Săptămâna nr.

12
Sisteme de monitorizare şi evaluare continuă a
eficienţei energetice tip M&T

1. Subiect: Audituri termoenergetice complexe

2. Disciplina: Auditul Termoenergetic

3. Profesor: Prof.dr.ing. Roxana Pătraşcu

4. Obiective

Aprofundarea cunoştinţelor fundamentale de conversia energiei, economia de

energie şi politica energetică, compatibilitatea sistemelor energetice cu mediul natural şi
social.

Cunoaşterea metodelor a mijloacelor şi sistemelor complexe de măsurare,

monitorizare şi control centralizat în termoenergetică şi în domeniul mediului. Stabilirea
modului de procesare a rezultatelor măsurării şi interpretarea rezultatelor, în vederea
elaborarii auditului termoenergetic.

Cunoaşterea şi aprofundarea problemelor energetice ale consumatorilor finali de

energie termică, transformatorilor de energie şi a problematicilor aferente tipurilor de surse
de energie şi amplasarea lor în raport cu consumatorii.

Utilizarea eficientă a energiei termice, cunoaşterea definiţiei şi rolului diverşilor

indicatori de performanţă energetică.

Însuşirea cunoştiinţelor privind elaborarea etapizată a bilanţurilor energetice pe

diverse contururi simple şi complexe.
 Sisteme de monitorizare şi evaluare continuă a eficienţei energetice tip M&T

Însuşirea cunoştiinţelor privind elaborarea etapizată a auditului energetic pe diverse

contururi simple şi complexe.

Însuşirea cunoştiinţelor privind elaborarea şi implementarea programelor de

eficienţă energetică.

Rolul managerului şi auditorului energetic prin prisma serviciilor din domeniul

energetic, pe scena eficienţei energetice.

Finanţarea proiectelor de eficienţă energetică.

5. Sisteme de monitorizare şi evaluare continuă a eficienţei

energetice tip M&T

5.1 Implementarea sistemelor de monitorizare şi evaluare continuă a eficienţei

energetice tip M&T

Instalarea unui sistem informatizat de monitorizare şi evaluare continuă a eficienţei

energetice tip M&T (Monitoring and Targeting) constitue de regulă una dintre propunerile
din lista întocmită de auditorul extern în vederea îmbunătăţirii şi menţinerii nivelului
eficienţei energetice într-o organizaţie. Experienţa acumulată până acum arată că
prezenţa unui astfel de sistem, cu condiţia ca el să fie bine conceput şi bine echipat,
constitue o garanţie a unei evoluţii pozitive a organizaţiei în domeniul eficienţei
energetice.

Modul în care un astfel de sistem funcţionează este puţin diferit de abordarea unui
auditor extern. Explicaţia constă în faptul că, la momentul implementării sale, o mare parte
dintre cauzele care conduceau la o eficienţă energetică redusă sau au fost deja rezolvate.
Din momentul instalării sale, sistemul permite organizaţiei să concureze cu sine însăşi în
domeniul eficienţei energetice. Valoarea sau valorile de referinţă ale indicatorilor de
performanţă, numite obiective sau ţinte (target), se aleg şi se modifică de către
responsabilul cu energia şi colectivul său pe măsură ce performanţele interne se
îmbunătăţesc, în aşa fel încât să existe un stimul permanent pentru creşterea continuă a
nivelului eficienţei energetice.

2
 Instalarea sistemului presupune mai întâi identificarea factorilor care influenţează
semnificativ consumul de energie la nivelul conturului analizat. Aceşti factori pot fi volumul
activităţii prestate (exprimat printr-o cantitate măsurată fie la intrarea fie la ieşirea din
contur, prin timpul de lucru, etc), parametrii fizici sau funcţionali care exprimă calitatea
activităţii, temperatura exterioară, etc. Numărul de variabile independente care
influenţează semnificativ consumul absolut sau specific de energie este diferit în funcţie de
structura consumului şi de natura activităţii desfăşurate în interiorul conturului stabilit.

