Sunteți pe pagina 1din 4

Seminar 2

Schimbul de energie sub formă de lucru mecanic


Recapitulare

Lucrul mecanic este forma sub care se realizează schimbul de energie între un sistem
termodinamic şi mediul său ambiant, sau între corpuri, în cadrul unei interacţiuni mecanice.

Lucrul mecanic primit din exterior se


Lced >0 consideră negativ L prim  0  în timp ce lucrul
Lprim <0 Sistem
mecanic cedat (produs) se consideră pozitiv
Lced  0
Forme ale lucrului mecanic
In funcţie de tipul interacţiunii, respectiv a sistemului termodinamic se pot deosebi
mai multe forme ale lucrului mecanic
a) Lucrul mecanic de proces (de deformaţie volumică)- L
Este caracteristic pentru sistemele închise, care schimbă cu exteriorul energie sub
formă de lucru mecanic prin modificarea volumului datorită deplasării graniţei.
Se consideră ca model pentru sistemul închis un
A gaz închis în interiorul unui cilindru cu ajutorul unui
piston mobil. Dacă pistonul se deplasează pe distanţa
Fp infinit mică dx, forţa de presiune F p  p A va executa
p
δL lucrul mecanic elementar
L  Fp dx  p A dx
dx
sau deoarece p A  dV rezultă expresia lucrului mecanic
elementar: L  p dV . Pentru cantitatea de 1 kg,
lucrul mecanic se exprimă δl  p  dv unde v [m /kg] este volumul specific.
3

Într-o transformare finită a unui sistem, lucrul mecanic schimbat cu mediul exterior
2 2
între starea iniţială 1 şi cea finală 2 este L12   δL   p  dV [ J ] pentru întreg sistemul, sau
1 1
2 2
l12   δl   p  dv [ J/kg ] pentru unitatea de masă (1 kg).
1 1

b) Lucrul mecanic de deplasare (de dislocare) - Ld


Este caracteristic proceselor de curgere la presiune constantă, prin conducte de
secţiune constantă şi are semnificaţia energiei
A
mecanice necesare pentru a deplasa un volum de
Fp fluid dintr-o poziţie ocupată la un moment dat, în
p V
Ld poziţia imediat următoare.
A Forţa de presiune F p  p A se deplasează
pe distanţa x executând lucrul mecanic
Fp
p V Ld  Fp dx  p A x  pV [J] pentru a deplasa
Ld
volumul V de fluid. Pentru 1 kg de fluid, lucrul
x x mecanic de deplasare este ld  p v [J/kg], v
[m3/kg] fiind volumul specific.

1
c) Lucrul mecanic tehnic - Lt
Este caracteristic sistemelor deschise şi reprezintă lucrul mecanic schimbat de către un
sistem deschis (o maşină termică) cu mediul exterior prin intermediul unui element mobil al
graniţei (arbore), determinând puterea mecanică P produsă sau consumată de către sistem.
Conservarea energiei mecanice:
m, p1, V1 1 L12  Ld 1  Ld 2  Lt12
în care:
Ld 1   p1 V1 ; Ld 2  p 2 V2
Ld1 2
Lt12 P
m [kg/s] L12   p dV
1

L12 Rezultă:
2
Lt12   p dV   p 2V2  p1V1  
1
Ld2 2 2
  p dV   d pV 
m, p2, V2
2 1 1
2
Lt12   V d p [J]
1
2
sau pentru 1 kg: lt12    v dp [J/kg]
1

 [kg/s] este debitul masic al agentului de lucru: P  m


Dacă m  lt12 [W]

Aplicaţii
Aplicaţia 1. Într-un cilindru, care are diametrul d  100 mm, pistonul închide iniţial
volumul V1  1 litru dintr-un gaz, la presiunea p1  1 bar şi temperatura t1  20 oC. Să se
calculeze lucrul mecanic, dacă pistonul se deplasează pe distanţa s  100 mm comprimând
gazul, procesul de desfăşurându-se după legea: a) p V  const , b) pV n  const unde n  1,3 ;
c) pV n  const presiunea finală fiind p2  8 bar.
Rezolvare
Volumul final:
d 2   0,12
V2  V1  V  V1  s  103   0,1  2,146  104 m3
4 4
const p1V1 p2V2
a) pV  const  p   
V V V
2 2
dV  V2  2,146  104
L12   p dV  const  
 p1V1 ln   10  10  ln
5 3
 153,9 J
1 1
V  V1  103
const p1V1n p 2V2n
b) pV  const  p 
n
 
Vn Vn Vn
n 1, 3
V   103 
Presiunea finală: p 2  p1  1   1     7,394 bar
4 
 V2   2,146  10 
dV p V  p2V2 1  1  7,394  0,2146 5
2 2
L12   p dV  const n  1 1   10  103  195,6 J
1 1 V
n 1 1,3  1

2
const p1V1n p 2V2n
c) pV n  const  p   
Vn Vn Vn
p  8
ln 2  ln 
Din ecuaţia p1V1n  p 2V2n rezultă : n      1   1,351
p1
V   1 
ln 1  ln 
 V2   0,2146 

dV p1V1  p 2V2 1  1  8  0,2146 5


2 2
L12   p dV  const    10  103  204,2
1 1 V n
n  1 1,351  1

Aplicaţia 2. O turbină este alimentată cu un debit m   5 kg/s gaze având presiunea


p1  10 bar şi densitatea 1  3,2 kg/m . Gazele se destind în turbină până la presiunea
3

p2  1 bar după legea p v n  const , unde n  1,4 Să se calculeze puterea turbinei.


Rezolvare.
1 1
Volumul specific al gazelor la intrare este v1    0,3125 m3/kg iar la ieşire
1 3,2
1 1
 p n  10  1, 4
este v 2  v1  1   0,3125    1,618 m3/kg
 p2  1
const p1v1n p 2 v 2n
pv n  const  v   
pn pn pn
2 2
lt12    v dp  const
dp

n
 p1v1  p2 v2  
1 1 p n
n 1

 10  0,3125  1  1,618  105  5,275  105 J/kg


1,4

1,4  1
Pm
 lt12  5  5,275  10  2,64  106 W (2,64 MW)
5

Aplicaţia 3. O pompă trage apă dintr-un puţ, de la adâncimea z1  5 m şi o trimite


într-un rezervor aflat la înălţimea z 2  10 m, manometrul acestuia indicând presiunea p m  5
bar.
Să se calculeze puterea pompei dacă debitul acesteia este V  50 l/min.
Apa se consideră fluid incompresibil cu   1000 kg/m3
Rezolvare
Presiunea la aspiraţia pompei:
p1  p a   g z1
Presiunea la refularea pompei:
p2  pm  pa   g z 2
Lucrul mecanic de pompare:

3
2 2
p1  p 2 p   g z1  z 2 
lt12    v dp  v  dp   m 
1 1
 
5  105  103  9,81 5  10
  647,15 J/kg
103
V  50  103  103
Debitul masic: m    0,833 kg/s
60 60
Rezultă: Pm  lt12  0,833 647,15  539,3 W