1 + B'
MIN B = MIN (K1 + B) = MIN K1 + MIN B =
= K1 + MIN B
şi deci minimul lui B se atinge odată cu minimul lui B’.
25
A doua formă a modelului matematic devine:

n
MIN B =   i Pi (8)
i =1
n
P = P
i =1
i c (9)
Pi min  Pi  Pi max (10 )
Acest model matematic este linear.
26
13
2/20/2020
Deoarece Pi = Pi min + ΔPi
Bi
ΔPi
Pi Pi
Pi min Pi max
înlocuim în modelul matematic anterior necunoscuta

Pi cu creşterea ΔPi măsurată în raport cu Pi min:
27
n n
B =   i Pi =   i (Pi min + Pi ) =
i =1 i =1
n n
=   i Pi min +   i Pi = K 2 + B
i =1 i =1
constantă variabilă
Cum K2 este o constantă care nu influenţează procesul de

optimizare, vom folosi în continuare drept funcţie obiectiv:
n
MIN B =  i Pi
i =1
28
14
2/20/2020
Se vor modifica şi restricţiile. Astfel, restricţia (9)

n
P = P
i =1
i c
devine
n
 (P
i =1
i min + Pi ) = Pc
şi apoi n n
 P = P −  P
i =1
i c
i =1
i min
29
Restricţia (10) devine:
Pimin – Pimin  Pi – Pimin  Pimax – Pimin
0 ΔPi
adică
0  ΔPi  Pimax – Pimin
30
15
2/20/2020
Prin urmare, noul model matematic va fi:

n
MIN B =   i Pi (11)
i =1
n n
 P = P −  P
i =1
i c
i =1
i min (12 )
0  Pi  Pi max − Pi min (13)

în care necunoscutele vor fi ΔPi, creşterile încărcărilor
grupurilor faţă de Pimin.
31
Observaţie
n
MIN B =  i Pi
i =1
Pentru o creştere ΔPi = 1 se obţine o creştere a

valorii funcţiei obiectiv ΔB” = βi
Prin urmare, o creştere minimă a valorii

funcţiei obiectiv se obţine atunci când grupul
având βi minim se încarcă pînă la puterea sa
maximă.
32
16
2/20/2020
Rezultă următorul principiu:
Repartiţia optimă a puterilor între grupuri

funcţionând în paralel şi având caracteristici de
consum lineare se face în ordine crescătoare a
creşterilor relative.
33
Algoritm de rezolvare
a) Se ordonează grupurile în ordine crescătoare a creşterilor
relative
βi1  βi2  ...  βin
b) Iniţial, încărcarea totală a grupurilor este
n
Ptotal =  Pi min
i =1
c) Se încarcă la maxim grupul având
 i1 = min  i
1i  n
d) Se încarcă apoi grupul având
 i 2 = min  i
2i  n
si tot asa pînă la atingerea puterii dorite.
34
17
2/20/2020
În final:
- o parte dintre grupuri vor fi încărcate la
Pmax,
- un grup va fi încărcat la o putere situată între
Pmin şi Pmax, iar
- restul grupurilor vor fi încărcate la Pmin.
35
Aplicaţie
Să se repartizeze în mod optim puterea cerută de
470 MW între 5 grupuri care funcţionează în paralel.
Caracteristicile de cheltuieli C(P) = c  B(P) ale
grupurilor sunt de forma:
C
Cmax
Cec 
Cmin 
C0
Pmin Pec Pmax P
36
18
2/20/2020
Ci = ci ( B0 i +  i Pi ) = ci B0 i + ci  i Pi =
= ci B0 i +  i Pi = C0 i +  i Pi
dCi
unde i =
dPi

Pi  Pi min, Pi ec
dCi
  i = ,
 dPi

Pi  Pi ec, Pi max 
   = dCi
,


i
dPi
37
Caracteristicile celor 5 grupuri sunt:
Nr. Pimin Pi ec Pimax C0 ’ ”

grup
(MW) (MW) (MW) (um/h) (um/MWh) (um/MWh)
1 38,75 70 77,50 660 81,50 93,30
2 87 130 145 1830 110,80 133,50
3 72 108,80 120 1545 111,30 153,50
4 52,50 105 105 1000 80 80
5 30 60 75 42,20 50,50 62
38
19
2/20/2020
• Încărcarea grupurilor se va face în ordine

crescătoare a creşterilor relative;
• Se va construi “scara creşterilor”, ordonînd
instalaţiile în sens crescător al creşterilor
relative;
• Din tabelul anterior se observă că cea mai
mică valoare a creşterilor relative a
cheltuielilor este  5 = 50,.50
• Ordinea de încărcare va fi:
 5   5   4  1  1   2   3   2   3
39
• Se va considera că structura grupurilor în

funcţiune rămâne neschimbată (nu intră şi nu
ies din funcţiune grupuri);
• Se cunosc:
5
Pmin totalacentrala =  Pi min = 280 ,25 MW
i =1
5
Pmax totalacentrala =  Pi max = 522 ,50 MW
i =1
40
20
2/20/2020

grup
1 38,75 70 77,50 660 81,50 93,30
2 87 130 145 1830 110,80 133,50
3 72 108,80 120 1545 111,30 153,50
4 52,50 105 105 1000 80 80
5 30 60 75 42,20 50,50 62
280,25 522,50
41
Tabelul “Scara creşterilor”
 Limite putere ΔP Limitele de putere ale

grup grup centralei
Grup
um/MWh MW MW MW
42
21
2/20/2020
Scara creşterilor Pceruta = 470 MW

grup grup centralei
Grup
um/MWh MW MW MW
280,25 ÷
÷ 522,50
43

grup grup centralei
Grup
um/MWh MW MW MW
5’ 50,50 30 ÷ 60 30 280,25 ÷ 310,25
44
22
2/20/2020

grup grup centralei
Grup
um/MWh MW MW MW
5’ 50,50 30 ÷ 60 30 280,25 ÷ 310,25
5” 62 60 ÷ 75 15 310,25 ÷ 325,25
45

grup grup centralei
Grup
um/MWh MW MW MW
5’ 50,50 30 ÷ 60 30 280,25 ÷ 310,25
5” 62 60 ÷ 75 15 310,25 ÷ 325,25
4 80 52,5 ÷ 105 52,50 325,25 ÷ 377,75
1’ 81,5 38,75 ÷ 70 31,25 377,75 ÷ 409
1” 93,30 70 ÷ 77,50 7,50 409 ÷ 416,50
2’ 110,80 87 ÷ 130 43 416,50 ÷ 459,50
3’ 111,30 72 ÷ 108,80 36,80 459,50÷ 496,30
2” 133,50 130 ÷ 145 15 496,30 ÷ 511,30
3” 153,50 108,80 ÷ 120 11,20 511,30 ÷ 522,50
46
23
2/20/2020
Scara creşterilor – consum minim Pceruta = 470 MW

 Limite putere Δ P grup Limitele de putere ale
grup centralei
Grup
um/MWh MW MW MW
5’ 50,50 30 ÷ 60 30 280,25 ÷ 310,25
5” 62 60 ÷ 75 15 310,25 ÷ 325,25
4 80 52,5 ÷ 105 52,50 325,25 ÷ 377,75
1’ 81,5 38,75 ÷ 70 31,25 377,75 ÷ 409
1” 93,30 70 ÷ 77,50 7,50 409 ÷ 416,50
2’ 110,80 87 ÷ 130 43 416,50 ÷ 459,50
3’ 111,30 72 ÷ 108,80 36,80 459,50÷ 496,30
2” 133,50 130 ÷ 145 15 496,30 ÷ 511,30
3” 153,50 108,80 ÷ 120 11,20 511,30 ÷ 522,50
47
P3 = 470 – 459,50 = 10,50 MW
P3 = 72 + 10,50 = 82,50 MW
48
24
2/20/2020
Încărcarea optimă a grupurilor pentru puterea de

470 MW va fi:
P1 = 77,50 MW (P1 max)
P2 = 130 MW (P2 ec)
P3 = 82,50 MW (între P3 min şi P3 ec)
P4 = 105 MW (P4 max)
P5 = 75 MW (P5 max)
49
Calculul consumului orar total

maxim al centralei
• Metoda A
Consideram toate grupurile incarcate la maxim si
apoi le descarcam in ordinea crescatoare a
cresterilor relative.
• Metoda B
Consideram toate grupurile incarcate la minim si
apoi le incarcam in ordine descrescatoare a
cresterilor relative.
𝐶𝑚𝑎𝑥 = 𝑚𝑎𝑥 𝐶𝑚𝑎𝑥,𝐴 , 𝐶𝑚𝑎𝑥,𝐵
50
25
2/20/2020

grup
1 38,75 70 77,50 660 81,50 93,30
2 87 130 145 1830 110,80 133,50
3 72 108,80 120 1545 111,30 153,50
4 52,50 105 105 1000 80 80
5 30 60 75 42,20 50,50 62
280,25 522,50
51

grup grup centralei
Grup um/MWh MW MW MW
52
26
2/20/2020
Scara creşterilor – consum maxim A Pceruta = 470 MW

 Limite putere Δ P grup Limitele de putere
grup ale centralei
522,50 ÷
÷ 280,25
53

grup ale centralei
Grup
um/MWh MW MW MW
5’’ 62 75 ÷ 60 15 522,50 ÷ 507,50
54
27
2/20/2020

grup ale centralei
Grup
um/MWh MW MW MW
5’’ 62 75 ÷ 60 15 522,50 ÷ 507,50
5’ 50,50 60 ÷ 30 30 507,50 ÷ 477,50
55

grup ale centralei
Grup
um/MWh MW MW MW
5’’ 62 75 ÷ 60 15 522,50 ÷ 507,50
5’ 50,50 60 ÷ 30 30 507,50 ÷ 477,50
4 80 105 ÷ 52,50 52,50 477,50 ÷ 425
1’’ 93,30 77,50 ÷ 70 7,50 425 ÷ 417,50
1’ 81,50 70 ÷ 38,75 31,25 417,50 ÷ 386,25
2’’ 133,50 145 ÷ 130 15 386,25 ÷ 371,25
2’ 110,80 130 ÷ 87 43 371,25 ÷ 328,25
3” 153,50 120 ÷ 108,80 11,20 328,25 ÷ 317,05
3’ 111,30 108,80 ÷ 72 36,80 317,05 ÷ 280,25
56
28
2/20/2020

