MINISTERUL EDUCATIEI,CULTURII SI CERCETARII AL REPUBLICII MOLDOVA

CENTRUL DE EXCELENȚĂ ÎN ENERGETICĂ ȘI ELECTRONICĂ

CATEDRA:TELECOMUNICATII

Studiul individual Nr:.1

Desciplina : Sisteme și rețele de TV
Tema : Sistemul color PAL

A elaborat elevul grupei :TT-0117 Antoniuc Vladimir

A verificat profesorul de specialitate: Mihailă Mihai

Chisinau 2020
Analiza imaginii color se realizează prin descompunerea optică a imaginii în trei
imagini monocromatice, corespunzătoare culorilor fundamentale: roşu (R), verde
(G) şi albastru (B). Culorile fundamentale permit obţinerea oricărei alte culori, prin
combinarea lor aditivă în proporţii bine definite. Pentru a se obţine o
compatibilitate a sistemului TV color şi alb-negru este nevoie ca şi în sistemul TV
color să se transmită informaţia de strălucire prin semnalul de luminanţă EY.
Ţinând cont de particularităţile de sensibilitate ale ochiului uman, aceasta se obţine
din componentele culorilor fundamentale: ER, EG, şi EB cu relaţia: (6.1)

Indiferent de sistemul color utilizat în televiziunea color pentru refacerea corectă a

imaginii originale, alături de informaţia de luminanţă este nevoie şi de informaţia
de crominanţă prezentă în semnalele: ER, EG şi EB. Deoarece semnalul de
luminanţă EY conţine toată informaţia referitoare la strălucirea culorii, este indicat
să se excludă această componentă din semnale de culoare: ER, EG şi EB rezultând
semnalele diferenţă de culoare:

La transmisia imaginilor alb-negru, pentru nivele de gri, de la negru spre alb, între
semnalele corespunzătoare culorilor fundamentale şi semnalul de luminanţă există
relaţia:

Rezultă că semnalele diferenţă de culoare, în acest caz, vor fi nule. Refacerea

semnalelor de culoare: ER, EG şi EB este posibilă prin combinaţii liniare a trei
componente, care vor fi alături de informaţia de luminanţă, două semnale diferenţă
de culoare. Se aleg semnalele diferenţă se culoare: ER-Y şi EG-Y, ţinând cont de
faptul că semnalul EG-Y are valoarea vârf la vârf cea mai mică, fiind cel mai
expus la perturbaţii.

Deoarece acuitatea sistemului vizual uman este mai redusă pentru informaţia de
culoare faţă de informaţia de strălucire, se poate reduce banda de frecvenţă a
semnalelor de culoare de 4  5 ori faţă de semnalul de luminanţă, fără a degrada
calitatea imaginii. Pentru modularea unei subpurtătoare de crominanţă cu aceste
semnale diferenţă de culoare cu bandă redusă, se translatează banda originală în
partea superioară a spectrului de frecvenţă a semnalului de luminanţă.

Această translatare este posibilă dacă se are în vedere caracterul discret al

spectrului de frecvenţă al semnalului de luminanţă şi faptul că între pachetele de
linii spectrale la frecvenţe mari există spaţii libere, respectiv energia acestor
pachete au o contribuţie redusă în energia totală a semnalului de luminanţă.

Sistemul TV color PAL

În sistemul TV color PAL (Phase Alternation Line) se transmite semnalul de

luminanţă EY, pentru realizarea compatibilităţii cu televiziunea alb-negru şi se
transmite şi semnalul de crominanţă EC pentru sistemul TV color, care rezultă în
urma modulării în cuadratură a unei subpurtătoare, fPC, cu semnalele de
crominanţă ponderate Eu şi Ev