Natura influenţei fiecăruia dintre factori se determină prin prelucrarea datelor

obţinute prin intermediul sistemului de monitorizare şi presupune o bună cunoaştere a
activităţii organizaţiei. Rezultatul acestei prelucrări este cunoscut sub denumirea de
caracteristică energetică şi defineşte un element, un subansamblu sau un întreg sistem.
Acest instrument are rolul să furnizeze un set de norme de consum de energie, care
permit stabilirea valorilor de referinţă pentru indicatorii de performanţă energetică.. În
literatura de specialitate anglo-saxonă, norma de consum de energie este cunoscută sub
denumirea de performanţă energetică standard.

În lipsa datelor experimentale se poate recurge în anumite condiţii la datele

statistice disponibile, cu ajutorul cărora se poate trasa o caracteristică energetică
aproximativă, care va fi corectată ulterior prin măsurători.

Astfel, consumul de energie (total sau parţial) poate fi exprimat sub forma unei
funcţii polinomiale care depinde de una sau mai multe variabile (x, y, z) :

E  x, y, z   a  bx  cy  dz  ex 2  fy 2  gz 2  ...

Caracteristica energetică având această formă poate exprima fie consumul absolut,
fie consumul specific de energie. Ea trebuie să fie însoţită de un set de condiţii, restricţii,
limitări sau alte aspecte specifice referitoare la condiţiile în care s-au obţinut datele
experimentale, regimurile de funcţionare considerate, etc. Construcţia ei implică o bună
cunoaştere a proceselor care au loc în interiorul conturului analizat şi o filtrare a datelor
intrate în scopul eliminării erorilor sistematice de măsura.

Strategia organizaţiei sau planul de producţie permite în general aprecierea sau

estimarea pe termen scurt (un schimb, o zi, o săptămână, o lună, etc) a mărimii

3
 Sisteme de monitorizare şi evaluare continuă a eficienţei energetice tip M&T

principalilor factori de influenţă. Stabilirea obiectivelor sau ţintelor săptămânale, lunare sau
trimestriale se va putea face deci pe baza caracteristicii energetice.

La sfârşitul perioadei, obiectivele sunt apoi comparate cu realizările. Pentru

comparaţie se recurge de obicei la indicatorul numit în limba engleză CUSUM (sumă
cumulativă). El se defineşte ca fiind suma algebrică cumulată a diferenţelor între valoarea
realizată şi valoarea de referinţă. Rezultatul comparaţiei constitue principala informaţie
cuprinsă în raportul întocmit zilnic, săptămânal, bisăptămânal sau lunar. În cazul în care
producţia este constituită din loturi diferite care se succed la distanţe diferite, este
recomandabil ca raportul să fie întocmit după fiecare lot.

Raportul periodic cuprinde de obicei un rezumat al situaţiei curente, exprimat prin

indicatori specifici, în comparaţie cu situaţia anterioarî, definită cu ajutorul aceloraşi
indicatori. După sumar, urmează o serie de detalii legate de specificul activităţii curente
(parametrii semnificativi, valori ale unor mărimi care depaşesc nivelul admisibil, alte
informaţii). Sunt prezentate de obicei valorile mărimilor urmărite (valori absolute sau
raportate) sub formă de tabele, de grafice, precum şi sub orice altă formă care facilitează
analiza rezultatelor.

Raportul este un mijloc important de menţinere în atenţia personalului şi conducerii

organizaţiei a preocupării pentru creşterea eficienţei energetice şi a cerinţelor care decurg
din ea. El fundamentează fiecare decizie având ca scop creşterea eficienţei energetice
sau reducerea cheltuielilor cu energia în interiorul conturului analizat.

5.2 Analiza de caz privind instalarea, punerea în funcţiune şi rezultatele obţinute

cu ajutorul sistemelor tip M&T.