 Limite putere Δ P grup Limitele de putere ale
grup centralei
Grup
um/MWh MW MW MW
5’’ 62 75 ÷ 60 15 522,50 ÷ 507,50
5’ 50,50 60 ÷ 30 30 507,50 ÷ 477,50
4 80 105 ÷ 52,50 52,50 477,50 ÷ 425
1’’ 93,30 77,50 ÷ 70 7,50 425 ÷ 417,50
1’ 81,50 70 ÷ 38,75 31,25 417,50 ÷ 386,25
2’’ 133,50 145 ÷ 130 15 386,25 ÷ 371,25
2’ 110,80 130 ÷ 87 43 371,25 ÷ 328,25
3” 153,50 120 ÷ 108,80 11,20 328,25 ÷ 317,05
3’ 111,30 108,80 ÷ 72 36,80 317,05 ÷ 280,25
57
Încărcarea optimă a grupurilor pentru puterea

de 470 MW (consum maxim A) va fi:
P1 = 77,50 MW (P1 max)
P2 = 145 MW (P2 max)
P3 = 120 MW (P3 max)
P4 = 97,50 MW (între P4 max si P4 min)
P5 = 30 MW (P5 min)
58
29
2/20/2020
Metoda B
Consideram toate grupurile incarcate la

minim si apoi le incarcam in ordine
descrescatoare a cresterilor relative.
59
Scara creşterilor – consum maxim B Pceruta = 470 MW

grup ale centralei
max 280,25 ÷
min ÷ 522,50
60
30
2/20/2020

grup ale centralei
3’ 111,30 72 ÷ 108,80 36,80 280,25 ÷ 317,05
min ÷ 522,50
61

grup ale centralei
3’ 111,30 72 ÷ 108,80 36,80 280,25 ÷ 317,05
3” 153,50 108,80 ÷ 120 11,20 317,05 ÷ 328,25
min ÷ 522,50
62
31
2/20/2020

grup ale centralei
3’ 111,30 72 ÷ 108,80 36,80 280,25 ÷ 317,05
3” 153,50 108,80 ÷ 120 11,20 317,05 ÷ 328,25
TEMA :
De completat
min ÷ 522,50
63
Tema 24 februarie 2020

• Calculati valoarea cheltuielilor de productie
minime aferente celor 5 grupuri care acopera
impreuna puterea totala de 470 MW conform
repartitiei optime.
64
32
2/20/2020
2. Repartiţia optimă a puterilor

între grupuri cu caracteristici
de consum nelineare
65
Se fac următoarele ipoteze de calcul:

a) regimul de funcţionare al instalaţiilor
este constant (debit de abur constant sau
puterea pe barele centralei constantă sau
putere cerută de consumatori constantă);
b) structura instalaţiilor în funcţiune este
constantă (nu intră şi nu ies din funcţiune
noi instalaţii);
c) pierderile în reţea se consideră
constante independent de regimul de
funcţionare al instalaţiilor.
66
33
2/20/2020
• Referitor la ipoteza a), daca regimul

este variabil, repartiţia optimă se
determină considerând acest regim
format dintr-o succesiune de
regimuri constante.
Experienţa nu a pus în evidenţă
consumuri suplimentare datorate
variaţiilor de regim.
• Problema repartiţiei puterii se pune
pentru instalaţii funcţionând în
paralel.
67
• Datorită metodei folosite pentru rezolvarea

problemei de optimizare, modelul matematic nu va
exprima limitele puterii pentru fiecare instalaţie.
• Modelul matematic este: n
[ MIN ]B =  Bi ( Pi ) (1)
i =1
n
 Pi = Pc
i =1
(2)
unde:
Bi = Bi(Pi) reprezintă caracteristicile de consum,
neliniare, cunoscute, convexe;
Pi = puterea agregatului i;
I = mulţimea agregatelor funcţionând în paralel;
Pc= puterea totală necesară.
68
34
2/20/2020
• Acest model reprezintă o problemă clasică de

găsire a unui extrem pentru o funcţie supusă la
legături (restricţii).
• Metoda Multiplicatorilor lui Lagrange permite

rezolvarea problemelor în care legăturile sunt de tip
egalitate (de aceea în modelul matematic n-au fost
exprimate condiţiile care reprezintă limitele
productivităţii).
69
• Pentru găsirea optimului se

formează funcţia auxiliară (funcţia
Lagrange): n
 = Bi(Pi) -  (  Pi − Pc)
i =1
70
35
2/20/2020
Funcţia auxiliara
n
 = Bi(Pi) -  ( Pi − Pc)
i =1
al cărei extrem are loc pentru aceleaşi

valori Pi care fac extremă funcţia B.
Valorile Pi corespunzătoare extremului
anulează derivatele parţiale ale funcţiei :
 dBi (Pi )
= −  =  i (Pi ) −  = 0
Pi dPi
i  I
71
Deci, condiţia funcţionării optime a

celor n instalaţii este:
1(P1) = 2(P2) = ... = n(Pn) =  (3)
cu alte cuvinte, condiţia creşterilor

relative egale.
72
36
2/20/2020
În cazul în care se urmăreşte

minimizarea cheltuielilor, în funcţia
obiectiv se utilizeaza caracteristicile
de cheltuieli care se obţin prin
înmulţirea caracteristicilor de consum
de combustibil cu costul specific al
combustibilului utilizat.
Problema se rezolvă în mod
asemănător (egalitatea creşterilor
relative ale cheltuielilor).
73
• Ecuaţiile (3) împreună cu ecuaţia (2) formează

un sistem de n +1 ecuaţii care ne permite
determinarea celor n+1 necunoscute:
P1, P2, ..., Pn, .

𝑛
෍ 𝑃𝑖 = 𝑃𝑐 (2)
𝑖=1
1(P1) = 2(P2) = ... = n(Pn) =  (3)
74
37
2/20/2020
Exemplu
Considerăm 3 grupuri energetice funcționând in
paralel si având caracteristicile de consum orar:
𝐵1 𝑃1 = 0,1𝑃12 + 𝑃1 + 60 [𝐺𝑐𝑎𝑙 Τℎ]
𝐵2 𝑃2 = 0,05𝑃22 + 2𝑃2 + 70 [𝐺𝑐𝑎𝑙 Τℎ]
𝐵3 𝑃3 = 0,1𝑃32 + 2𝑃3 + 80 [𝐺𝑐𝑎𝑙 Τℎ]
30≤ 𝑃1 , 𝑃2 , 𝑃3 ≤ 80 [𝑀𝑊]
Ne propunem sa acoperim cu aceste grupuri o
putere totală Pc = 195 MW .
Să se determine modul optim de încărcare al
grupurilor.
75
Construim modelul matematic al problemei de

rezolvat:
𝑀𝐼𝑁 𝐵 = 𝐵1 𝑃1 + 𝐵2 𝑃2 + 𝐵3 𝑃3
𝑃1 + 𝑃2 + 𝑃3 = 195
Construim Funcția Auxiliara Lagrange:

𝐹 𝑃, 𝜆 = 𝐵1 𝑃1 + 𝐵2 𝑃2 + 𝐵3 𝑃3 +
+ 𝜆 𝑃1 + 𝑃2 + 𝑃3 − 195
76
38
2/20/2020
Calculam derivatele parțiale :
𝜕𝐹 𝑑𝐵1 𝑃1
=0⇒ +𝜆 =0
𝜕𝑃1 𝑑𝑃1
=0⇒ +𝜆=0
𝜕𝑃2 𝑑𝑃2
=0⇒ +𝜆=0
𝜕𝑃3 𝑑𝑃3
𝜕𝐹
= 0 ⇒ 𝑃1 + 𝑃2 + 𝑃3 − 195 = 0
𝜕𝜆
77
𝑑𝐵𝑖 𝑃𝑖
= 𝑏𝑖 𝑃𝑖 , ∀𝑖 = 1,3
𝑑𝑃𝑖
𝑏1 𝑃1 = 0,2𝑃1 + 1 [𝐺𝑐𝑎𝑙 Τ𝑀𝑊ℎ]

𝑏2 𝑃2 = 0,1𝑃2 + 2 [𝐺𝑐𝑎𝑙 Τ𝑀𝑊ℎ]
𝑏3 𝑃3 = 0,2𝑃3 + 2 [𝐺𝑐𝑎𝑙 Τ𝑀𝑊ℎ]
78
39
2/20/2020
Prin urmare, avem:
0,2𝑃1 + 1 + 𝜆 = 0
0,1𝑃2 + 2 + 𝜆 = 0
0,2𝑃3 + 2 + 𝜆 = 0
𝑃1 + 𝑃2 + 𝑃3 = 195
79
−1−𝜆
0,2𝑃1 + 1 + 𝜆 = 0 => 𝑃1 = = −5 − 5𝜆
0,2
−2 − 𝜆
0,1𝑃2 + 2 + 𝜆 = 0=> 𝑃2 = = −20 − 10𝜆
0,1
−2 − 𝜆
0,2𝑃3 + 2 + 𝜆 = 0=> 𝑃3 = = −10 − 5𝜆
0,2
80
40
2/20/2020
𝑃1 + 𝑃2 + 𝑃3 = 195
−5 − 5𝜆 −20 − 10𝜆 −10 − 5𝜆 = 195
−35 − 20𝜆 = 195 => 𝝀= −𝟏𝟏, 𝟓
81
𝑃1 = −5 − 5𝜆 = −5 − 5 −11,5 = 52,5 𝑀𝑊
𝑃2 = −20 − 10𝜆 = −20 − 10 11,5 = 95 [𝑀𝑊]
𝑃3 = −10 − 5𝜆 = −10 − 5 −11,5 = 47,5 [𝑀𝑊]
=>
𝑃1 + 𝑃2 + 𝑃3 = 52,5 + 95 + 47,5 = 195
82
41
2/20/2020
Dar,
Soluția nu este corecta, deoarece nu am ținut
cont de restricțiile de inegalitate
30≤ 𝑃1 , 𝑃2 , 𝑃3 ≤ 80 [𝑀𝑊]
Prin urmare, pentru rezolvarea corecta este

necesara combinarea metodei multiplicatorilor
lui Lagrange (regula egalității creșterilor relative)
combinata cu penalizarea caracteristicilor de
creșteri relative.
83
Determinarea repartiţiei optime a puterilor se poate face

printr-o metodă grafo-analitică:
1 2 t
P1 P2 Pt
84
42
2/20/2020
1 2 t
P1’ P1 P2’ P2 Pt’ Pt

85
1 2 t
P1’ P1 P2’ P2 Pt’=P1’+P2’ Pt

86
43
2/20/2020
1 2 t
P1’ P1” P1 P2’ P2” P2 Pt’ Pt” Pt

87
1 2 t
P1’ P1” P1x P1 P2’ P2” P2x P2 Pt’ Pt” Ptx Pt

88
44
2/20/2020
Funcţii de penalizare
1 2 t
P1’ P1” P1 P2’ P2” P2 Pt’ Pt” Pt

89
Funcţii de penalizare
1 2 t
P1’ P1” P1 P2’ P2” P2 Pt’ Pt” Pt

90
45
2/20/2020
• Construirea curbei (P) - creşterea relativă în

funcţie de puterea totală - ne permite ca la o
putere totală dată – Pc, să determinăm
repartiţia optimă a acestei puteri între
instalaţiile în funcţiune.
•  reprezintă creşterea relativă a consumului

orar raportată la puterea totală în condiţiile
funcţionării optime. Acest coeficient  poartă
denumirea de cost marginal.
El arată cu cât creşte consumul cu variaţia
puterii (sau creşterea cheltuielilor minime cu
puterea).
91
Aplicaţie
• O centrală electrică are în funcţiune două blocuri
cazan-turbină. Caracteristica de consum a fiecărui
bloc poate fi aproximată printr-un arc de parabolă:
B1(P1) = 50+0,24*P1+0,0008*P12 [Gcal/h]
B2(P2) = 60+0,16*P2+0,001*P22 [Gcal/h]
• Caracteristicile de cheltuieli orare ale celor două
grupuri sunt:
C1 = 3,5*B1 [u.v./h]
C2 = 2*B2 [u.v./h]
92
46
2/20/2020
• Limitele de putere ale blocurilor sunt:

P1 min = 50 MW, P1 max = 150 MW
P2 min = 70 MW, P2 max = 300 MW
• Puterea cerută de sistem care trebuie acoperită
de cele două grupuri este Pc= 400 MW.
• Pierderile de putere din reţea se consideră
constante şi incluse în puterea cerută.
93
• Se cere repartiţia puterii între cele două

blocuri cazan-turbină ale centralei, în
următoarele condiţii:
(1) Consum minim de combustibil

[MIN]B = B1+B2
94
47
2/20/2020
• caracteristicile de creşteri relative ale

consumului orar de combustibil sunt:
b1(P1) = dB1/dP1 = 0,24+0,0016*P1 [Gcal/MWh]

b2(P2) = dB2/dP2 = 0,16+0,002*P2 [Gcal/MWh]
95
• Valorile acestor creşteri relative în punctele

corespunzătoare puterilor minime, respectiv
maxime ale grupurilor sunt:
• b1min = 0,32 ; b2min = 0,30 [Gcal/MWh]

• b1max =0,48 ; b2max = 0,76 [Gcal/MWh]
exemplu:
b1(P1 min) = 0,24+0,0016*50 = 0,32
96
48
2/20/2020
Caracteristicile de cresteri relative
b1 b2 bt
0,76 0,76
0,48 0,48
0,32
0,32
0,30
0,30
50 150 P1 70 300 P2 120 130 310 450 Pt

97
• caracteristica creşterii relative a consumului

orar de combustibil pentru întreaga centrală,
b(P), este următoarea:
b P1 P2 P
[Gcal/MWh] [MW] [MW] [MW]
0,30 50 70 120
0,32 50 80 130
0,48 150 160 310
0,76 150 300 450
98
49
2/20/2020
• valoarea creşterii relative a consumului orar

corespunzătoare puterii cerute Pc = 400 MW se obţine
prin interpolare:
b(Pc) = 0,48+(0,76-0,48) (410-310)/(450-310)=
= 0,66 Gcal/MWh
• puterile cu care se încarcă grupurile în condiţiile
consumului minim de combustibil sunt:
P1 = P1 max = 150 MW, deoarece b(Pc)>b1 max
P2 = 250MW
exemplu:
0,66 = 0,16 + 0,002*P2 ==> P2= 250 MW
99
b1 b2 bt
0,76 0,76
0,48 0,48
0,32
0,32
0,30
0,30
50 150 P1 70 300 P2 120 130 310 450 Pt

100
50
2/20/2020
b1 b2 bt
0,76 0,76
b(Pc)=0,66
0,48 0,48
0,32
0,32
0,30 Pc=400
0,30
50 150 P1 70 300 P2 120 130 310 450 Pt

101
P1=P1max=150 MW
b1 b2 bt
0,76 0,76
b(Pc)=0,66
0,48 0,48
0,32
0,32
0,30 Pc=400
0,30
50 150 P1 70 300 P2 120 130 310 450 Pt

102
51
2/20/2020
P2=250 MW
P1=P1max=150 MW
b1 b2 bt
0,76 0,76
b(Pc)=0,66
0,48 0,48
0,32
0,32
0,30 Pc=400
0,30
50 150 P1 70 300 P2 120 130 310 450 Pt

103
• consumul orar de combustibil al centralei este:

B = 50+0,241*50+0,0008*1502+60+0,162*50+
+0,001*2502 = 104+162,5 = 266,5 Gcal/h
• cheltuielile orare ale centralei sunt:

C = 104*3,5+162,5*2 = 689 u.v./h
104
52
2/20/2020
(2) Cheltuieli orare minime

[MIN]C = C1+C2
• caracteristicile de creşteri relative ale
cheltuielilor orare sunt:
c1(P1) = dC1/dP1 = 3,5*b1(P1) =
= 0,84+0,0056*P1 [u.v./MWh]
c2(P2) = dC2/dP2 = 2*b2(P2) =
= 0,32+0,004*P2 [u.v./MWh]
105
• caracteristica creşterii relative a cheltuielilor

orare pentru întreaga centrală :
c P1 P2 P
[u.v./MWh] [MW] [MW] [MW]
0,6 50 70 120
1,12 50 200 250
1,52 121,43 300 421,43
1,68 150 300 450
106
53
2/20/2020
• creşterea relativă a cheltuielilor orare

corespunzătoare puterii cerute:
c(Pc) = 1,12+(1,52-1,12)(400-250)/(421,43-250)
= 1,47 [u.v./MWh]
• puterile repartizate fiecărui grup în condiţiile

cheltuielilor orare minime sunt:
P1 = 112,5 MW
P2 = 287,5 MW
exemplu:
1,47 = 0,84+0,0056*P1 ==> P1 = 112,5 MW
107
Consumul orar de combustibil al centralei:

B = 50+0,24*112.5+0,0008*112.52+60+
+0,16*287,5+0,001*287.52 =
87,125+188,656 = 275,781 Gcal/h
• cheltuielile orare ale centralei:
C = 87,125*3,5+188,656*2 = 682,25 u.v./h
108
54
2/20/2020
3. Repartiția optimă a puterii

active intre centralele unui
sistem mixt conținând CHE
109
Se fac următoarele ipoteze de calcul:
a) structura instalațiilor în funcțiune este

constantă (nu intră şi nu ies din funcțiune
noi instalații);
b) pierderile de putere active în reţea se
consideră constante independent de
regimul de funcţionare al instalaţiilor;
c) caracteristicile de consum de energie
primara ale CTE si caracteristicile de
consum de apa ale CHE sunt convexe si
au derivata de ordin 1 continua;
110
55
2/20/2020
d) regimul de funcționare al instalațiilor este

variabil, dar exprimat prin paliere de
putere constanta;
e) Durata de studiu este in mod uzual 24h.
111
PS
Pi
CTE
CHE Pp
P3
P2
P1
t1 t2 t3 ti tp 24 t (h)
... ...
112
56
2/20/2020
Notații:
p = numărul de paliere al curbei de sarcina;
Pj = puterea ceruta pe palierul j al curbei de
sarcina;
tj = durata palierului j al curbei de sarcina;
m = numărul de CTE;
i  I = 1, 𝑚 indice CTE;
n = numărul de CHE;
k  K = 1, 𝑛 indice CHE
113
• PTij = puterea centralei termo i pe palierul j al

curbei de sarcina;
• PHkj = puterea centralei hidro k pe palierul j al
curbei de sarcina;
• PTmin,i , PTmax,i = puterea minima respectiv
maxima a CTEi ;
• PHmin,k , PHmax,k = puterea minima respectiv
maxima a CHEk ;
• Ci(PTi) = caracteristica de cheltuieli orare a
CTEi in functie de puterea produsa, PTi;
• Dk(PHk) = caracteristica de consum orar de apa
a CHEk in functie de puterea produsa PHk.
114
57
2/20/2020
Ne propunem următoarele obiective:

1) Suma puterilor debitate de CTE si CHE pe
fiecare palier j al curbei de sarcina trebuie sa fie
egala cu puterea ceruta de sistem pe acel
palier, Pj;
2) Pentru fiecare CHEk, suma consumurilor de apa
pe toate palierele curbei de sarcina trebuie sa
fie egala cu cantitatea de apa impusa a fi
consumata pe durata unei zile, k;
3) Pe fiecare palier al curbei de sarcina, puterea
debitata de  CTEi sau CHEk trebuie sa se
situeze intre limitele tehnologice realizabile
(minim si maxim);
115
Aceste obiective vor fi indeplinite in conditiile

minimizarii cheltuielilor totale pentru acoperirea
curbei de sarcina.
116
58
2/20/2020
Modelul matematic:
𝑚 𝑝
𝑀𝐼𝑁 𝐶 = ෍ ෍ 𝐶𝑖 𝑃𝑇𝑖𝑗 𝑡𝑗
𝑖=1 𝑗=1
𝑚 𝑛
෍ 𝑃𝑇𝑖𝑗 + ෍ 𝑃𝐻𝑘𝑗 = 𝑃𝑗 , ∀𝑗 = 1, 𝑝
𝑖=1 𝑘=1
𝑝
෍ 𝐷𝑘 𝑃𝐻𝑘𝑗 𝑡𝑗 = ∆𝑘 , ∀𝑘 = 1, 𝑛
𝑗=1
𝑃𝑇𝑚𝑖𝑛,𝑖 ≤ 𝑃𝑇𝑖𝑗 ≤ 𝑃𝑇𝑚𝑎𝑥,𝑖 , ∀𝑖 = 1, 𝑚, ∀𝑗 = 1, 𝑝
𝑃𝐻𝑚𝑖𝑛,𝑘 ≤ 𝑃𝐻𝑘𝑗 ≤ 𝑃𝐻𝑚𝑎𝑥,𝑘 , ∀𝑘 = 1, 𝑛, ∀𝑗 = 1, 𝑝
117
3.1. Sistem mixt continind CHE avind productia

de energie electrica impusa
Vom considera in plus fata de notatiile

precedente:
• WHk – productia de energie electrica impusa
CHEk
• C = cheltuielile totale (CTE +CHE) pentru
intervalul considerat (o zi = 24 ore)
• CTi = cheltuielile orare cu combustibilul la CTEi
118
59
2/20/2020
Modelul matematic :
𝑝 𝑚
𝑀𝐼𝑁 𝐶 = ෍ ෍ 𝐶𝑇𝑖 𝑃𝑇𝑖𝑗 ∙1

𝑗=1 𝑖=1
𝑚 𝑛
෍ 𝑃𝑇𝑖𝑗 + ෍ 𝑃𝐻𝑘𝑗 = 𝑃𝑗 , ∀𝑗 = 1, 𝑝
𝑖=1 𝑘=1
෍ 𝑃𝐻𝑘𝑗 ∙ 1 = 𝑊𝐻𝑘 , ∀𝑘 = 1, 𝑛
𝑗=1
119
Formam Funcția Auxiliara Lagrange :