În sistemul TV color PAL (Phase Alternation Line) se transmite semnalul de

luminanţă EY, pentru realizarea compatibilităţii cu televiziunea alb-negru şi se
transmite şi semnalul de crominanţă EC pentru sistemul TV color, care rezultă în
urma modulării în cuadratură a unei subpurtătoare, fPC, cu semnalele de
crominanţă ponderate Eu şi Ev. Semnalele Eu=0.493EB-Y şi Ev=0.887ER-Y se
utilizează în locul semnalelor diferenţă de culoare ER-Y şi EB-Y, pentru
eliminarea efectelor negative ale supramodulaţiei subpurtătoarei pentru culorile
galben, turcoaz, verde şi pentru a nu depăşi nivelele de sincronizare în cazul
culorilor: mov, roşu şi albastru. În acest fel, semnalul video complex nu depăşeşte,
în sens crescător, valoarea albului de referinţă şi, în sens descrescător, nivelul
impulsului de sincronizare. Înaintea modulaţiei propriu zise, banda de frecvenţă a
semnalelor Eu şi Ev se limitează la 1.3 MHz.

La alegerea frecvenţei subpurtătoarei de crominanţă, se ţine cont ca să se asigure o

întreţesere corectă a spectrelor semnalelor de luminanţă şi de crominanţă, dar
subpurtătoarea de crominanţă să fie cu cea mai redusă vizibilitate pe un receptor
TV alb-negru, sub formă de structuri fine de puncte. Modulaţia de amplitudine în
cuadratură cu purtătoare suprimată, cu semnalul de crominanţă EC, se poate
interpreta ca şi o modulaţie în amplitudine şi în fază a subpurtătoarei. Astfel
vectorul EC al semnalului de crominanţă, rezultat în urma modulării, poartă
informaţia cu privire la saturaţia culorii prin modulul |EC|, iar informaţia cu privire
la nuanţă prin faza vectorului. Pentru compensarea erorilor de fază diferenţiale ale
subpurtătoarei, se schimbă faza acesteia pentru semnalele diferenţă de culoare Ev
cu 1800 , la fiecare linie adică cu frecvenţa fH/2, atât la emisie cât şi la recepţie.
Semnalul de crominanţă modulat se obţine, la emisie, prin modularea în
amplitudine în cuadratură a subpurtătoarei de crominanţă cu suprimarea ulterioară
a acesteia, de aceea la recepţie, pentru a se asigura demodularea corectă, este
necesar ca frecvenţa şi faza subpurtătoarei regenerate să fie identică cu frecvenţa şi
faza subpurtătoarei de la emisie. Pentru a se realiza această cerinţă, în componenţa
SVCC se transmite, pe palierul posterior al impulsului de stingere pe orizontală,
StH, un semnal de sincronizare a culorii SC, care sincronizează în fază şi frecvenţă
oscilatorul local de la recepţie. Acest semnal de sincronizare, se transmite sub
forma unui tren de sinusoide format din 10 perioade cu valori vârf la vârf egale cu
amplitudinea impulsului de sincronizare SH, având frecvenţa fPC.

Decodorul PAL

Decodorul PAL are rolul de a extrage semnalele de culoare: ER, EG şi EB, care
comandă etajul final RGB, din semnalul video complex color EM, furnizat de
demodulatorul video al receptorului TV. Schema bloc de principiu a unui decodor
PAL este prezentată în figura 6.1. Se observă existenţa a două căi de transmitere a
informaţiei video, calea de luminanţă şi calea de crominanţă.

Semnalul de luminanţă EY, necesar pentru refacerea informaţiei de strălucire a

imaginii, este obţinut pe calea de luminanţă, care cuprinde:

- linia de întârziere (LI) (Y=0.30.8 s), care compensează întârzierea suferită de

semnalele EV şi EU pe calea de crominanţă, în scopul restabilirii coincidenţei
temporale a semnalului de luminanţă cu semnalele diferenţă de culoare (figura
6.1);

- filtrul de rejecţie (FR), care nu permite pătrunderea semnalului de crominanţă

modulat şi, în acest fel, micşorează perturbaţiile care apar pe ecranul televizorului
sub forma unor structuri fine de puncta
- amplificatorul (AY), prevăzut cu reglarea amplificării, care permite modificarea
contrastului;

- circuitul de fixare şi reglare a nivelului de stingere, cu care se poate regla

strălucirea.