În cele ce urmează sunt prezentate mai multe exemple privind instalarea, punerea
în funcţiune şi rezultatele obţinute cu ajutorul sistemelor tip M&T. Subiectul analizei este o
uzina metalurgică (Subiect M), filială independentă în cadrul unei societati mai mari,
responsabilă pentru propria strategie de producţie şi pentru situaţia sa financiară.
Independenţa financiară a pus în evidenţă nivelul ridicat al cheltuielilor cu energia si
necesitatea de a reduce acest segment al costurilor de producţie. Analiza iniţială a pus în
evidenţă următoarele :

4
 – număr insuficient de aparate de măsură;

– inexistenţa unei strategii privind colectarea şi analiza datelor măsurate.

În aceste condiţii s-a recurs la instalarea unui sistem informatizat de monitorizare şi

evaluare continuă, incluzând peste 100 de senzori care transmiteau date legate de
consumurile de gaz natural, energie electrică, combustibil lichid, apă, oxigen, aer
comprimat şi azot. Tot ca intrări s-au mai adăugat datele privind volumul activităţii şi
diverse costuri. Informaţiile urmau să fie prelucrate zilnic şi săptămânal. Scopurile
proiectului au fost:

– identificarea şi stabilirea cererii maxime şi a modului de variaţie în timp a

fiecărui tip de energie;

– contribuţia semnificativă la conştientizarea necesităţii de conservare a

energiei la nivelul organizaţiei;

– punerea la dispoziţia conducerii uzinei a unei baze de date necesară pentru

deciziile ulterioare în domeniul conservării energiei.

Proiectul a fost susţinut financiar de Energy Efficiency Office în cadrul programului

său Best Practice Programme.

„Subiectul M” produce laminate sub forma de benzi şi sârmă din oţel carbon şi
oţel aliat. Principalele fluxuri de energie primară sunt cele de gazul natural şi de energia
electrică. Cuptoarele de încălzire consumă şi combustibil lichid în locul gazului natural.
Aburul este furnizat de o sursă exterioară.

Principalii consumatori sunt două cuptoare de încălzire cu vatră mobilă şi trei

cuptoare de tratament termic, care au împreună o capacitate de 200 GJ/h. Băile de săruri
topite consumă abur iar laminoarele energie electrică.

Un sistem electronic de monitorizare a consumului de energie electrică permite

determinarea profilelor cererii pe orice perioadă de timp şi pentru orice contur.

Informaţiile pot fi obţinute pe loc sau pot fi stocate în memorie şi examinate ulterior.
Sistemul poate produce mai multe variante de rapoarte adresate diferitelor niveluri de
competenţă şi autoritate şi furnizează atât o imagine a situaţiei de moment cât şi evoluţia
anumitor indicatori pe o anumită perioadă de timp.

5
 Sisteme de monitorizare şi evaluare continuă a eficienţei energetice tip M&T

Sistemul include un calculator personal tip IBM XT, un monitor color şi o

imprimantă. Semnalele de la senzorii aflaţi la distanţă sunt de tipul unificat 4 - 20 mA.

După primire, semnalele sunt convertite în unităţi fizice (t/h, kW, etc) şi stocate în
memorie pentru un schimb, o zi sau o săptămână. Pachetul de programe de firma CAMM
2000 permite procesarea semnalelor primite de la senzorii externi, prelucrarea şi afişarea
pe ecran a rezultatelor. Datele prelucrate pot fi examinate pe ecran în timp real sau sub
forma unor tabele şi grafice tipărite pe hârtie.

Aparatele de măsură au fost instalate şi testate înainte de punerea în funcţiune a

sistemului de monitorizare. În prezent funcţionarea sistemului necesită doua - trei ore/om
pe săptămână pentru prezentarea rezultatelor. Sistemul îndeplineşte şi funcţia de
semnalizare şi alarmă la depăşirea unor valori limită ale mărimilor monitorizate. Mesajul de
depăşire poate fi transmis tuturor celor interesaţi sub diverse forme. Sistemul mai include
posibilitatea modificării nivelului la care se declanşează alarmarea la un anumit moment
de timp (de exemplu la sfârşitul săptămânii).

Modul de prezentare al raportului depinde de nivelul de competenţă sau autoritate

căruia îi este destinat. Este una dintre condiţiile de bază ale eficienţei sistemului. Se evită
astfel supraîncărcarea raportului cu detalii fără relevanţă pentru destinatar.

