OLIMPIADA NAŢIONALĂ DE MATEMATICĂ

ETAPA LOCALĂ
SUCEAVA, 16 februarie 2013
BAREM DE CORECTARE ŞI NOTARE
CLASA a XI-a

1. Fie A, B, C trei matrice pătratice de ordin n , n ≥ 2 , cu elemente din mulţimea numerelor

reale, care satisfac egalitatea ABC + A + B + C = AB + AC + BC . Arătaţi că matricea A este
inversabilă dacă și numai dacă matricea BC − B − C este inversabilă.
Anca Andrei, Suceava
Soluţie.
ABC + A + B + C = AB + AC + BC ⇔ ( A − I n )( B − I n )( C − I n ) = − I n ⇒ det ( A − I n ) ≠ 0 .
Pe de altă parte ABC + A + B + C = AB + AC + BC ⇒ ( A − I n )( BC − B − C ) = − A , de unde deducem
n
că det ( A − I n ) ⋅ det ( BC − B − C ) = ( −1) det A . Cum det ( A − I n ) ≠ 0 rezultă că det A ≠ 0 dacă și
numai dacă det ( BC − B − C ) ≠ 0 .
Barem.
Obține ( A − I n )( B − I n )( C − I n ) = − I n 2p
Deduce det ( A − I n ) ≠ 0 1p
Obţine ( A − I n )( BC − B − C ) = − A 2p
n
Deduce det ( A − I n ) ⋅ det ( BC − B − C ) = ( −1) det A 1p
Finalizare 1p

5 2 8 4
10 7 13 8
2. a) Aflați valoarea determinantului .
9 8 43 5
91 12 48 85
( ∗ ∗∗ )
b) Notăm cu a, b, c lungimile laturilor BC , AC , AB ale triunghiului ABC. Arătați că valoarea
−a a − 2c cos B a
determinantului ∆ = b −b b − 2a cos C este zero.
c − 2b cos A c −c
Supliment, G.M. 11/2012
Soluţie.
5 2 8 4 1 2 8 4 1 0 0 0
3 −3 0
10 7 13 8 1 4 2 7 13 8 2 1 2 3 −3 0
C − C C − 2 C
1+1
a) = = = 1 ⋅ ( −1) ⋅ 0 11 −11 =
9 8 43 5 4 8 43 5 CC3 −−84CC1 4 0 11 −11
4 1 0 0 61
91 12 48 85 6 12 48 85 6 0 0 61
= 1 ⋅ 3 ⋅11 ⋅ 61 = 2013
b) Înmulțind prima linie a lui ∆ cu a , a doua cu b și a treia cu c obținem:
−a 2 a 2 − 2ac cos B a2
abc ⋅ ∆ = b2 −b 2 b 2 − 2ab cos C .
c 2 − 2bc cos A c2 −c 2
Adunând primele două linii la a treia găsim:
 −a 2 a 2 − 2ac cos B a2
abc ⋅ ∆ = b2 −b 2 b 2 − 2ab cos C .
2 2 2 2 2 2 2 2 2
b + c − 2bc cos A − a a + c − 2ac cos B − b a + b − 2ab cos C − c
Dar b 2 + c 2 − 2bc cos A = a 2 , a 2 + c 2 − 2ac cos B = b 2 , a 2 + b 2 − 2ab cos C = c 2 (din teorema
−a 2 a 2 − 2ac cos B a2
cosinusului). Rezultă abc ⋅ ∆ = b 2 −b 2 b 2 − 2ab cos C = 0, de unde ∆ = 0.
0 0 0
Barem.
Găsește că valoarea determinantului este 2013 3p
Scrie teorema cosinusului 1p
−a 2 a 2 − 2ac cos B a2
Obține abc ⋅ ∆ = b2 −b 2 b 2 − 2ab cos C 2p
c 2 − 2bc cos A c2 −c 2
Finalizare 1 p

3. Fie f :
→ ( 0, ∞ ) o funcţie surjectivă și crescătoare.

a) Arătați că lim f ( x ) = ∞ .
x →∞

f (1) + f 2 ( 2 ) + f 3 ( 3) + … + f n ( n )
b) Calculați lim .
n →∞ f n ( n)
Dan Popescu, Suceava
Soluţie.
a) Arătăm că pentru orice ε > 0 există δ ε > 0 astfel încât f ( x ) > ε , ∀x ∈ (δ ε , ∞ ) . Fie ε > 0
arbitrar. Din ipoteza de surjectivitate există xε astfel încât f ( xε ) = ε + 1 > ε . Notăm cu
δ ε = max (1, xε ) ≥ 1 > 0 și fie x ∈ (δ ε , ∞ ) oarecare. Atunci x ≥ xε și cum f este crescătoare
deducem că f ( x ) ≥ f ( xε ) > ε . În concluzie, lim f ( x ) = ∞ .
x →∞
2 3
f (1) + f( 2 ) + f ( 3) + … + f ( n ) . Observăm că x ≥ f n ( n ) = 1 și
n

b) Notăm cu xn = n
f n ( n) f n ( n)
f ( n ) + f 2 ( n ) + f 3 ( n ) + … + f n ( n ) f ( n ) ⋅ (1 + f ( n ) + f ( n ) + … + f ( n ) )
2 n −1