Prin folosirea filtrului de rejecţie se pot elimina şi unele componente din spectrul
util al semnalului de luminanţă. Pentru a elimina numai componentele semnalului
de crominanţă modulat, în decodoarele performante se foloseşte un filtru de tip
pieptene.

Semnalele de culoare: ER, EG şi EB se obţin, după ce sunt separate semnalele

diferenţă de culoare ponderate EU şi EV, pe calea de crominanţă, care cuprinde:

- filtrul trece bandă (FTB) centrat pe frecvenţa subpurtătoarei de 4.43 MHz având
banda de trecere de 2.6 MHz, care are rolul de a extrage semnalul de crominanţă
modulat în cuadratură EC şi semnalul de sincronizare a culorii din semnalul video
complex color;

- amplificatorul de crominanţă comandat, care se blochează automat la

transmisiuni alb-negru, când lipseşte semnalul de sincronizare a culorii SC, sau la
recepţie slabă, când semnalul de culoare este cu zgomot mare. Pentru a se asigura
demodularea corectă a semnalului de crominanţă este necesar ca amplitudinea
semnalelor diferenţă de culoare ponderate Eu şi Ev, la intrarea în demodulator, să
fie constantă, chiar şi atunci când amplitudinea semnalului video complex color
variază între anumite limite. De aceea, amplificatorul de crominanţă este prevăzut
cu un reglaj automat al amplificării semnalului de crominanţă (RASC) dependent
de amplitudinea semnalului de sincronizare a culorii SC extras de acest etaj.
Amplificatorul este prevăzut şi cu un reglaj manual al amplificării care asigură
modificarea saturaţiei culorilor redate. Semnalul SC este folosit şi pentru generarea
unei tensiuni pentru comanda blocării automate a culorii (BAC), care acţionează
asupra amplificatorului de crominanţă, dacă SC scade sub o anumită valoare;

- blocul de separare a semnalelor de crominanţă, care asigură transformarea

modulaţiei duble în cuadratură în cele două semnale diferenţă de culoare ponderate
Eu şi Ev; - demodulatoarele sincrone pentru cele două căi de culoare U şi V,
urmate de câte un filtru trece jos, care asigură obţinerea semnalelor diferenţă de
culoare Ev şi Ev cu corecţia de fază deja efectuată;
- matricea de decodare, la ieşirea căreia se obţin semnalele: ER, EG şi EB

- oscilatorul local cu ajutorul căruia este reconstituită purtătoarea de crominanţă.

Acest oscilator local este sincronizat în fază şi frecvenţă de către semnalul de
sincronizare al culorii SC.

În concluzie, decodorul de culoare asigură toată procesarea semnalului de la ieşirea

demodulatorului video până la furnizarea celor 3 semnale: ER, EG şi EB ce
comandă amplificatoarele finale video.

Decodorul PAL din receptorul TV “ITT Nokia 7140”

Funcţia de decodor PAL şi SECAM, în acest receptor, se realizează cu circuitele

integrate IC850 (TDA 3561 decodor PAL) şi circuitul integrat IC800 (TDA 3590
transcodor SECAM - PAL). Schema bloc a circuitului IC850 este prezentată în
Anexa 6.1, iar în Anexa 6.2 se prezintă schema bloc a circuitului IC800. De fapt,
cele două circuite funcţionează împreună într-o strânsă interdependenţă, astfel
încât, practic, semnalul trece de la un circuit la altul, funcţiile în ansamblu fiind
cele ale unui bloc de procesare al SVCC.