Datele generate de sistem sunt utilizate frecvent de către conducerea executivă în

procesul de luare a deciziilor, constituind deseori argumente pentru propunerile de
raţionalizări şi de noi investiţii.

Costul total al sistemului s-a ridicat la circa 71600 GBP şi include următoarele
elemente :

– Calculatorul personal (hardware) ... 5961 GBP

– Pachetul de programe CAMM 2000 (software) ... 7410 GBP

– Aparatele de măsură ... 21821 GBP

– Sistemul de achiziţie a datelor ... 5210 GBP

– Montajul şi punerea în funcţiune ... 28575 GBP

– Alte costuri ... 2607 GBP

Îmbunătăţirile ulterioare au mai costat 24350 GBP.

6
 În perioada 2009/2010 consumul global de energie a fost de 789 TJ, din care 643
TJ la sectoarele calde şi 146 TJ la sectoarele reci. Producţia totală a fost de 265000 tone,
din care 190000 tone în sectoarele calde şi 75000 tone în sectoarele reci. Costul energiei
s-a ridicat la 2,19 milioane GBP (53.1 % gaz natural, 41 % energie electrică, 3.7 % abur si
2.2 % combustibil lichid). Consumul specific global de energie a fost de 3,39 GJ/t în
sectoarele calde si respectiv 1,93 GJ/t în sectoarele reci. Evoluţia cheltuielilor cu energia
începând cu 2006 este prezentată în tabelul 1.

Tabelul 1. Evoluţia cheltuielilor cu energia între 1986 şi 1990

Perioada 2006/07 2007/08 2008/09 2009/10

Cheltuieli absolute [MGBP] 2.37 2.22 1.78 2.20

Cheltuieli relative [GBP/t] 12.75 11.25 9.85 11.70

Consumul total de energie a continuat să scadă în fiecare an, ca o consecinţă a

creşterii eficienţei energetice. Utilizând indicatorul CUSUM pentru consumul specific de
energie al întregului contur de bilanţ (performanţa energetică standard = 4 GJ/t) şi în mod
special pentru sectoarele calde (performanţa energetică standard = 2.78 GJ/t), s-au
obţinut următoarele rezultate.

Tabelul 2. Evoluţia CUSUM pentru consumul specific de energie [%].

CUSUM
Anul/trimestrul
Întreg conturul Sectoarele calde

2006/1. -1.2 -1.0

7
 Sisteme de monitorizare şi evaluare continuă a eficienţei energetice tip M&T

2006/2. +0.1 +2.0

2006/3. +5.2 +4.6

2006/4. +10.8 +6.5

2007/1. +10.1 +5.8

2007/2. +9.2 +4.7

2007/3. +8.3 +4.5

2007/4. +6.7 +4.5

2008/1. +2.0 +2.7

2008/2. -1.1 -2.1

2008/3. -8.5 -8.6

2008/4. -18.6 -11.8

2009/1. -26.0 -16.3

2009/2. -33.4 -17.3

Valorile CUSUM indică efectul pozitiv al sistemului instalat la începutul anului 2007.
Consumul de energie realizat depinde de numeroşi factori legaţi şi de condiţiile de
funcţionare. Programul nu poate încă să coreleze gradul de încărcare al fiecarui agregat
principal (repartiţia sarcinii pe agregate) cu rezultatele realizate.

Economiile realizate, exprimate valoric la nivelul anilor 1989/90, sunt estimate la 0,8
milioane GBP. Alte 50000 GBP au fost economisite ca urmare a reconfigurării sistemului
de răcire cu apă. Economiile s-au obţinut mai ales ca urmare a identificării şi reducerii
cazurilor de încărcare excesivă şi de funcţionare în gol a echipamentelor.

8
 Sistemul permite identificarea zonelor unde sunt amplasaţi consumatorii majori şi
care se cer analizate în detaliu. Monitorizarea poate fi extinsă de la purtătorii de energie la
alte utilităţi (apă, oxigen, azot, aer comprimat).

