Calea gustativa

RECEPTORI:majoritatea în mucoasa linguală (dar şi la nivelul vălului palatin, faringe,

laringe şi esofagul superior).
MUGURII GUSTATIVI
Varietate de papile gustative:
• fungiforme, în partea anterioară a limbii,
• foliate, la nivelul marginilor limbii,
• circumvalate (valate), înaintea şanţului terminal.
• !! Papilele filiforme au doar funcţie mecanică, nu conţin muguri gustativi.
PROTONEURONII:în ganglionul geniculat (VII):
1. fibrele prin coarda timpanului = la corpul limbii, înaintea „V”-ului lingual (deci papile
fungiforme şi foliate anterioare)
2. fibrele prin n.pietros mare .... via gg.pterigopalatin (sfenopalatin Meckel) ....via
nn.palatini> la mugurii gustativi din mucoasa palatului moale
în gg.inferior al n.IX = fibre la papilele circumvalate şi cele foliate posterioare
în gg.inferior al n.X = fibre prin laringeul superior şi ramura sa internă la valecula
epiglotică, epiglotă, faringe, laringe
DEUTONEURONII: în nucleul solitar bulbar (nucleul gustativ Nageotte).
Deutoneuronii codifică acceptabilitatea drept bun a unui gust (ex.substanţele amare sau acre
sunt codificate drept „gust rău” iar cele dulci / sărate sunt codificate drept bune (primele sunt
evitate iar ultimele sunt înghiţite).
Proiecţiile bulbo-pontine răspund de reflexe declanşate de gustul alimentelor:
1. reflexul salivator
2. reflexul faringian
Deutoneuronii trimit proiecţii la:
1. punte,
2. bulb,
3. hipotalamusul lateral,
4. amigdală (ssm.limbic)
5. Proiectii prin calea gustativa la talamus (nc.VPM = NC. VENTRAL
POSTEROMEDIAL) şi apoi cortexul gustativ (primar şi secundar).
Proiecţia hipotalamică şi la amigdală sunt responsabile de motivaţiile şi reacţiile afective,
refuz/intarire determinate de stimulii gustativi.

Fibrele deutoneuronului (tractul solitariotalamic) urcă la nucleul VPM talamic (majoritatea

dar nu în totalitate trec contralateral)prin lemniscul medial
 
Fibrele ipsilaterale determină proiecţia ulterioară corticală bilaterală a gustului – se
justifică inabilitatea de a localiza exact percepţia gustului de o parte sau alte a limbii.

Al treilea neuron: în nucleul VPM talamic. Fibrele talamocorticale gustative proiectează în:
cortexul gustativ (CG) primar: partea inferioară a girului postcentral şi lobul insulei .
Neuronii cortexului primar gustativ proiectează în cortexul secundar gustativ.
cortexul gustativ secundar: cortexul orbitofrontal, primesteproiectii ale CG primarsi ale
cortexuluiolfactivprimar, relevantepentruperceptiaaromelor.

NERVUL HIPOGLOS:
 Este un nerv somatomotor, nervul motor al limbii.
Inervează toţi muşchii intrinseci ai limbii şi majoritatea celor extrinseci.

ORIGINE REALĂîn nucleul hipoglosului din bulbul rahidian (fibre SEG)

 în jurul nucleului hipoglosului sunt nucleii perihipoglosali (intercalat, prepositus,
paramedian dorsal, accesor) ce intervin în mişcările complexe ale limbii
 fibrele somatomotorii inervează toţi mm.intrinseci ai limbii (longitudinali superior şi
inferior, transvers şi vertical); dintre mm.extrinseci inervează mm.hioglos, stiloglos şi
genioglos

ORIGINE APARENTĂ
- pe faţa anterioară a bulbului rahidian la nivelul şanţului preolivar (şanţ lateral
anterior)

TRAIECT
fosa craniană posterioară.
canalul hipoglosului
spaţiul retrostilian.
trigonul carotic
loja glandei submandibulare
interstiţiul hiogloso-milohioidian
spaţiul submucos sublingual (loja glandei sublinguale)
 nervul hipoglos se termină cu ramuri linguale ce trec la muşchii limbii
Raporturile extracraniene ale n.hipoglos
În spaţiul retrostilian traiect descendent, infero-lateral
În trigonul carotic
Aşezat pe m.hioglos, trece profund de tendonul intermediar al digastricului şi
m.stilohioidian şi se continuă în loja glandei submandibulare.
Raporturi în loja glandei submandibulare:
 se dispune profund de glanda submandibulară, pe muşchiul hioglos:
În interstiţiul hiogloso-milohioidian, n.XII trece cu vena sa comitantă printre marginea
posterioară a milohioidianului şi m.hioglos; superior de nervul XII au traiect printre cei doi
muşchi ductul lui Wharton şi, deasupra acestuia, nervul lingual.
În spaţiul submucos sublingual nervul XII se dispune infero-medial de glanda
sublinguală, pe m.genioglos şi se împarte în rr.sale terminale (rr.linguale).