𝐹 … 𝑃𝑇𝑖𝑗 … 𝑃𝐻𝑘𝑗 … 𝜆𝑗 … 𝜇𝑘 =
𝑚 𝑝
= ෍ ෍ 𝐶𝑖 𝑃𝑇𝑖𝑗 𝑡𝑗 −
𝑖=1 𝑗=1
𝑝 𝑚 𝑛
− ෍ 𝑗 ෍ 𝑃𝑇𝑖𝑗 + ෍ 𝑃𝐻𝑘𝑗 − 𝑃𝑗 +
𝑗=1 𝑖=1 𝑘=1
𝑛 𝑝
+ ෍ 𝜇𝑘 ෍ 𝑃𝐻𝑘𝑗 ∙ 𝑡𝑗 − 𝑊𝐻𝑘
𝑘=1 𝑗=1
120
60
2/20/2020
Soluția optima verifica sistemul de ecuații:
𝜕𝐹
= 𝜒𝑖 𝑃𝑇𝑖𝑗 − 𝜆𝑗 = 0 , 𝑖 ∈ 𝐼, 𝑗 ∈ 𝐽
𝜕𝑃𝑇𝑖𝑗
𝜕𝐹
= −𝜆𝑗 + 𝜇𝑘 = 0 , 𝑘 ∈ 𝐾, 𝑗 ∈ 𝐽
𝜕𝑃𝐻𝑘𝑗
121
Ecuațiile precedente pot fi puse sub forma:

j=1
𝜒1 𝑃𝑇11 = 𝜒2 𝑃𝑇21 = … = 𝜒𝑚 𝑃𝑇𝑚1 =
= 1 = 2 = ⋯ = 𝑛 = 1
j=2
𝜒1 𝑃𝑇12 = 𝜒2 𝑃𝑇22 = … = 𝜒𝑚 𝑃𝑇𝑚2 =
= 1 = 2 = ⋯ = 𝑛 = 2
...
122
61
2/20/2020
j
𝜒1 𝑃𝑇1𝑗 = 𝜒2 𝑃𝑇2𝑗 = … = 𝜒𝑚 𝑃𝑇𝑚𝑗 =
= 1 = 2 = ⋯ = 𝑛 = 𝑗
...
j=p
𝜒1 𝑃𝑇1𝑝 = 𝜒2 𝑃𝑇2𝑝 = … = 𝜒𝑚 𝑃𝑇𝑚𝑝 =
= 1 = 2 = ⋯ = 𝑛 = 𝑝
123
Rezulta prin urmare ca:
𝜒1 𝑃𝑇11 = 𝜒2 𝑃𝑇21 = … = 𝜒𝑚 𝑃𝑇𝑚1 =

= 𝜒1 𝑃𝑇12 = 𝜒2 𝑃𝑇22 = … = 𝜒𝑚 𝑃𝑇𝑚2 =
…
= 𝜒1 𝑃𝑇1𝑗 = 𝜒2 𝑃𝑇2𝑗 = … = 𝜒𝑚 𝑃𝑇𝑚𝑗 =
…
= 𝜒1 𝑃𝑇1𝑝 = 𝜒2 𝑃𝑇2𝑝 = … = 𝜒𝑚 𝑃𝑇𝑚𝑝
124
62
2/20/2020
Așadar, in cazul studiat, repartiția puterilor este

optima daca puterile CTE sunt constant pe toata
durata intervalului analizat, iar creșterile relative
corespunzătoare sunt egale pentru toate CTE.
125
Deoarece valorile PHkj negative sunt lipsite de

sens (daca nu exista posibilitatea acumulării prin
pompare), regimul descris de ultima ecuație
este posibil daca cantitatea de energie electrica
produsa de CHE este mai mare sau cel puțin
egala cu energia corespunzătoare vârfurilor de
sarcina (zona hașurata din figura următoare).
126
63
2/20/2020
CHE
CTE
0 24 t (h)
127
In acest caz, puterea ce trebuie acoperita de CTE

este
𝑊𝑠 − 𝑊𝐻 σ24 𝑛
𝑗=1 𝑃𝑗 ∙ 1 − σ𝑘=1 𝑊𝑘
𝑃𝐶𝑇𝐸 = =
24 24
Aceasta putere se repartizează după principiul

creșterilor relative egale.
128
64
2/20/2020
Aplicație
Doua CHE si doua CTE funcționează intr-un
sistem a cărui curba de sarcina poate fi
aproximata ca in figura următoare:
P (MW)
500
400
350
0 6 18 24 t (h)
129
Pentru CTE, caracteristicile de creștere relativa a

cheltuielilor de producție in funcție de puterea
la borne, pot fi aproximate astfel:
𝐶𝑇𝐸1 ∶ 𝜒1 = 0,225𝑃1 + 58,59 𝑙𝑒𝑖 Τ𝑀𝑊ℎ

𝑃1 ∈ 40 ; 220 𝑀𝑊
𝐶𝑇𝐸2 ∶ 𝜒2 = 0,193𝑃2 + 86,70 𝑙𝑒𝑖 Τ𝑀𝑊ℎ
𝑃2 ∈ 40 ; 180 𝑀𝑊
130
65
2/20/2020
Producția de energie electrica a primei CHE este

impusa la W3 = 2 000 MWh, iar a celei de-a doua
CHE la W4 = 1 300 MWh.
Sa se determine puterea cu care se încarcă fiecare

centrala, in ipoteza minimizării cheltuielilor totale
cu energia produsa in 24 de ore.
131
3.2. Sistem mixt continind CHE pentru care se

cunoaste cantitatea de apa disponibila
132
66
2/20/2020
Ne propunem următoarele obiective:

1) Suma puterilor debitate de CTE si CHE pe
fiecare palier j al curbei de sarcina trebuie sa fie
egala cu puterea ceruta de sistem pe acel
palier, Pj;
2) Pentru fiecare CHEk, suma consumurilor de apa
pe toate palierele curbei de sarcina trebuie sa
fie egala cu cantitatea de apa impusa a fi
consumata pe durata unei zile, k;
3) Pe fiecare palier al curbei de sarcina, puterea
debitata de  CTEi sau CHEk trebuie sa se
situeze intre limitele tehnologice realizabile
(minim si maxim);
133
Aceste obiective vor fi indeplinite in conditiile

minimizarii cheltuielilor totale pentru acoperirea
curbei de sarcina.
134
67
2/20/2020
Modelul matematic:
𝑚 𝑝
𝑀𝐼𝑁 𝐶 = ෍ ෍ 𝐶𝑖 𝑃𝑇𝑗 𝑡𝑗
𝑖=1 𝑗=1
𝑚 𝑛
෍ 𝑃𝑇𝑖𝑗 + ෍ 𝑃𝐻𝑘𝑗 = 𝑃𝑗 , ∀𝑗 = 1, 𝑝
𝑖=1 𝑘=1
𝑝
෍ 𝐷𝑘 𝑃𝐻𝑘𝑗 𝑡𝑗 = ∆𝑘 , ∀𝑘 = 1, 𝑛
𝑗=1
𝑃𝑇𝑚𝑖𝑛,𝑖 ≤ 𝑃𝑇𝑖𝑗 ≤ 𝑃𝑇𝑚𝑎𝑥,𝑖 , ∀𝑖 = 1, 𝑚, ∀𝑗 = 1, 𝑝
𝑃𝐻𝑚𝑖𝑛,𝑘 ≤ 𝑃𝐻𝑘𝑗 ≤ 𝑃𝐻𝑚𝑎𝑥,𝑘 , ∀𝑘 = 1, 𝑛, ∀𝑗 = 1, 𝑝
135
Modelul matematic contine :

- Functia obiectiv;
- Restrictii de egalitate;
- Restrictii de inegalitate.
Folosim metoda multiplicatorilor lui Lagrange =>

facem abstractie de restrictiile de inegalitate.
Avem 2 restrictii de egalitate => vom introduce

doua familii de multiplicatori, 𝜆𝑗 𝑠𝑖 𝜇𝑘
136
68
2/20/2020
𝐹 = 𝑓 𝑥 + ෍ 𝜆𝑗 𝑔𝑖 𝑥 = 0
𝑗=1
137
𝐹 … 𝑃𝑇𝑖𝑗 … 𝑃𝐻𝑘𝑗 … 𝜆𝑗 … 𝜇𝑘 =
𝑚 𝑝
= ෍ ෍ 𝐶𝑖 𝑃𝑇𝑖𝑗 𝑡𝑗 +
𝑖=1 𝑗=1
𝑝 𝑚 𝑛
+ ෍ 𝑗 ෍ 𝑃𝑇𝑖𝑗 + ෍ 𝑃𝐻𝑘𝑗 − 𝑃𝑗 +
𝑗=1 𝑖=1 𝑘=1
𝑛 𝑝
+ ෍ 𝜇𝑘 ෍ 𝐷𝑘 𝑃𝐻𝑘𝑗 𝑡𝑗 − Δ𝑘
𝑘=1 𝑗=1
138
69
2/20/2020
Necunoscutele problemei sunt:

• PTij (m x p)
• PHkj (n x p)
• j (p)
• k (n)
-------------------------------
m x p + n x p + p + n (necunoscute)
139
𝜕𝐹
= 0, ∀𝑖 = 1, 𝑚, ∀𝑗 = 1, 𝑝 ; ⇒ (𝑚 𝑥 𝑝) 𝑟𝑒𝑙𝑎𝑡𝑖𝑖
𝜕𝐹
= 0, ∀𝑘 = 1, 𝑛, ∀𝑗 = 1, 𝑝 ; ⇒ (𝑛 𝑥 𝑝) 𝑟𝑒𝑙𝑎𝑡𝑖𝑖
𝜕𝐹
= 0, ∀𝑗 = 1, 𝑝 ; ⇒ ( 𝑝) 𝑟𝑒𝑙𝑎𝑡𝑖𝑖
𝜕𝑗
𝜕𝐹
= 0, ∀𝑘 = 1, 𝑛 ; ⇒ ( 𝑛) 𝑟𝑒𝑙𝑎𝑡𝑖𝑖
𝜕𝑘
140
70
2/20/2020
𝜕𝐶𝑖 𝑃𝑇𝑖𝑗
𝑡 + 𝑗 = 0 , ∀𝑖 = 1, 𝑚, ∀𝑗 = 1, 𝑝
𝜕𝑃𝑇𝑖𝑗 𝑗
𝜕𝐷𝑘 𝑃𝐻𝑘𝑗
𝑗 + 𝑘 𝑡𝑗 = 0 , ∀𝑘 = 1, 𝑛, ∀𝑗 = 1, 𝑝
𝑚 𝑛
෍ 𝑃𝑇𝑖𝑗 + ෍ 𝑃𝐻𝑘𝑗 = 𝑃𝑗 , ∀𝑗 = 1, 𝑝
𝑖=1 𝑘=1
𝑝
෍ 𝐷𝑘 𝑃𝐻𝑘𝑗 𝑡𝑗 = ∆𝑘 , ∀𝑘 = 1, 𝑛
𝑗=1
141
Avem deci un sistem de (mxp) + (nxp) + n + p

ecuatii, cu tot atitea necunoscute.
Folosim primele 2 ecuatii din sistemul

precedent:
𝜕𝐶𝑖 𝑃𝑇𝑖𝑗
𝜒𝑖 𝑃𝑇𝑖𝑗 =
𝜕𝐷𝑘 𝑃𝐻𝑘𝑗
𝛿𝑘 𝑃𝐻𝑘𝑗 =
142
71
2/20/2020
Prin urmare:
𝜒𝑖 𝑃𝑇𝑖𝑗 = 𝑐𝑟𝑒𝑠𝑡𝑒𝑟𝑒𝑎 𝑟𝑒𝑙𝑎𝑡𝑖𝑣𝑎 𝑎 𝑐ℎ𝑒𝑙𝑡𝑢𝑖𝑒𝑙𝑖𝑙𝑜𝑟
𝑜𝑟𝑎𝑟𝑒 𝑙𝑎 𝐶𝑇𝐸𝑖 𝑖𝑛 𝑓𝑢𝑛𝑐𝑡𝑖𝑒 𝑑𝑒 𝑝𝑢𝑡𝑒𝑟𝑒𝑎 𝑝𝑟𝑜𝑑𝑢𝑠𝑎;
𝛿𝑘 𝑃𝐻𝑘𝑗 = 𝑐𝑟𝑒𝑠𝑡𝑒𝑟𝑒𝑎 𝑟𝑒𝑙𝑎𝑡𝑖𝑣𝑎 𝑎 𝑐𝑜𝑛𝑠𝑢𝑚𝑢𝑙𝑢𝑖