5.3 Factori de influenţă asupra profitabilităţii proiectelor de investiţii având ca

scop creşterea eficienţei energetice

Soluţiile de creştere a eficienţei energetice utilizate în procesele tehnologice,

denumite generic proiecte de eficienţă energetică, pot fi clasificate având în vedere diferite
criterii. Astfel, în funcţie de mărimea gradului de intervenţie în structura schemei de bază a
procesului tehnologic din interiorul conturului analizat se disting două categorii principale
de proiecte de creştere a eficienţei energetice.

Din prima categorie fac parte proiectele care presupun înlocuirea tehnologiei
existente cu o nouă tehnologie. Este modalitatea cea mai dinamică dar şi cea mai
costisitoare de reducere a consumurilor specifice de energie şi deci a cheltuielilor cu
energia pe unitatea de produs. În această categorie de măsuri sunt incluse invenţii, noutăţi
ştiinţifice şi tehnologice de ultimă oră şi procedee deja cunoscute dar neconforme cu
tradiţia, experienţa tehnică sau practică curentă.

A doua categorie este reprezentată de proiecte care presupun îmbunătaţirea

tehnologiei existente, prin modificări aduse tehnologiei de bază. În mod uzual aceste
măsuri sunt privite ca proiecte de eficienţă energetică propriu-zise şi asupra lor se vor face
referiri în paragrafele următoare.

În funcţie de poziţia consumatorului de energie în lanţul transformărilor energetice

din cadrul conturului industrial, se disting două categorii principale de proiecte şi anume :

- proiecte care vizează instalaţii aparţinând categoriei consumatorilor finali de

energie;

- proiecte care vizează instalaţii transformatoare de energie.

Un alt criteriu în funcţie de care se pot clasifica proiectele de eficienţă energetică

este destinaţia consumului final de energie, în funcţie de care se pot deosebi următoarele
tipuri :

9
 Sisteme de monitorizare şi evaluare continuă a eficienţei energetice tip M&T

- proiecte care au ca obiect consumatori tehnologici de energie;

- proiecte care au ca obiect consumatori care asigură şi menţin anumite

condiţii de muncă şi un anumit nivel de confort pentru personal în cadrul
conturului industrial.

În funcţie de nivelul costurilor de capital necesare implementării proiectelor de

eficienţă energetică, acestea se pot clasifica în următoarele trei categorii:

- proiecte cu costuri nesemnificative (no-cost), care constau în aplicarea unor

măsuri de natură organizatorică;

- proiecte cu costuri mici (low-cost), care constau în contorizări, monitorizări,

modificări în fluxului tehnologic, schimbarea naturii fluxului de energie preluat
din exterior, etc;

- proiecte cu costuri semnificative (high-cost), care constau în modificarea

soluţiei de alimentare şi/sau a concepţiei de utilizare a energiei în cadrul
procesului tehnologic, în recuperarea avansată a energiei disponibilizate de
către fluxul tehnologic, în implementarea unor procedee şi tehnici noi, etc.

Investiţii şi alte costuri caracteristice proiectelor de eficienţă energetică

Implementarea proiectelor de eficienţă energetică presupune alocarea în acest

scop a unor resurse financiare, care pot fi fonduri proprii ale societăţilor comerciale sau
pot fi obţinute sub formă de credite de la diferite instituţii financiare. Principalele
componente ale alocaţiilor financiare aferente unui proiect sunt :

 Costuri de capital sau investiţii efective (directe);

 Cheltuieli curente de producţie (operare şi mentenanţă);

 Costurile legate de returnarea creditelor (anuităţi).

