Cele patru prioritati strategice reflecta obiectivul nostru de a ne consolida pozitia de lider de piata,

avand in acelasi timp un rol activ, relevant in comunitate.

ncrederea comunitatii: consolidam increderea in cadrul comunitatilor noastre

Credem ca succesul organizatiei noastre estre strans legat de bunastarea comunitatilor in care activam.
Pe termen lung, afacerile solide, sustenabile, au nevoie de comunitati prospere. Ne exprimam aceasta
convingere prin fiecare solutie inovatoare care are un impact pozitiv, atat pentru prezent, cat si pentru
viitor. Angajamentul nostru de a ne desfasura activitatea intr-un mod responsabil, demn de incredere,
se reflecta in rapoartele noastre de sustenabilitate si pe platforma noastra de sustenabilitate, Dupa Noi.

Increderea este fundatia relatiei noastre cu actionarii, clientii, consumatorii, angajatii, institutiile si
partenerii de afaceri. Dezvoltam aceasta incredere printr-un management responsabil, sustenabil , prin
efortul de a dezvolta bauturi de inalta calitate, de a asigura un loc de munca sigur si de a genera crestere
la nivelul comunitatii.

La Coca-Cola HBC Romania, integram sustenabilitatea in toate procesele si deciziile noastre, urmarind 3
piloni strategici: protejarea apei si a mediului inconjurator, sustinerea tinerilor si dezvoltarea
comunitatii.

De asemenea, ne-am stabilit, in mod consecvent, obiective ambitioase pe termen lung si am raportat
rezultatele, asumandu-ne raspunderea de a ne indeplini angajamentele.

Coca cola este un symbol al globalizari Din 1886, compania vinde bauturi racoritoare si apa imbuteliata,
alaturi de inghetata, deserturi si siropuri aromate

Coca Cola a avut o evolutie care ilustreaza de-a lungul intregului secol XX multe din aspectele
globalizarii. Ne vom rezuma la o enumerare a faptelor, indicand cititorilor referinte pentru informatii
mai complete

Coca si drepturile omului

In anii ‘30, Coca Cola a fost partenera de afaceri majora a regimului nazist. “Este cunoscuta colaborarea
Coca Cola cu regimul lui Hitler intre 1933 si 1945 ca si vanzarea a nenumarate milioane de sticle de
bauturi racoritoare Germaniei in aceeasi perioada” spun Jones E. si Ritzman F. in “Coca Cola goes to
war”. In acelasi timp in care Coca Cola era promovata in USA ca un mijloc de ridicare a moralului
soldatilor americani in WW-II, reprezentantii companiei din Germania sponsorizau evenimente naziste si
propulsau Coke in fruntea celor mai populare bauturi din Germania. Cand nazistii au inceput invadarea
Italiei, Frantei, Belgiei, Olandei, Luxemburgului si Norvegiei, avocatul Coca Cola era angajat la Biroul
German pentru Proprietate Straina. El calatoarea cu trupele naziste prin Europa si a pus bazele centrelor
Coca Cola in fabricile de racoritoare confiscate de nazisti, unde Coca Cola a angajat si civili rapiti.
Anii ‘70 au adus asasinarea unor lucratori de la fabrica de imbuteliere Coca Cola din Guatemala,
evenimente care se vor repeta si in alte locuri. [1] In anii ‘80, Coca Cola a sustinut regimul Apartheid din
Africa de Sud iar in anii ‘90, brutalul regim Abacha din Nigeria. [1]
Poate cea mai cunoscuta controversa privind drepturile omului, cu implicarea Coca Cola, este boicotul
international promovat de columbienii din sindicatul Sinaltrainal, dupa repetate cazuri de intimidare,
tortura, rapire, detinere ilegala si ucidere a unor lucratori de la fabricile de imbuteliere Coca Cola din
Columbia. International Labour Rights Fund din Statele Unite, alaturi de US United Steelworkers, au
deschis proces Coca Cola acuzand responsabilii fabricii din Columbia de folosirea unor unitati
paramilitare pentru a suprima activitatea sindicala.