1 ≤ xn ≤ = =
f n (n) f n ( n)
f ( n) f n ( n) −1 1  1 
= ⋅ = ⋅ 1 − n  . Ținând cont că lim f ( n ) = lim f ( x ) = ∞ (cf. a))
f ( n) −1 f ( n) n
1   f ( n )  n →∞ x →∞
1−
f (n)
1  1 
deducem că lim ⋅ 1 − n  = 1 . Rezultă din lema cleștelui că lim xn = 1 .
n →∞ 1  f ( n )  n →∞
1− 
f (n)
Barem.
Arată că lim f ( x ) = ∞ 3p
x →∞

f (1) + f 2 ( 2 ) + f 3 ( 3) + … + f n ( n )
Obține xn ≥ 1 , unde xn = 1p
f n ( n)
 1  1 
Obţine xn ≤ ⋅ 1 − n 
1  f ( n )  2p
1− 
f ( n)
Finalizare 1p

4. Fie M o mulţime infinită de numere reale cu proprietatea că pentru orice submulțime finită
∑ x ≥ ( card S )
2
S ⊂ M este îndeplinită condiția , unde x reprezintă modulul numărului
x∈S
real x , iar card S reprezintă numărul de elemente ale mulțimii S .
a) Arătați că există un șir ( an ) n≥1 cu elemente din M astfel încât lim an = ∞ .
n →∞
b) Arătați că mulțimea M este numărabilă.
Marius Marchitan, Suceava
Soluţie.
a) Presupunem că există k ∈ ∗ astfel ca M ∩ ( ( −∞, − k ] ∪ [ k , ∞ ) ) = ∅ . Deducem că M ⊂ ( − k , k ) .
Cum M este infinită, putem alege o submulțime cu k elemente S = { x1 , x2 ,… , xk } a lui M .

∑x=x
2
Atunci 1 + x2 + … + xk < k ⋅ k = ( card S ) , ceea ce contrazice ipoteza. Rezultă că
x∈S

presupunerea este falsă, deci M ∩ ( ( −∞, − n ] ∪ [ n, ∞ ) ) ≠ ∅, ∀n ∈ ∗ . Putem alege pentru fiecare

n ≥ 1 un element an ∈ M ∩ ( ( −∞, − n ] ∪ [ n, ∞ ) ) . Observăm că an ≥ n, ∀n ≥ 1 , deci lim an = ∞ .
n →∞

b) Fie M n = M ∩ ( −n, n ) , n ≥ 1 . Presupunem că există k ∈  astfel încât card M k ≥ k . Putem alege

∗

∑x=x
2
o submulțime S = { x1 , x2 ,… , xk } ⊂ M k ⊂ M . Atunci 1 + x2 + … + xk < k ⋅ k = ( card S ) ,
x∈S

ceea ce contrazice ipoteza. Rezultă că presupunerea este falsă, deci card M n < n, ∀n ≥ 1 . Prin
urmare, am găsit, pentru fiecare n ≥ 1 , submulțimile M n ⊂ M , finite. Evident ∪M
n ≥1
n ⊂ M . De

asemenea, pentru orice x ∈ M , există n ∈ ∗ astfel încât x < n (spre exemplu n = [| x |] + 1 ),

adică x ∈ M n . Deducem că și M ⊂ ∪ M n , de unde M = ∪ M n . Cum M este o reuniune
n ≥1 n ≥1
numărabilă de mulțimi finite, rezultă că M este numărabilă.
Barem.
Arată că M ∩ ( ( −∞, − n ] ∪ [ n, ∞ ) ) ≠ ∅, ∀n ∈ ∗ 2p
Arată existența unui șir ( an ) n≥1 ⊂ M cu lim an = ∞ 1p
n →∞

Arată că card M n < n, ∀n ≥ 1 , unde M n = M ∩ ( −n, n ) , n ≥ 1 2p

Arată că M = ∪ M n 1p
n ≥1
Finalizare 1p

Notă:
Orice altă soluţie corectă se va puncta corespunzător.