În general, proiectele de investiţii în domeniul eficienţei energetice au o serie de

caracteristici comune :

 Nu necesită investiţii foarte mari;

 Durata de implementare a proiectului este de regulă sub un an;

 Cheltuielile curente de producţie (operare şi mentenanţă) sunt scăzute;

10
  Durata de recuperare a inevstiţiei este redusă (sub doi ani).

În continuare sunt prezentate valorile orientative ale investiţiilor şi costurilor de

operare si mentenanţă pentru diferite tipuri de proiecte de eficienţă energetică.
Diversitatea foarte mare a proiectelor, precum şi diversitatea şi caracterul dinamic al pieţei
echipamentelor pot conduce, pe termen scurt, la abateri de la aceste valori.

a. Izolarea termică a echipamentelor şi a conductelor. Investiţia specifică pentru

un metru de conductă este între 250-1000 €/m de conductă.

b. Modernizarea sistemelor de iluminat. Investiţia specifică pentru astfel de

proiecte poate avea valori de până la 140 €/corpul de iluminat.

c. Modernizarea surselor de alimetare cu energie. Investiţia specifică în

cazanele de abur şi de apă fierbinte variază între 30-80 €/kWt instalat. Ea depinde de tipul
cazanului, de tipului arzătorului, de materialele suprafeţelor de schimb de căldură, de
gradul de automatizare şi de capacitatea instalată. Costurile de operare şi mentenanţă se
ridică în general la circa 1-2 % din investiţia efectivă.

d. Schimbătoare de căldură. Pentru acest tip de proiecte, investiţia specifică este

cuprinsă între 300-1000 €/m2 de suprafaţă de schimb de căldură. Ea depinde de tipul
constructiv şi gradul de complexitate al aparatului, materialele folosite şi natura agenţilor
termici şi parametrii lor. Cheltuielile de operare şi mentenanţă sunt sub 1 % din valoarea
investiţiei.

e. Instalaţii frigorifice. Instalaţiile frigorifice sunt cu comprimare mecanică de

vapori şi cu comprimare termochimică (absorbţie). Pentru instalaţiile frigorifice cu
comprimare mecanică investiţia specifică este cuprinsă între 100-150 €/kWf instalat.
Pentru instalaţiile frigorifice cu comprimare termochimică ea este cuprinsă între 150-
300 €/kWf instalat.

f. Sistemele de aer comprimat. Investiţia specifică în sistemele de aer comprimat

variază între 250-1000 €/kWe instalat. Ea depinde de tipul compresorului, de dotarea
instalaţiilor (motoare cu turaţie variabilă) şi de nivelul de automatizare.

g. Centrale de cogenerare. Investiţiile în centralele de cogenerare depind de tipul

motorului termic folosit. Astfel, pentru centralele de cogenerare cu turbine cu abur

11
 Sisteme de monitorizare şi evaluare continuă a eficienţei energetice tip M&T

investiţia specifică este cuprinsă între 800-1200 €/kWe instalat, pentru centralele de

cogenerare cu turbine cu gaze aceasta este cuprinsă între 700-900 €/kWe instalat, pentru
centralele de cogenerare cu motoare cu ardere internă aceasta atinge 700-1000  €/kWe
instalat, iar pentru centrale de cogenerare cu ciclu mixt gaze-abur investiţia specifică
atinge între 800-1000 €/kWe instalat.

h. Aparate de măsură. Pentru acest tip de proiecte, investiţiile specifice sunt

cuprinse într-un domeniu foarte larg. Astfel, ampermetrele, voltmetrele şi wattmetrele
costă între 150-200 €/aparat. Pentru debitmetre, investiţia depinde de tipul constructiv, de
diametrul conductei şi de natura agentului energetic vehiculat. Dacă pentru combustibil
gazos investiţia specifică este cuprinsă între 150-1700 €/aparat, pentru abur ea este
cuprinsă între 2300-9000 €/aparat, iar pentru apă între 150-500 €/aparat. Costurile
contoarelor de căldură depind de mărimea consumului şi de natura agentului termic,
valorile lor fiind cuprinse între 1800-4500 €/aparat.

5.4 Aspecte tehnice de impact asupra fluxurilor financiare pe parcursul duratei de

exploatare

Implementarea proiectelor de eficienţă energetică se face având în vedere anumite

condiţii tehnice, care caracterizează echipamentele şi instalaţiile consumatoare sau
transformatoare de energie, în momentul punerii în aplicare a acestor soluţii de creştere a
eficienţei energetice. Aceste condiţii de natură tehnică se pot reflecta ulterior în aspecte
economice, care apar cuantificate în fluxurile financiare aferente acestor proiecte. Pe
durata de viaţă, în timpul exploatării proiectelor implementate, aceşti factori se pot
modifica independent sau dependent de cei care gestionează aceste proiecte. La aceste
aspecte de natură tehnică se adaugă şi factori economico-finanaciari, care caracterizează
mediul economic la un anumit moment de timp.