𝑜𝑟𝑎𝑟 𝑑𝑒 𝑎𝑝𝑎 𝑙𝑎 𝐶𝐻𝐸𝑘 𝑖𝑛 𝑓𝑢𝑛𝑐𝑡𝑖𝑒 𝑑𝑒
𝑝𝑢𝑡𝑒𝑟𝑒𝑎 𝑝𝑟𝑜𝑑𝑢𝑠𝑎;
143
𝜒𝑖 𝑃𝑇𝑖𝑗 𝑡𝑗 + 𝑗 = 0 , ∀𝑖 = 1, 𝑚, ∀𝑗 = 1, 𝑝
𝑗 + 𝑘 𝛿𝑘 𝑃𝐻𝑘𝑗 𝑡𝑗 = 0 , ∀𝑘 = 1, 𝑛, ∀𝑗 = 1, 𝑝
Prin urmare
𝜒𝑖 𝑃𝑇𝑖𝑗 𝑡𝑗 = 𝑘 𝛿𝑘 𝑃𝐻𝑘𝑗 𝑡𝑗 = −𝑗 ,

∀𝑖 = 1, 𝑚, ∀𝑗 = 1, 𝑝, ∀𝑘 = 1, 𝑛
144
72
2/20/2020
𝑗
𝜒𝑖 𝑃𝑇𝑖𝑗 = 𝑘 𝛿𝑘 𝑃𝐻𝑘𝑗 = − ,
𝑡𝑗
∀𝑖 = 1, 𝑚, ∀𝑘 = 1, 𝑛, ∀𝑗 = 1, 𝑝
145
j=1
𝜒1 𝑃𝑇11 = 𝜒2 𝑃𝑇21 = … = 𝜒𝑚 𝑃𝑇𝑚1 =
= 1 𝛿1 𝑃𝐻11 = 2 𝛿2 𝑃𝐻21 =
1
= ⋯ = 𝑛 𝛿𝑛 𝑃𝐻𝑛1 = −
𝑡1
j=2
𝜒1 𝑃𝑇12 = 𝜒2 𝑃𝑇22 = … = 𝜒𝑚 𝑃𝑇𝑚2 =
= 1 𝛿1 𝑃𝐻12 = 2 𝛿2 𝑃𝐻22 =
2
= ⋯ = 𝑛 𝛿𝑛 𝑃𝐻𝑛2 = −
𝑡2
...
146
73
2/20/2020
j
𝜒1 𝑃𝑇1𝑗 = 𝜒2 𝑃𝑇2𝑗 = … = 𝜒𝑚 𝑃𝑇𝑚𝑗 =
= 1 𝛿1 𝑃𝐻1𝑗 = 2 𝛿2 𝑃𝐻2𝑗 =
𝑗
= ⋯ = 𝑛 𝛿𝑛 𝑃𝐻𝑛𝑗 = −
𝑡𝑗
...
j=p
𝜒1 𝑃𝑇1𝑝 = 𝜒2 𝑃𝑇2𝑝 = … = 𝜒𝑚 𝑃𝑇𝑚𝑝 =
= 1 𝛿1 𝑃𝐻1𝑝 = 2 𝛿2 𝑃𝐻2𝑝 =
𝑝
= ⋯ = 𝑛 𝛿𝑛 𝑃𝐻𝑛𝑝 = −
𝑡𝑝
147
Rezulta prin urmare ca pe un palier oarecare al

curbei de sarcina, repartiția optima a puterilor
intre CTE se face in conformitate cu regula
egalității creșterilor relative ale cheltuielilor
orare.
148
74
2/20/2020
Daca pentru CHE consideram ca produsul

𝑘 𝛿𝑘 reprezinta cresterea relativa a cheltuielilor
orare ale CHE in functie de puterea produsa,
atunci relatia precedenta ne arata ca repartitia
optima a puterilor intre centralele unui sistem
mixt se face, pe fiecare palier al curbei de
sarcina, tot dupa regula egalitatii cresterilor
relative.
149
Interpretarea economica a multiplicatorului 

𝜒 = 𝛿
𝐶 𝑙𝑒𝑖 Τℎ 𝑙𝑒𝑖
𝜒 = = =
𝑃 𝑀𝑊 𝑀𝑊ℎ
𝜒 = 𝛿 =  𝛿
𝜒
 =
𝛿
3Τ
𝐷 𝑚 ℎ 𝑚3
𝛿 = = =
𝑃 𝑀𝑊 𝑀𝑊ℎ
𝜒 𝑙𝑒𝑖 Τ𝑀𝑊ℎ
 = = = 𝑙𝑒𝑖ൗ 3
𝛿 3
𝑚 Τ𝑀𝑊ℎ 𝑚
150
75
2/20/2020
 - este multiplicatorul lui Lagrange;
 poate fi interpretat ca fiind costul unitar al

apei folosite in CHE
151
Rezolvarea problemei se face prin aproximatii

succesive, fiecare aproximatie fiind formata din 2
etape :
- In prima etapa se stabilesc convenabil valorile
multiplicatorilor 𝜇𝑘0 si se determina pentru fiecare
palier de putere valorile 𝑃𝑇𝑖𝑗 𝑠𝑖𝑃𝐻𝑘𝑗 astfel incit
𝑚 𝑛
෍ 𝑃𝑇𝑖𝑗 + ෍ 𝑃𝐻𝑘𝑗 = 𝑃𝑗 , ∀𝑗 = 1, 𝑝
𝑖=1 𝑘=1
- In a doua etapa se verifica restrictia de apa
𝑝
෍ 𝐷𝑘 𝑃𝐻𝑘𝑗 𝑡𝑗 = ∆𝑘 , ∀𝑘 = 1, 𝑛
𝑗=1
152
76
2/20/2020
Pentru CHE la care consumul de apa este mai

mic decit cel disponibil, multiplicatorul 𝜇𝑘 a avut
o valoare prea mare -> trebuie scazut;
Pentru CHE la care consumul de apa este mai

mare decit cel disponibil, multiplicatorul 𝜇𝑘 a
avut o valoare prea mica -> trebuie crescut;
153
• După corectarea multiplicatorilor 𝜇𝑘 , se face

o noua iterație -> rezulta noi puteri
𝑃𝑇𝑖𝑗 𝑠𝑖𝑃𝐻𝑘𝑗 ;
• Cu noile puteri 𝑃𝐻𝑘𝑗 se recalculează consumul

de apa si se verifica restricția de apa.
=> Procesul continua pină când consumul de apa

este respectat cu o suficient de buna
aproximație.
154
77
2/20/2020
𝐷𝑘𝑤 − ∆𝑘
100 ≤ 𝜀, ∀𝑘 = 1, 𝑛
∆𝑘
=(3÷5)%
155
- Se considera un set de valori inițiale pentru k

- Cu aceste valori (𝜇𝑘0 , ∀𝑘 = 1, 𝑛 ) se construiesc
caracteristicile 𝜇𝑘0 𝜆𝑘 , ∀𝑘 = 1, 𝑛 pentru
aproximația 0 pentru CHE;
156
78
2/20/2020
𝜒1 (PT1) 𝜇1 𝛿1 (PH1) 𝜒𝑡𝑜𝑡 (Ptot)
PT1’ PT1 PH2’ PH2 Ptot’ Ptot

157
158
79
2/20/2020
3.3. Folosirea programarii dinamice

pentru repartitia optima,
pe termen scurt,
a puterilor intre centrale
159
• Fiind dat un sistem mixt, se dorește

optimizarea funcționarii sale pe durata unei
zile (24h).
• Pentru CHE se cunosc cantitățile de energie
electrica pe care le pot produce într-o zi.
160
80
2/20/2020
Modelul matematic:
Funcția obiectiv – minimizarea cheltuielilor pe 24h
24 𝑚
𝑀𝐼𝑁 𝐶 = ෍ ෍ 𝐶𝑇𝑖 𝑃𝑇𝑖𝑗 ∙1

𝑗=1 𝑖=1
161
Restricții:
a) Restricția referitoare la bilanțul de puteri

𝑚 𝑛
෍ 𝑃𝑇𝑖𝑗 + ෍ 𝑃𝐻𝑘𝑗 = 𝑃𝑗 , ∀𝑗 = 1,24

𝑖=1 𝑘=1
162
81
2/20/2020
Putem rescrie aceasta restricție astfel:
෍ 𝑃𝑇𝑖𝑗 = 𝑃𝑇𝑗
𝑖=1
𝑛
෍ 𝑃𝐻𝑘𝑗 = 𝑃𝐻𝑗
𝑘=1
Si deci
=> PTj + PHj = Pj, jJ
163
Revenind, vom avea:
𝑝 𝑝 𝑝
෍ 𝑃𝑇𝑗 + ෍ 𝑃𝐻𝑗 = ෍ 𝑃𝑗
𝑗=1 𝑗=1 𝑗=1
𝑝
෍ 𝑃𝑗 ∙ 1 = 𝑊
𝑗=1
W fiind energia totala ceruta pe durata celor p
paliere.
164
82
2/20/2020
Prin urmare :
𝑝 𝑝
෍ 𝑃𝑇𝑗 + ෍ 𝑃𝐻𝑗 = 𝑊
𝑗=1 𝑗=1
165
b) Restricția referitoare la furnizarea de către

CHE a întregii cantități de energie electrica :
𝑝
෍ 𝑃𝐻𝑘𝑗 ∙ 1 = 𝑊𝐻𝑘 , 𝑘∈𝐾

𝑗=1
𝑛
෍ 𝑃𝐻𝑘𝑗 = 𝑃𝐻𝑗
𝑘=1
si deci:
𝑛 𝑝 𝑛
෍ ෍ 𝑃𝐻𝑘𝑗 ∙ 1 = ෍ 𝑊𝐻𝑘
𝑘=1 𝑗=1 𝑘=1
166
83
2/20/2020
Putem deci scrie ca:

𝑝 𝑛
෍ 𝑃𝐻𝑗 = ෍ 𝑊𝐻𝑘 = 𝑊𝐻
𝑗=1 𝑘=1
Avem prin urmare sistemul de restrictii:
𝑝 𝑝
෍ 𝑃𝑇𝑗 + ෍ 𝑃𝐻𝑗 = 𝑊
𝑗=1 𝑗=1
𝑝 𝑛
෍ 𝑃𝐻𝑗 = ෍ 𝑊𝐻𝑘 = 𝑊𝐻
𝑗=1 𝑘=1
Din care va rezulta:
167
෍ 𝑃𝑇𝑗 = 𝑊 − 𝑊𝐻
𝑗=1
Introducem in continuare si restricțiile de ordin

tehnic referitoare la puterile admisibile :
𝑃𝑚𝑖𝑛𝑇𝑖 ≤ 𝑃𝑇𝑖𝑗 ≤ 𝑃𝑚𝑎𝑥𝑇𝑖 , 𝑖 ∈ 𝐼 ,𝑗 ∈ 𝐽
168
84
2/20/2020
Pj
෍ 𝑃𝐻𝑘𝑚𝑎𝑥
𝑘=1
෍ 𝑃𝑚𝑖𝑛𝑇𝑖
𝑖=1
169
𝑛 Pj
෍ 𝑃𝐻𝑘𝑚𝑎𝑥
𝑘=1
𝑚 𝑛
𝑚𝑎𝑥 ෍ 𝑃𝑚𝑖𝑛𝑇𝑖 ; 𝑃𝑗 − ෍ 𝑃𝐻𝑘𝑚𝑎𝑥 ≤ 𝑃𝑇𝑗

𝑖=1 𝑘=1
𝑚
≤ 𝑚𝑖𝑛 ෍ 𝑃𝑇𝑖𝑚𝑎𝑥 ; 𝑃𝑗
𝑖=1
170
85
2/20/2020
Vom avea in final următorul model matematic:

24
𝑀𝐼𝑁 𝐶 = ෍ 𝐶𝑇𝑗 𝑃𝑇𝑗

𝑗=1
𝑝
෍ 𝑃𝑇𝑗 = 𝑊 − 𝑊𝐻
𝑗=1
𝑚 𝑛
𝑚𝑎𝑥 ෍ 𝑃𝑚𝑖𝑛𝑇𝑖 ; 𝑃𝑗 − ෍ 𝑃𝐻𝑘𝑚𝑎𝑥 ≤ 𝑃𝑇𝑗

𝑖=1 𝑘=1
𝑚
≤ 𝑚𝑖𝑛 ෍ 𝑃𝑇𝑖𝑚𝑎𝑥 ; 𝑃𝑗
𝑖=1
171
Aplicație
Doua CHE si doua CTE funcționează intr-un
sistem a cărui curba de sarcina poate fi
aproximata ca in figura următoare:
P (MW)
500
400
350
0 6 18 24 t (h)
172
86
2/20/2020
Pentru CTE, caracteristicile de creștere relativa a

cheltuielilor de producție in funcție de puterea
la borne, pot fi aproximate astfel:
𝐶𝑇𝐸1 ∶ 𝜒1 = 0,225𝑃1 + 58,59 𝑙𝑒𝑖 Τ𝑀𝑊ℎ

𝑃1 ∈ 40 ; 220 𝑀𝑊
𝐶𝑇𝐸2 ∶ 𝜒2 = 0,193𝑃2 + 86,70 𝑙𝑒𝑖 Τ𝑀𝑊ℎ
𝑃2 ∈ 40 ; 180 𝑀𝑊
173
Producția de energie electrica a primei CHE este

impusa la W3 = 2 000 MWh, iar a celei de-a doua
CHE la W4 = 1 300 MWh.
Sa se determine puterea cu care se încarcă fiecare

centrala, in ipoteza minimizării cheltuielilor totale
cu energia produsa in 24 de ore.
174
87
2/20/2020
4. Repartitia investitiilor intre

diverse tipuri de centrale electrice
175
4. Repartitia investitiilor intre diverse tipuri de

centrale electrice
4.1. Punerea problemei

Repartitia investitiilor intre centralele unui
sistem energetic trebuie facuta astfel incit sa se
realizeze cheltuielile minime si in acelasi timp sa
fie indeplinite anumite obiective de natura
tehnica sau economica.
De exemplu:
176
88
2/20/2020
a) Puterea disponibila (maxima) totala a

centralelor care se construiesc trebuie sa fie
cel putin egala cu puterea ceruta medie orara,
in timpul orelul de lucru, ziua, iarna;
b) Puterea totala, in regim de suprasarcina, a
centralelor trebuie sa fie cel putin egala cu
puterea ceruta la virful de sarcina, iarna;
P (MW)
Pzi Pseara
0 24 t (h)
177
c) Energia anuala pe care o pot livra aceste

centrale, tinind seama de opririle planificate
pentru revizii si reparatii, trebuie sa fie mai
mare sau cel putin egala cu energia electrica
consumata anual;
c) Investitiile in noile centrale nu trebuie sa

depaseasca o anumita valoare plafon.
178
89
2/20/2020
• Se pot lua in considerare orice tipuri de

centrale: CTE, CHE pe firul apei, CHE cu lac de
acumulare.
• Vom considera ca toate instalatiile de acelasi

tip sunt identice.
179
4.2. Modelul matematic

Notatii:
J = multimea tipurilor instalatiilor;
j = tipul instalatiei, jJ;
Pdj = puterea disponibila a instalatiei j;
Pvj = puterea instalatiei j in regim de suprasarcina;
Wdj = energia anuala livrata de instalatia j;
Ij = investitia corespunzatoare instalatiei j;
xj = numarul de instalatii de tipul j; xj N;
Ps = putere ceruta medie orara, orele de lucru, iarna;
Pv = puterea ceruta la virful de sarcina, seara, iarna;
W = energia electrica consumata anual in sistem;
I = investitia disponibila.
180
90
2/20/2020
Restrictii:
Considerind un element j al multimii J = 1, 2, …, n
formata din toate tipurile de instalatii luate in
considerare, restrictiile modelului matematic, care
exprima obiectivele a-d, sunt:
181
 
 jJ
Pdj x j  Ps


  Pvj x j  Pv
 jJ

  Wdj x j  W
 jJ

 
 jJ
I jxj

 x 0
 j
182
91
2/20/2020
Cu ajutorul unor variabile auxiliare pozitive,

denumite variabile de ecart, inegalitatile din
modelul precedent se pot transforma in egalitati:
 
 jJ
Pdj x j − x s = Ps


  Pvj x j − xv = Pv
 jJ

  Wdj x j − x w = W
 jJ

 
 jJ
I j x j + xi = I

 x , x s , xv , x w , xi  0
 j
183
Functia obiectiv:
Vom considera drept functie obiectiv cheltuielile
anuale de calcul 1
Z =C+ I
Tn
unde:
C = cheltuielile anuale de exploatare;

I = valoarea investitiilor;
Tn = durata normata de recuperare a investitiilor;
184
92
2/20/2020
• Vom considera toate CTE avind indicele 1;
• Notam cu c1 costul specific al energiei electrice

produse in CTE;
• Expresia cheltuielilor datorate functionarii CTE

depinde de cantitatea de combustibil consumata
si deci de energia electrica produsa;
185
• Vom considera cheltuielile de functionare ale

CHE aceleasi, indiferent de energia electrica
produsa;
• Pentru a obtine Z cit mai mic, CHE trebuie sa

furnizeze toata energia electrica pe care o pot
da, iar restul sa fie acoperit de CTE
186
93
2/20/2020
C = Ccomb + Cm, unde:

• Ccomb = cheltuielile anuale cu combustibilul,
pentru toate CTE;
• Cm = cheltuielile anuale de intretinere pentru
toate centralele.
C = C1 +  Cmj x j
jJ
 
 
 
C1 = c1W1 = c1  W − Wdj x j 

 jJ 

 j 1 
187
 
 
MIN Z = c1W − Wdj x j  + Cmj x j + 1 I j x j =

  
Tn
 jJ  jJ jJ
 j 1 
= c1W +  C 'j x j
jJ
 ' 1
 j = 1 : C1 = Cm1 + T I1
 n

 j  1 : C ' = Cm + 1 I − c W
 j j j 1 dj
Tn
188
94
2/20/2020
Deoarece Z este formata dintr-o parte

constanta, c1W si o parte variabila,  C 'j x j ,
jJ
minimul ei are loc pentru aceleasi valori xj care

fac minima numai partea variabila, astfel ca:
MIN Z ' = C 'j x j

jJ
Prin urmare, modelul matematic al problemei

repartitiei optime a investitiilor intre diverse
tipuri de centrale este urmatorul:
189
MIN Z ' =
  C 'j x j Functia obiectiv
 jJ

  Pdj x j − xs = Ps 

 jJ
 

  Pvj x j − xv = Pv 
 Restrictii functionale
 jJ 

  Wdj x j − xw = W 

 jJ
 
  I j x j + xi = I 

 jJ
 Conditia de
 x j , xs , xv , xw , xi  0
 nenegativitate
190
95
2/20/2020
• Aceasta problema este o problema de

programare lineara, deoarece atit functia
obiectiv cit si restrictiile sunt lineare in raport
cu variabilele xj.
• Forma modelului matematic in care restrictiile

sunt exprimate prin inegalitati se numeste
forma canonica, iar cea in care restrictiile sunt
exprimate prin egalitati se numeste forma
standard.
191
Forma generala a problemei de programare lineara

Sa se determine componentele vectorului coloana
X = [x1, x2, …, xn]
pentru care se obtine extremul functiei obiectiv
f = c1x1 + c2x2 + … +cnxn
astfel incit sa fie indeplinite restrictiile
a11 x1 + a12 x2 +  + a1n xn = b1

a21 x1 + a22 x2 +  + a2n xn = b2

  

am1x1 + am 2 x2 +  + amn xn = bm
precum si conditiile de nenegativitate
x1, x2 ,  , xn  0
192
96
2/20/2020
•Daca notam cu J multimea necunoscutelor si cu j

un element al acestei multimi,
•cu I multimea restrictiilor si cu i un element al
multimii I
•problema de programare lineara (PPL) consta in
determinarea valorilor xj, jJ, pentru care se
atinge extremul functiei
f =  c j x j , J = 1, 2, ... , n
jJ
•indeplinindu-se conditiile

 aij x j = bi , i  I ; I = 1, 2, ... , m

 jJ
 xj  0 , j  J

193
Daca folosim urmatoarele notatii:

A = [aij]
c = (c1, c2, … , cn)
X = [x1, x2, … , xn]
b = [b1, b2, … , bn]
atunci PPL poate fi scrisa sub forma matriceala:

[MIN]f = cX [MIN]f = cX
AX = b AX < b
X0 >
X0
Forma standard Forma canonica
194
97
2/20/2020
Rezolvarea problemelor de programare lineara
Sa consideram urmatoarea PPL:

MAX  x1 + 2 x2
 x1 + x2  4

3 x1 − x2  6

− x1 + 2 x2  6

 x1, x2  0
195
196
98
2/20/2020
Exemplul 1 - solutie optima unica
 M A X  f = 4x + 3 y
2x + 3 y  180
2x + y  120
x + 3 y  150
x, y  0
197
Exemplul 1
A • B C
•
•
• D
• x
E
O
(1) (2) (3)
A
198
99
2/20/2020
Exemplul 1
y A (0;50)
B (30;40)
C (42;36)
D (45;30)
A • B
• C
• E (60;0)
• D
• x
E
O
(1) (2) (3)
A
199
Exemplul 1
y
MAX  f = 4x + 3y
B
A •
f creste
• D
4
x
E 3
O
2
1
200
100
2/20/2020
Solutie optima unica
F.O.
A creste
201
Exemplul 2 – nu exista solutie
 M A X  f = 2x 1 + 3x 2
x1  3
x1 + x 2  5
x1 − 4x 2  4
x 1, x 2  0
16
202
101
2/20/2020
Nu exista solutie
203
Exemplul 3 - solutie optima infinita
 M A X  f = 2x 1 + 3x 2
x1  3
x1 + x 2  5
x1 − 4x 2  4
x 1, x 2  0
204
102
2/20/2020
Solutie optima infinita
205
Exemplul 4 - o infinitate de solutii

optime
 M A X  f = 5x 1 + 5x 2
x1 + x 2  8
−2x1 + 3x 2  6
x1 − x 2  2
x1, x 2  0
20
206
103
2/20/2020
O infinitate de solutii optime
FO A
207
Cazuri particulare - redondanta

y
D3 este redondanta in
raport cu D1 si D2
•
A
B
•
• x
O C
D1 D2 D3
208
104
2/20/2020

y
A • D1 este redondanta in raport

cu D2 si D3
•
B
• x
O C
D1 D2 D3
209

y
D3 si D4 sunt redondante
in raport cu D1 si D2
A •
• B
• x
O C
D1 D2 D3 D4
210
105
2/20/2020
Cazuri particulare - degenerescenta

y
Restrictia D2 nu joaca nici un
rol in problema
•
A
B
•
• x
O C
D1 D2 D3
211
Cazuri particulare - degenerescenta

y
Restrictia D3 poate fi
A• suprimata
B
•
C
•
E
• x
O
D1 D2 D3 D4
212
106
2/20/2020
Cazuri particulare –
solutie in numere intregi
MAX  Z = 5 x1 + 8 x2
3x1 + 2 x2  24
3x1 + 7 x2  42
x1 , x2  0
x1 , x2  N
27
213
Cazuri particulare –
solutie in numere intregi
214
107
2/20/2020
Sinteza
• Se numeste solutie admisibila orice solutie care
satisface toate restrictiile problemei (inclusiv
restrictia de nenegativitate de tip xi  0) ;
• Multimea solutiilor admisibile se numeste spatiul
solutiilor admisibile ;
• Problema se spune ca este fara solutie daca
spatiul solutiilor admisibile este vid ;
• Solutia optima este acea solutie care
optimizeaza valoarea functiei obiectiv dintre
toate solutiile admisibile ;
• Valoarea optima a problemei este valoarea
fonctiei obiectiv pentru solutia optima.
215
Metoda de rezolvare grafica a problemelor de

programare lineara:
• Reprezentarea fiecarei restrictii printr-o dreapta care
delimiteaza frontiera intre multimea solutiilor ce verifica
restrictia si multimea solutiilor inacceptabile ;
• Punerea in evidenta a poligonului convex ce contine toate
solutiile posible ;
• Trasarea dreptei ce reprezinta functia obiectiv de valoare nula
(Z = 0), apoi deplasarea ei paralela cu aceasta dreapta pina in
virful cel mai indepartat de origine al spatiului solutiilor (pentru
problemele de maxim). Coordonatele acestui virf ne vor da
solutia optima ;
• Verificarea acestui rezultat evaluind functia obiectiv in functie
de coordonatele fiecarui virf al poligonului convex.
216
108
2/20/2020
Teoreme fundamentale
Teorema 1. Multimea solutiilor admisibile pentru o PPL
este un poliedru convex;
Teorema 2. Orice solutie posibila este o combinatie
lineara a virfurilor poliedrului convex.
p
X =  i X i , unde X i este virful i , i  [1, p ]
i =1
p

i =1
i = 1, i  0
Teorema 3. Daca exista o solutie optimala, ea se afla cel putin

intr-unul din virfuri. Daca solutia optima se afla in
doua virfuri, atunci intreaga dreapta ce uneste cele
doua virfuri este constituita din solutii optime (o
infinitate de solutii optime).
217
Reprezentarea matriceala a problemelor

de programare lineara
Fie modelul matematic al unei PPL dat sub
forma canonica:
[MAX] Z = 4x + 3y
tinind seama de restrictiile :
2 x + 3 y  180
 (P1)
2 x + y  120
 x + 3 y  150

x, y  0
218
109
2/20/2020

Vom introduce variabilele de ecart pentru a trece la forma standard.

Astfel obtinem urmatoarea forma echivalenta a P1 :
[MAX] Z = 4x + 3y
tinind seama de restrictiile :
2 x + 3 y + e1 = 180
 (P2)
2 x + y + e2 = 120
 x + 3y + e3 = 150

x, y , e1 , e2 , e3  0
P2 este forma standard a P1.
219

Restrictiile din P2 pot fi scrise sub forma urmatoare :
x y e1 e2 e3 x
2 3 1 0 0 y 180
2 1 0 1 0 • e1 = 120
1 3 0 0 1 e2 150
e3
A [m, n] X [n] b [m]
220
110
2/20/2020

Definitii
• A = matrice reala de dimensiuni [m,n], matricea coeficientilor
variabilelor de decizie in sistemul de restrictii.
• Forma generala a matricei A este :
a1 a2 ... an
a11 a12 ... a1n
A= a21 a22 ... a2n
... ... ... ...
am1 am2 ... amn
• aij este coeficientul variabilei de decizie xj in restrictia i ;

• aj este un vector coloana de dimensiune [m], continind coeficientii variabilei j
in toate restrictiile ;
221

X = vectorul variabilelor de decizie, avind dimensiunea [n]
x1
x2
X= ...
xn
b = vectorul termenilor liberi, avind dimensiunea [m]

b1
b= b2
...
bm
222
111
2/20/2020

Functia obiectiv :
Z = 4x + 3y
Poate fi scrisa sub forma urmatoare :
x
y
4 3 0 0 0 • e1
e2
e3
cT [n] X [n]
c = vectorul costurilor, avind dimensiunea [n] ;
223

Prin urmare, functia obiectiv poate fi scrisa sub diferite forme :
Z = f(X) = f(x1, x2, … , xn) = c1x1 + c2x2 + … +cnxn = cTX
Modelul matematic al unei PPL sub forma matriceala standard este :

[MAX] Z = cTX
AX = b
X0
Forma matriceala canonica este :
[MAX] Z = cTX
AX  b
X0
224
112
2/20/2020

 x1 
Observatii x 
• X = (x1, x2, … , xn)T =  2  este solutia unei PPL daca si numai daca AX = b ;
 
 
x n 
 x1 
x 
• X = (x1, x2, … , xn)T =  2  este o solutie posibila (sau admisibila sau
   realizabila) a unei PPL daca AX = b si X  0 ;
 
x n 
225

x* 
 1
• X* = (x1*, x2*, … , xn*)T =  x *2  este
 
 
 *
x n 
solutia optima a unei PPL daca este realizabila

si daca pentru ea se obtine cea mai buna
valoare a functiei obiectiv.
226
113
2/20/2020
4.3. Algoritmul SIMPLEX
227
Algoritmul SIMPLEX
Dorim sa rezolvam urmatoarea PPL :
[MAX] Z = cTX
AX = b
X0
• Matricea A are rang m, m  n. Daca rang (A) < m, una sau mai
multe linii ale A pot sa fie exprimate drept combinatii lineare
ale altor linii, devenind deci redundante si putind fi eliminate
din problema;
• Se numeste baza a matricei A orice sub-matrice patrata B (m x
m) extrasa din A (exista cel putin una, deoarece Rang (A) = m);
• De asemenea, Rang (B) = m ;
228
114
2/20/2020
Algoritmul SIMPLEX
Fie B o baza. Atunci, permutind coloanele
matricei A, putem pune totdeauna matricea A
sub forma
A = B N  ,
unde N reprezinta coloanele din A care nu fac
parte din B;
De asemenea, putem partitiona
X in  B  si c in c B  ;
X
X N  c 
 N
229
Algoritmul SIMPLEX
Exemplu: Sa punem problema urmatoare, care este

scrisa sub forma canonica,
[MAX] Z = 4x + 3y
2 x + 3 y  180

2 x + y  120
 x + 3 y  150

x, y  0
sub forma standard :
230
115
2/20/2020
Algoritmul SIMPLEX
[MAX] Z = 4x + 3y
2 x + 3 y + e1 = 180

2 x + y + e2 = 120
 x + 3y
 + e3 = 150
x, y, e1, e2 , e3  0
231
Algoritmul SIMPLEX
Putem scrie in continuare :

x y e1 e2 e3 x
2 3 1 y 180
2 1 1 • e1 = 120
1 3 1 e2 150
e3
232
116
2/20/2020
Algoritmul SIMPLEX
• Avem o baza evidenta in A, este baza formata din coloanele (e1,e2,e3).
• Permutind liniile si coloanele, putem reorganiza matricea A pentru a o
pune sub forma A = B N :
e1 e2 e3 x y e1
1 2 3 e2 XB 180

1 2 1 e3 = 120
1 1 3 x 150
XN
y
B N X b
A
233
Algoritmul SIMPLEX
Putem deci scrie:

X 
A X = b  BN   B  = b .
X N 
Inmultim relatia precedenta la stinga cu B-1 si vom avea :
B-1B B-1N  B  =B-1b
X
X 
 N
X B 
1 B-1N  X  =B-1b
 N
XB + B-1NXN = B-1b
Si deci
XB = B-1b – B-1NXN .
234
117
2/20/2020
Algoritmul SIMPLEX
Se numeste solutie de baza (asociata bazei B), solutia

particulara obtinuta facind XN = 0
XB = B-1b – B-1NXN
 XB = B-1b
XN = 0
e = 180
 x = 0  , BX = b deci  1
Pentru exemplul nostru, XN = 0,   B e2 = 120
 y = 0  e = 150
 3
235
Algoritmul SIMPLEX
Observatii :
• B trebuie sa fie matrice inversabila;
• O solutie de baza este posibila daca XB  0. Gasirea unei baze
posibile inseamna a determina o matrice patrata B de dimensiuni
(m x m), extrasa din A, inversabila si astfel incit B-1b sa aiba toti
termenii pozitivi sau nuli. O astfel de baza ne permite sa
initializam algoritmul simplex;
• O baza este constituita din m variabile.
Proprietate : Orice solutie de baza posibila corespunde unuia dintre
virfurile spatiului solutiilor posibile.
236
118
2/20/2020
Algoritmul SIMPLEX
• Algoritmul simplex, metoda dezvoltata de G.
Dantzig, se bazeaza pe un principiu simplu:
pornind de la o solutie de baza, se cauta iterativ
o solutie mai buna pina cind se ajunge la solutia
optima.
• Trebuie deci sa ne asiguram, dupa fiecare
iteratie, ca am atins sau nu solutia optima. Daca
nu, construim, printr-o noua iteratie, o solutie de
baza mai buna decit precedenta (corespunzind
de fapt unui virf adiacent) si asa mai departe.
237
Algoritmul SIMPLEX
Se parcurg urmatoarele etape :
– PPL scrisa sub forma canonica trebuie sa fie
pusa obligatoriu sub forma standard
(introducind variabile de ecart);
– Se determina o solutie de baza initiala;
– Se verifica testul de optimalitate ;
– Se trece la o solutie mai buna.
238
119
2/20/2020
Algoritmul SIMPLEX
Start
Punerea PPL sub

forma standard
Determinare solutie
de baza initiala X0B
Cautarea NU DA Rezultat :
Solutie
unei solutii solutia optima
optima ?
mai bune
Stop
239
Test de optimalitate
Solutia curenta este optima daca :

- este admisibila ;
- termenii cl-fl pentru variabilele din afara bazei
sunt toti :
negativi (daca se cauta maximul)
pozitivi (daca se cauta minimul)
31
240
120
2/20/2020
Cautarea unei noi solutii
Consta in modificarea solutiei de baza prin

permutarea a doua variabile :
- una care va iesi din baza ;
- una care va intra in baza.
32
241
Determinarea variabilei care va

intra in baza
Va fi introdusa in baza variabila din afara
bazei care are cel mai mare termen cl-fl :
Pentru probleme de [MAX] : cel mai pozitiv cl-fl
Pentru probleme de [MIN] : cel mai negativ cl-fl
242
121
2/20/2020
Determinarea variabilei care iese

din baza
- Fie xl variabila care intra in baza;

- Pentru toate variabilele din baza, calculam Θk / alk
(numai daca alk >0) ;
- Variabila care iese din baza este cea pentru care
raportul Θk / alk este cel mai mic .
Atentie : daca toate valorile alk sunt negative, atunci solutia

este ne-marginita.
34
243
Exemplu
[MAX] Z = 4x + 3y
2 x + 3 y + e1 = 180

2 x + y + e2 = 120
 x + 3y
 + e3 = 150
x, y , e1 , e2 , e3  0
244
122
2/20/2020
Solutia initiala
cl 4 3 0 0 0
ck ak
Θk a1 a2 a3 a4 a5
0 a3 180 2 3 1
0 a4 120 2 1 1
0 a5 150 1 3 1
fl
cl - fl
245
cl 4 3 0 0 0
ck ak
Θk a1 a2 a3 a4 a5
0 a3 180 2 3 1
0 a4 120 2 1 1
0 a5 150 1 3 1
fl 0 0 0 0 0
cl - fl 4 3 0 0 0
fl = σ 𝑐𝑘 ∙ 𝑎𝑙𝑘 => f1 =02+02+01=0

=> c1-f1 =4 – 0 = 4
246
123
2/20/2020
cl 4 3 0 0 0
ck ak
Θk a1 a2 a3 a4 a5
0 a3 180 2 3 1
0 a4 120 2 1 1
0 a5 150 1 3 1
fl 0 0 0 0 0
cl - fl 4 3 0 0 0
247
cl 4 3 0 0 0
ck ak
Θk a1 a2 a3 a4 a5
0 a3 180 2 3 1
4 a1 120/2 2/2 1/2 1/2
0 a5 150 1 3 1
fl
cl - fl
Linia pivot (L2’) = L2 / pivot = L2 / 2
248
124
2/20/2020
cl 4 3 0 0 0
ck ak
Θk a1 a2 a3 a4 a5
0 a3 180 2 3 1
4 a1 60 1 1/2 1/2
0 a5 150 1 3 1
fl
cl - fl
L1’ = L1 – 2L2’
L3’ = L3 – L2’
249
cl 4 3 0 0 0
ck ak
Θk a1 a2 a3 a4 a5
3- 0-
1- 0-
0 a3 180 2-2=0 2(1/2) 2(1/2)
20=1 20=0
=2 = -1
4 a1 60 1 1/2 1/2
3-1/2= 0-1/2=
0 a5 150 1-1=0 1-0=1
5/2 -1/2
fl
cl - fl
250
125
2/20/2020
cl 4 3 0 0 0
ck ak
Θk a1 a2 a3 a4 a5
0 a3 60 0 2 1 -1 0
4 a1 60 1 1/2 0 1/2 0
0 a5 90 0 5/2 0 -1/2 1
fl
cl - fl
251
cl 4 3 0 0 0
ck ak
Θk a1 a2 a3 a4 a5
0 a3 60 0 2 1 -1 0
4 a1 60 1 1/2 0 1/2 0
0 a5 90 0 5/2 0 -1/2 1
fl 4 2 0 2 0
cl - fl 0 1 0 -2 0
252
126
2/20/2020
cl 4 3 0 0 0
ck ak
Θk a1 a2 a3 a4 a5
0 a3 60 0 2 1 -1 0
4 a1 60 1 1/2 0 1/2 0
0 a5 90 0 5/2 0 -1/2 1
fl 4 2 0 2 0
cl - fl 0 1 0 -2 0
253
cl 4 3 0 0 0
ck ak
Θk a1 a2 a3 a4 a5
0 a3 60 0 2 1 -1 0
4 a1 60 1 1/2 0 1/2 0
0 a5 90 0 5/2 0 -1/2 1
fl
cl - fl
Linia pivot (L1”) = L1 / pivot = L1 / 2
254
127
2/20/2020
cl 4 3 0 0 0
ck ak
Θk a1 a2 a3 a4 a5
3 a2 60/2 0 2/2 1/2 -1/2 0
4 a1 60 1 1/2 0 1/2 0
0 a5 90 0 5/2 0 -1/2 1
fl
cl - fl
L2’’ = L2’ – (1/2)L1’’

L3’’ = L3’ – (5/2)L1’’
255
cl 4 3 0 0 0
ck ak
Θk a1 a2 a3 a4 a5
3 a2 30 0 1 1/2 -1/2 0
60- 0- 1/2 –
1- 1/2-
(1/2) (1/2) (1/2) 
4 a1 (1/2)0 (1/2)1 0
30 = (1/2)= (-1/2)
=1 =0
45 -1/4 = 3/4
90- 0- -1/2-
0- 5/2- 1-
(5/2) (5/2) (5/2)
0 a5 (5/2)0 (5/2)1 (5/2)0
30 = (1/2)= (-1/2)
=0 =0 =1
15 -5/4 = 3/4
fl
cl - fl
256
128
2/20/2020
cl 4 3 0 0 0
ck ak
Θk a1 a2 a3 a4 a5
3 a2 30 0 1 1/2 -1/2 0
4 a1 45 1 0 -1/4 3/4 0
0 a5 15 0 0 -5/4 3/4 1
fl
cl - fl
257
cl 4 3 0 0 0
ck ak
Θk a1 a2 a3 a4 a5
3 a2 30 0 1 1/2 -1/2 0
4 a1 45 1 0 -1/4 3/4 0
0 a5 15 0 0 -5/4 3/4 1
fl 4 3 1/2 3/2 0
cl - fl 0 0 -1/2 -3/2 0
258
129
2/20/2020
259
130

OPE Curs 2019-2020 PDF

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

OPE Curs 2019-2020 PDF

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

2/20/2020

IMPORTANT: La orele de laborator, studenții

1. Repartiţia optimă a puterilor

Să se repartizeze puterea activă de 155 MW între

Caracteristicile de consum ale celor două

unde B este consumul de combustibil

Caracteristicile de consum specific ale celor două

Reprezentarea grafică a celor două caracteristici

Reprezentarea grafică a celor două caracteristici

Reprezentarea grafică a celor două caracteristici

B = B1 + B2 = 100 + 2P1 + 25 +2,4P2 =

B = B1 + B2 = 100 + 2P1 + 25 +2,4P2 =

MIN B = 125 + 2 P1 + 2,4 P2 (1)

B = B1 + B2 = 100 + 2P1 + 25 +2,4P2 =

MIN B = 125 + 2 P1 + 2,4 P2 (1)

B = B1 + B2 = 100 + 2P1 + 25 +2,4P2 =

MIN B = 125 + 2 P1 + 2,4 P2 (1)

Vom considera o caracteristică de consum lineară de

Caracteristică de consum lineară

Caracteristică de consum lineară Creșterea relativă a consumului

- Puterea generată de fiecare grup trebuie să nu

- Consumul orar total de energie primară al celor

Modelul matematic al problemei studiate este:

Pi min  Pi  Pi max (7)

A doua formă a modelului matematic devine:

Pi min  Pi  Pi max (10 )

Acest model matematic este linear.

Deoarece Pi = Pi min + ΔPi

înlocuim în modelul matematic anterior necunoscuta

Cum K2 este o constantă care nu influenţează procesul de

Se vor modifica şi restricţiile. Astfel, restricţia (9)

Restricţia (10) devine:

Pimin – Pimin  Pi – Pimin  Pimax – Pimin

Prin urmare, noul model matematic va fi:

0  Pi  Pi max − Pi min (13)

Pentru o creştere ΔPi = 1 se obţine o creştere a

Prin urmare, o creştere minimă a valorii

Rezultă următorul principiu:

Repartiţia optimă a puterilor între grupuri

c) Se încarcă la maxim grupul având

Pmin Pec Pmax P

Caracteristicile celor 5 grupuri sunt:

Nr. Pimin Pi ec Pimax C0 ’ ”

1 38,75 70 77,50 660 81,50 93,30

2 87 130 145 1830 110,80 133,50

3 72 108,80 120 1545 111,30 153,50

4 52,50 105 105 1000 80 80

• Încărcarea grupurilor se va face în ordine

• Se va considera că structura grupurilor în

Caracteristicile celor 5 grupuri sunt:

Nr. Pimin Pi ec Pimax C0 ’ ”

1 38,75 70 77,50 660 81,50 93,30

2 87 130 145 1830 110,80 133,50

3 72 108,80 120 1545 111,30 153,50

4 52,50 105 105 1000 80 80

Tabelul “Scara creşterilor”

 Limite putere ΔP Limitele de putere ale

Scara creşterilor Pceruta = 470 MW

Scara creşterilor Pceruta = 470 MW

Scara creşterilor Pceruta = 470 MW

Scara creşterilor Pceruta = 470 MW

Scara creşterilor – consum minim Pceruta = 470 MW

P3 = 470 – 459,50 = 10,50 MW