Ministerul Educatiei, Culturii si Cercetarii din R.

Moldova
Colegiul de Constructii din Hîncești

Disciplina: Bazele legislaţiei

Eseu: “Formarea R. Moldova ca stat
de drept”

Elaborat: Stașcu Diana

Grupa: C-191
Verificat: Țurcanu Aliona
 Generalizare
Se spune că “statul de drept” înfăptuieşte “domnia legii” (“rule of law”) în întreaga lui activitate, fie
în raporturile cu cetăţenii, fie cu diferite organizaţii sociale de pe teritoriul lui. Utilizată la acest
sens, noţiunea de “stat de drept” este întâlnită chiar în unele texte constituţionale, cum este art.
28 al Constituţiei R.F. Germane, art. 11 al actualei Constituţii spaniole sau art. 1 alin. (3) al
Constituţiei Republicii Moldova din 1994.

Pentru a fi în prezenţa unui stat de drept este necesar să existe un sistem legislativ călăuzit de
preocuparea constantă de a ocroti personalitatea umană în integralitatea ei şi de a-i crea condiţii
optime de dezvoltare.

Statul de drept presupune existenţa unei aşezări politice bazate pe separaţia puterilor statului,
adică pe un sistem de “frâne şi contragreutăţi”, capabil să împiedice organele publice să abuzeze
de atribuţiile cu care au fost investite.

Stat de drept – stat organizat pe baza principiului separaţiei puterilor în stat, care garantează
independenţa reală a justiţiei şi are drept scop promovarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale
ale omului.

Strategia de dezvoltare a unui stat de drept în Republica

Moldova

În prezent, tendinţa dezvoltării statalităţii în lume pe termen lung este de a trece la un nou tip de stat
democratic care reuneşte cele mai bune calităţi atît ale statului de drept, cît şi a celui social. Statul de drept
ca concepţie filozofico-juridică, care ar corespunde practicii de organizare a puterii politice constructive şi
garantarea drepturilor şi libertăţilor cetăţenilor, este una dintre cele mai substanţiale realizări ale civilizaţiei
moderne.

Pentru Republica Moldova statul de drept − este antipodul voluntarismului şi totalitarismului, o alternativă a
dictaturii. Un stat de drept de facto se formează din totalitatea instituţiilor publice noi şi trebuie să fie
rezultatul unor schimbări fundamentale în natura relaţiilor dintre stat, societate şi personalitate. Este un stat
uman, care respinge practicile rigide, opresive împotriva societăţii în condiţiile în care membrii societăţii
respectă legislaţia ţării şi standardele etice, elaborate de-a lungul anilor de către omenire, în general şi de
către poporul moldovenesc, în special.

Cea mai importantă caracteristică a statului de drept este declararea drepturilor omului şi cetăţeanului ca
valori dominante − de respectare a legilor statului şi tradiţiilor societăţii. Punerea în aplicare a justiţiei este
scopul principal al unui stat de drept. Un astfel de stat creează condiţiile necesare pentru realizarea
drepturilor fundamentale ale omului şi cetăţeanului, care funcţionează în întregime în conformitate cu
principiile juridice, organizate conform legislaţiei. Organizarea statului în baza legislaţiei îi conferă calitatea
de stat de drept.

Drept momente semnificative ale reformelor democratice din Republica Moldova pot fi numite reforma
judiciară şi juridică, în rezultatul cărora în ţară a fost format un sistem judiciar relativ independent, dar şi
asemenea structuri noi ale sale, precum ar fi Curtea Constituţională, dar şi un sistem al Judecătoriilor de
jurisdicţie generală.