Factorii de natură tehnică care pot influenţa mărimea fluxurilor financiare (fluxul de
venituri şi fluxul de cheltuieli) pe parcursul duratei exploatării proiectelor se pot clasifica în
următoarele categorii :

a. modificarea în timp a caracteristicilor tehnice ale echipamentelor şi instalaţiilor

energetice ca urmare a uzurii fizice;

12
 b. modificarea parametrilor iniţiali şi caracteristicilor fluxurilor energetice;

c. funcţionarea la sarcini parţiale a instalaţiilor şi echipamentelor;

d. modificarea gradului de simultaneitate a consumurilor energetice componente, în

cazul proiectelor complexe de eficienţă energetică.

Modificarea în timp a caracteristicilor tehnice ale echipamentelor şi instalaţiilor

poate consta în :

- scăderea randamentelor energetice ale cazanelor, cuptoarelor şi altor

agregate consumatoare de combustibil ca urmare a depunerilor pe
suprafeţele de schimb de căldură, ceea ce conduce la creşterea consumului
specific anual de combustibil şi a componentei cheltuielilor anuale cu
combustibilul;

- degradarea în timp a izolaţiilor termice ale instalaţiilor, echipamentelor,

rezervoarelor de stocare, conductelor, ceea ce conduce la creşterea
pierderilor de căldură către exterior şi deci şi a consumurilor energetice
aferente compensării acestor pierderi şi în consecinţă a cheltuielilor anuale
cu energia consumată;

- decalibrarea aparatelor de măsură şi control, care poate conduce la

măsurători false, însoţite de creşterea corespunzătoare a cheltuielilor
aferente consumurilor energetice (combustibil, energie termică, energie
electrică, etc).

Modificarea parametrilor iniţiali ai agenţilor energetici poate consta în :

 Creşterea nivelului termic al agenţilor termici, care conduce la apariţia

coroziunii care afectează suprafeţele de schimb de căldură, având drept
consecinţă reducerea coeficientului global de schimb de căldură;

 Modificarea în timp a caracteristicilor şi parametrilor combustibililor utilizaţi

(putere calorifică inferioară, presiune, temperatură, etc), ceea ce conduce la
modificarea condiţiilor şi caracteristicilor arderii;

 Modificarea calităţii apei, cu consecinţe asupra stării suprafeţelor de schimb

de căldură;

13
 Sisteme de monitorizare şi evaluare continuă a eficienţei energetice tip M&T

 Modificarea regimurilor hidraulice şi termice, în special în cazul conductelor

de transport şi schimbătoarelor de căldură, ceea ce conduce la creşterea
consumurilor energetice.

La elementele de natură tehnică menţionate mai sus se mai adaugă şi alte

elemente care pot influenţa semnificativ fluxul de venituri şi cheltuieli, pe durata de viaţă a
proiectelor energetice. Dintre aceste elemente pot fi amintite variaţiile în timp ale preţurilor
combustibililor pe piaţa mondială şi caracterul (continuu sau intermitent) al modului de
aplicare a tehnicilor şi procedurilor managementul energiei pe durata de viaţă a proiectului.

Analiza eficienţei energetice a conturilor industriale se poate face în faza de

proiectare şi implementare a proiectului şi în faza de exploatare pe durata sa de viaţă. În
general în faza de proiectare şi implementare a unui proiect de eficienţă energetică nu
intervin aspecte tehnice care să influenţeze fluxurile financiare, dar în perioada de
exploatare pe durata de viaţă pot interveni, dependent sau independent de factorul uman,
elemente de natură tehnică de tipul celor menţionate mai sus care pot influenţa fluxurile
financiare.