RAMURILE NERVULUI HIPOGLOS:

Singurele ramuri proprii ale nervului hipoglos sunt ramurile linguale terminale: aceste
ramuri trec iniţial pe m.genioglos, inferior de ductul lui Wharton. Urcă profund de glanda
sublinguală şi inervează muşchii limbii:

muşchii intrinseci muşchi extrinseci

longitudinali superior genioglos,
longitudinal inferior, hioglos,
vertical condroglos
transvers stiloglos
ANASTOMOZELE NERVULUI HIPOGLOS:
Nervul hipoglos transportă fibre ale plexului cervical (provenite din nn.C1 şi C2);
acestea îl părăsesc, în ordine, astfel:
 la intrarea sa în trigonul carotic, hipoglosul trimite rădăcina superioară a ansei
hipoglosului (ansa hipoglosului va da ramuri pentru: m.sternohioidian, sternotiroidian şi
omohioidian);
 la nivelul cornului mare al hioidului din hipoglos pleacă n.m.tirohioidian;
 în interstiţiul hiogloso-milohioidian din n.hipoglos porneşte n.m.geniohioidian.
În interstiţiul hiogloso-milohioidian nervul hipoglos se anastomozează cu n.lingual.

NERVUL GLOSOFARINGIAN:
Nerv mixt, predominant senzitiv; este nervul celui de-al treilea arc branhial.

Are pe traiect doi ganglioni senzitivi:

1) ganglionul superior al glosofaringianului – în gaura jugulară
2) ganglionul inferior al glosofaringianului – ocupă fossula petrosa

COMPONENTA FUNCŢIONALĂ:

FIBRE SOMATOSENZITIVE (SAG):au origine în gg.superior al n.glosofaringian

 culeg sensibilitatea generală cutanată de la nivelul zonei Ramsay-Hunt
 proiectează în trunchiul cerebral, la nucleii senzitivi trigeminali:
 sensibilitatea tactilă protopatică şi cea termoalgică sunt conduse la nucleul
tractului spinal trigeminal din bulb
 sensibilitatea tactilă epicritică şi cea presională sunt conduse la nucleul principal
senzitiv pontin (Dejerine)
 un contingent redus de fibre proprioceptive proiectează în nucleul mezencefalic
trigeminal; aceste fibre conduc stimuli de la fusurile neuromusculare din muşchii
inervaţi de nervul glosofaringian.

FIBRE VISCEROSENZITIVE (VAG):origine în gg.inferior al n.glosofaringian

 culeg sensibilitatea generală de la nivelul:
o 1/3 posterioare a limbii
o tonsilei palatine
o faringelui superior (peretele posterior)
o tubei auditive
o celulelor mastoidiene
o cavumului timpanic
 prelungirile centrale ajung în bulb > intră în fasciculul solitar şi se termină pe
celulele nucleului tractului solitar

FIBRE GUSTATIVE (senzoriale, VAS): au origine în gg.inferior al n.IX

 culeg stimuli gustativi de la nivelul V-ului lingual şi părţii anterioare a rădăcinii
limbii
  central ajung în bulbul rahidian şi intră în fasciculul solitar; se termină în nucleul
tractului solitar (nucleul gustativ Nageotte este porţiunea rostrală a nucleului
solitar)

FIBRE AUTONOME REFLEXE (autonome VAS):origine în gg.inferior

 sunt distribuite la sinusul carotic şi glomusul carotic

FIBRE PARASIMPATICE PREGANGLIONARE (VEG):origine în nucleul salivator

inferior din bulbul rahidian
 aceste fibre trec spre:
o ganglionul otic care este un ganglion previsceral;
o ganglioni viscerali, de la nivelul plexului faringian, plexului tonsilar şi
plexului lingual
o fibrele postganglionare ale gg.otic inervează glanda parotidă şi glandele
salivare mici ale vestibulului bucal

FIBRE BRANHIOMOTORII (VES):

 pornesc din porţiunea rostrală a nucleului ambiguu din bulb
 inervează muşchiul stilofaringian

ORIGINEA APARENTĂ – sub forma a 3-4 filete radiculare, în şanţul retroolivar bulbar
(şanţul lateral posterior, şanţul nervilor micşti), superior de filetele radiculare vagale.

ORIGINEA REALĂ:
1) în ganglionul superior al glosofaringianului –
fibrele somatoaferente generale
2) în ganglionul inferior al glosofaringianului –
fibrele visceroaferente generale, fibrele senzoriale
gustative şi fibrele autonome reflexe
3) în nucleul ambiguu din bulb – fibrele
branhiomotorii
4) în nucleul salivator inferior bulbar – fibrele
parasimpatice preganglionare

TRAIECTUL NERVULUI GLOSOFARINGIAN:

1) de la origine filetele radiculare ale glosofaringianului se îndreaptă lateral, pe deasupra
tuberculului jugular, spre gaura jugulară (în F.C.P.);
2) nervul glosofaringian traversează gaura jugulară, în segmentul ei antero-medial (este
separat de nervii X [i XI la acest nivel prin prelungirea ligamentului jugular); în gaura
jugulară are pe traiect ganglionul superior, in fossula petrosa are pe traiect ganglionul
inferior
3) ajunge în segmentul superior al spaţiului retrostilian şi se îndreaptă antero-inferior,
intersectând carotida internă prin lateral
4) străbate furca arterelor carotide (Farabeuf), printre mm.stilieni profunzi (stiloglos şi
stilofaringian)
5) satelit stiloglosului traversează loja paraamigdaliană şi abordează rădăcina limbii unde
se termină prin ramuri linguale
RAMURILE NERVULUI GLOSOFARINGIAN

RAMURI COLATERALE
 nervul timpanic (JACOBSON)
 r.comunicantă cu r.auriculară a vagului
 r.comunicantă cu n.facial
 ramura sinusului carotic
 ramurile faringiene
 nervul m.stilofaringian

RAMURI TERMINALE
 ramurile tonsilare
 ramurile linguale