La 31 martie 2003, un judecator districtual american a gasit justificata cererea Sinaltrainal de deschidere
a unor procese impotriva Coca Cola, sub acuzatia de violare a drepturilor omului de catre trupe
paramilitare, la cererea companiei. Procesele au fost intentate in virtutea Aliens Tort Claims Act
(ACTA) (vezi Morning Star, May 20, 2003). [1] Cazul nu este inca rezolvat, iar Coca Cola incearca sa scape
afirmand ca nu poate fi trasa la raspundere deoarece fabrica nu este sub controlul ei direct. (The
Independent, London, February 13, 2002).
World Social Forum (Forumul Social Mondial) a declarat 22 iulie 2003 ca “Zi internationala impotriva
Coca-Cola” si inceputul unui boicot de un an impotriva produselor acesteia. Actiunea a fost sustinuta si
de Sinaltrainal, care promoveaza boicotul si in afara Columbiei. Boicotul se refera direct la folosirea
trupelor paramilitare ca instrument de forta impotriva sindicalistilor columbieni.
Coca Cola a fost acuzata si de discriminare sexuala. In mai 2002, compania a fost nevoita sa plateasca 8,1
milioane USD unui numar de circa 2.000 de angajate, ce fusesera platite mai prost decat se prevedea in
contracte. Alte 42 de milioane vor fi platite la alti 980 de angajati, chiar din Atlanta, unde este sediul
central al corporatiei, si inca 3,9 milioane USD vor ajunge la circa 1100 de angajate din America de Nord.
[2]
Nici discriminarea rasiala nu este o “necunoscuta” pentru Coca-Cola. In noiembrie 2000, compania a fost
obligata sa plateasca 192,5 milioane USD in urma unui proces pe acuzatii de discriminare rasiala, si a
promis sa schimbe modul in care conduce, promoveaza si trateaza angajatii minoritari. “Rezolvarea”
gasita a nemultumit pe multi angajati negri, care sustin ca sunt in continuare discriminati si impiedicati
sa promoveze. (Dallas Morning News, 1/5/02 Washington Post, 4/2002)

COCA COLA SI MEDIUL INCONJURATOR

In cateva regiuni din sudul Indiei, printre care Kerala si Tamil Nadu, boicoturile contra Coca Cola au fost
in vigoare ani de zile, in ciuda represiunilor politiei. Localnicii acuza producatorul de bauturi de consum
excesiv de apa, dupa ce fabricile din zona au pompat apa din subteran la un debit atat de mare incat pur
si simplu sursele au secat, lasandu-i pe oameni fara apa, de poluarea puturilor si de distrugerea
agriculturii locale, prin prezentarea unui reziduu chimic drept…ingrasamant. Aceasta s-a facut desi un
studiu al Universitatii Essex a aratat ca acel compus are concentratii periculoase de toxine, pintre care
cadmiu, care au ajuns in apele subterane si de aici la oameni si restul vietuitoarelor din zona.
Dupa ce BBC-ul a difuzat un documentar despre aceasta situatie, Coca Cola a incetat deversarea acestor
reziduuri cu titlul de ingrasaminte dar nu a facut nimic pentru repararea daunelor deja produse.)
Opozitia indienilor fata de Coca Cola este printre cele mai puternice din lume, un nou protest fiind
asteptat chiar in acest inceput de an.
Coca Cola a fost amenintata cu boicotul in Australia, in 1993, din cauza problemelor ecologice generate
de refuzul ei de a introduce sticlele returnabile. In aceeasi tara si in acelasi an, Coca Cola a fost acuzata
de dezinformarea consumatorilor.
In mai 2003, filiala din Panama a fost amendata cu 300.000 USD pentru poluarea raului Matasnillo din
Panama. [2]
TEHNICILE DE MARKETING SI PUBLICITATE
Coca Cola a folosit tehnici de marketing si publicitate dubioase, printre care sponsorizarea American
Academy of Paediatric Dentistry, si impiedicarea prezentarii catre public a unui raport realizat de World
Health Organisation pe tema alimentatiei sanatoase. Raportul arata contributia la obezitate a consumul
de bauturi racoritoare. Obezitatea este cauza numarul unu a mortilor neprovocate in Statele Unite si
cauza numarul doi in Europa, dupa fumat.
O alta forma de advertising care a suscitat numeroase proteste este introducerea in scoli a automatelor
de vandut bauturi racoritoare, pentru elevi. Aceasta practica a dus la un monopol al Coca Cola asupra
vanzarii bauturilor racoritoare in scoli si a propulsat compania in fruntea producatorilot de bauturi
racoritoare din America. In acelasi timp, a declansat boicoturi care sunt inca in vigoare in scoli
prestigioase precum Berkeley, Harvard, Yale, New York University si Rutgers.