5.5 Tipuri de risc pentru proiectele de eficienţă energetică

Implementarea proiectelor de eficienţă energetică poate implica mai multe tipuri de

riscuri.

Riscul corporativ depinde de structura acţionariatului organizaţiei sau de structura

grupului din care aceasta face parte. Acest tip de risc creşte atunci când creşte numărul
total al acţiunilor companiei sau numărul de acţiuni deţinut de către o singură persoană
fizică sau juridică.

Riscul de business depinde de conţinutul planului de afaceri al companiei şi de

modul de implementare al acestuia, de modul de implementare a altor programe conexe
(de exemplu programele legate de protecţia mediului), de variaţia preturilor la purtătorii de
energie, etc.

Riscul de rambursare a creditului trebuie asigurat foarte bine prin garanţii, care
de obicei trebuie să acopere peste 100 % din valoarea creditului şi trebuie să fie cât mai
„lichide” din punct de vedere al unei posibile valorificări (vânzări) a lor. Această măsură

14
reduce şi riscul de neplată a creditului. Rambursarea creditului poate fi afectată şi de
funcţionalitatea companiei, care trebuie evaluată pe o perioadă cel puţin egală cu perioada
creditului.

Riscul extern depinde de factori pe care, la un moment dat, compania nu îi poate

controla (de exemplu obţinerea de licenţe, concesii, preţurile la unele produse care sunt
stabilite de autorităţi naţionale, etc). Riscul extern mai include şi riscul pieţei pe care
operează compania, inclusiv riscul competiţiei de pe acea piaţă. Riscul politic face parte şi
el din riscurile externe. Implicarea unui acţionar majoritar al companiei în politică ar putea
avea un efect negativ asupra business-ului.

Riscul tehnic include riscul punerii în funcţiune şi riscul tehnologiei folosite. Uneori
în aceeaşi categorie se adaugă şi riscul legat de creşterea capacităţii de producţie. Riscul
punerii în funcţiune poate fi diminuat prin încheierea unor contracte de punere în funcţiune
cu companii specializate. Riscul de tehnologie apare atunci când tehnologia folosită este
nouă şi inovatoare. Dacă tehnologia respectivă este deja utilizată pe plan mondial, înainte
de implementarea ei trebuie obţinute informaţii privind comportarea în exploatare,
performanţele obţinute şi eventualele sugestii de îmbunătăţire a ei (feedback-uri).

Riscul ratei de schimb valutar este legat de faptul că de obicei, toate operaţiile
financiare în România sunt efectuate în moneda naţională (RON), în timp ce marea
majoritate a creditelor sunt contactate în valută. Situaţia conduce la apariţia unui risc al
ratei de schimb valutar, la a cărui diminuare poate contribui efectuarea cât mai rapidă şi
fără întârziere a operaţiunilor de schimb valutar.

Bibliografie

[1] Gh.Malamatenois, K. Grepmaier, R. Patrascu, s.a.- Renewable energies &efficiency

finance, Training Kit,Editor CRES, Pikermi, Greece, ISBN 978 – 960-86907-8 – 3,
Greece 2007.
[2] C. Raducanu, R.Patrascu – Evaluarea eficientei energetice, Editura AGIR, ISBN 973-
720-074-8, Bucuresti, 2006.

15
 Sisteme de monitorizare şi evaluare continuă a eficienţei energetice tip M&T

[3] R.Patrascu, Producerea energiei si impactul asupra mediului in contextul dezvoltarii

durabile, Editura POLITEHNICA PRESS, ISBN 973-7838-23-8, Bucuresti 2006.
[4] Răducanu C., Pătraşcu R., Paraschiv D., Gaba A. Auditul energetic. Editura AGIR
Bucureşti,2000.
[5] ***. Energy Management Training. Energy Efficiency Office, Department of the
Environment, UK, 1994.
[6] Shipper, L. sa Energy Efficiency and Human Activity; past trends, future prospects.
Cambridge University Press, Cambridge 1992.
[7] Programul Naţional pentru creşterea eficienţei energetice şi utilizarea surselor
regenerabile de energie în sectorul public, MO PI 858/19.12.2008.

16