Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Probabilitatea Peșterean
Probabilitatea Peșterean
Teoria Probabilității.
Peșterean Marin
1. Se aruncă un zar de două ori. Să se calculeze probabilităţile evenimentelor aleatoare:
a) A = suma numerelor apărute nu întrece m, 2)
b) B = suma numerelor apărute este egală cu r,
c) G = produsul numerelor apărute este mai mare ca n.
m=7, n=14 , r=5;
card A
P( A )=
Formula: card Ω
2. Într-un lot care conţine n piese de acelaşi tip sunt 8 piese cu careva defect. Se extrag fără revenire
6 piese. Dacă toate piesele extrase sunt calitative, atunci lotul este acceptat, iar în caz contrar este
refuzat. Să se calculeze probabilitatea evenimentului
A = lotul este acceptat. n=119
n! m
C mn =
Formula : (m!)((n−m)!) P(A) = n
6 6
m= C111 n= C119
111! 119!
/
P(A)= (6 !)∗(105 !) (6 !)∗(113!) =0.652
3. Un aparat constă din trei elemente care în timpul funcţionării lui pot să se deterioreze
independent unul de altul. Notăm: Ai = elementul i se deteriorează, i = 1, 2, 3. Se cunosc
probabilităţile acestor evenimente: p1 = P(A1), p2 = P(A2), p3 = P(A3), valorile cărora sunt date
pe variante după enunţul exerciţiului. Să se calculeze probabilităţile evenimentelor:
A = nu se deteriorează nici un element,
B = se deteriorează un singur element,
C = se deteriorează două elemente,
D = se deteriorează toate elementele,
E = primul element nu se deteriorează.
p1=0,7, p2=0,8, p3=0,4;
a. Nu se deteroreaza nici un elemnt:
P(elemental A nu se deterioreaza)=1-0,7=0.3
P(elemental B nu se deterioreaza)=1-0,8=0.2
P(elemental C nu se deterioreaza)=1-0,4=0.6
A=0.3*0.2*0,6=0.036
b. Se deterioreaza un singur elemnt:
B=( B1 ∩ B̄2 ∩B̄3 )∪( B̄1∩B2 ∩ B̄3 )∪( B̄1 ∩ B̄2 ∩B 3 )
B=(0,7*0,2*0,6)+(0,3*0,8*0,6)+(0,3*0,2*0,4)=0.084+0.144+0.024=0.252
c. Se deterioreaza 2 elemente:
C=(C 1∩C 2 ∩C̄3 )∪(C1 ∩C̄ 2∩C 3 )∪( C̄ 1 ∩C2 ∩C 3 )
C=(0.7*0.8*0.6)+(0.7*0.2*0.4)+(0.3*0.8*0.4)=0.336+0.056+0.096=0.488
d. Se deterioreaza toate elemntele:
C=0.7*0.8*0.4=0.224
e. Primul element nu se deterioreaza
E=0.3*0.8*0.4=0.096
44 !
∗(0 . 5)29∗(0 .5 )15
P(A)= (29!)∗(15 !)
P(A)=0.0133
b. Stema a aparut nu mai mult de 2 ori
Formula lui Bernouli pentru n=44,k=2,p=0.5,q=0.5
Fie evenimentele: A1 = bila extrasă este albă, A2 = bila extrasă este neagră şi A3 = bila
extrasă este albastră. Atunci: p1 = P(A1) = 6/18 , p2 = P(A2) = 8/18, şi p3 = P(A3) = 4/18.
9! 1 9 2 0
∗ ∗
P9(9) = 9! 3 3 ()() .
P(A)=0.00005
P(B)=1260*0.0016*0.0054*0.024=0.00026
c. 4 bile sunt albe iar restul sunt de alte culori
Formula lui Bernouli pentru n=9, k1=4,k2=5
A4{5 bile sunt de alte culori inafara de alb}=12/18
4 5
9! 1 2
P9(4,5) = 4!⋅5! 3
( )( )3
P(C)=126*0.123*0.008=0.123984
6. Într-o urnă sunt n bile de trei culori: 6 bile albe, 8 bile negre şi 4 bile albastre. Se extrag
succesiv fară revenire 9 bile. Să se calculeze probabilităţile evenimentelor:
A = toate bilele sunt albe,
B = 4 bile sunt albe, 3 sunt negre şi 2 sunt albastre,
C = 4 bile sunt albe iar restul sunt de alte culori.
n=18, n1=6, n2=8, n3=4, m=9, m1=4, m2=3, m3=2;
a. Toate bilele sunt albe
Probabilitatea este 0 intrucât dacă nu intoarcem bilele este imposibil de extas 9 bile albe
având doar 6 bile albe in urnă
P(A)=0;
4 5
C 6∗C 12
P9 ( 4,5)= 9
C 18
6! 12! 18!
( ∗ )/( )
P(C)= 4!*2! 5!*7! 9!* 9!
P(C)=15*792/48620=0.244