În cazul recepţiei unui semnal în sistem PAL, SVCC se aplică la terminalul 4 al

circuitul integrat IC800. Semnalul amplificat este dirijat în două direcţii, ieşirea de
luminanţă la pinul 15 şi ieşirea de crominanţă la pinul 8. Aceasta este posibilă
datorită celor două comutatoare care sunt deblocate de tensiunea care provine de la
detectorul de identificare care a sesizat că semnalul aplicat la intrarea 4 nu este
codat SECAM. Semnalul de luminanţă rezultat la pinul 15 se aplică printr-un
circuit extern la pinul 15 al circuitului IC850. Traseul urmat de acest semnal este
către matricea de obţinere a semnalelor de culoare primare. Semnalul de
crominanţă de la pinul 8 al circuitului IC800 se aplică la pinul 3 al IC850. De la
ieşirea amplificatorului de crominanţă, pinul 28 al circuitului IC850, semnalul de
crominanţă se separă pe două căi: calea directă şi calea întârziată, cele două
componente aplicându-se demodulatoarelor de amplitudine B-Y, respectiv R-Y la
pinii 21 şi 22 ai circuitului IC850, după ce parcurge un traseu care include şi
circuitul integrat IC800, terminale de intrare sunt pinii 11 şi 12 iar ieşirile sunt
pinii 13 şi 14. Cu ajutorul rezistorului R883 se atenuează semnalul direct, astfel
încât, semnalul direct şi cel întârziat să aibă, practic, aceiaşi amplitudine.

Tensiunea de reglare a amplificării rezultă din detecţia unor vârfuri de zgomot,

fiind filtrată de condensatorul de la pinul 4, al circuitului IC850, în vederea
reducerii zgomotului pe culoare. Componentele externe ale oscilatorului sunt
conectate la pinii 25 şi 26. Subpurtătoarea de crominanţă este generată de un
oscilator de referinţă care oscilează pe 8.86MHz. Subpurtătoarea nedefazată se
aplică demodulatorului (B-Y), iar cea defazată cu 900 , prin intermediul
comutatorului PAL, demodulatorului R-Y şi schimbă faza cu 1800 , la fiecare
linie. Tensiunea de corecţie a oscilatorului, în vederea sincronizării acestuia, se
obţine la ieşirea filtrului de netezire, conectat la pinii 23 şi 24.

Blocarea culorii este determinată de tensiunea care apare pe pinul 2 al circuitului

IC850. După demodularea celor două componente ale semnalului de crominanţă şi
obţinerea semnalului (G-Y), toate cele trei semnale diferenţă de culoare se aplică
unor matrice RGB, din care, în urma combinării cu semnalul de luminanţă, rezultă
cele trei semnale de culoare. Aceste semnale sunt amplificate, axate pe nivelul de
negru şi de stingere, în timpul întoarcerii linii şi cadre, în interiorul circuitului
integrat, după care sunt furnizate la pinii 12, 14 şi 16. Pentru axarea pe nivelul de
negru, a semnalelor RGB, sunt conectate condensatoare la pinii 18, 19 şi 20.

Pentru stingerea semnalelor RGB se utilizează semnalul “sand-castle” generat de

sincroprocesor şi aplicat pe pinul 8 al circuitului IC850. Stingerea semnalelor de
ieşire are loc dacă amplitudinea acestui impuls este cuprinsă între 2 şi 6.8 V. În
figura 6.2 se prezintă structura semnalului “sand-castle” cu trei nivele
Pentru o valoare mai mare de 7.5 V este activată poarta pentru sistemul de
sincronizare a culorii şi circuitele de axare. Comutarea trecerii semnalelor RGB
interne sau externe, către amplificatorul final RGB, este comandată de o tensiune
care se aplică la terminalul 9, (stingerea externă rapidă). Semnalul extern RGB
poate proveni chiar de la microprocesorul de comenzi în modul de funcţionare
OSD (On Screen Display).