Nouă ianuarie

Subiectul orei: comunicarea verbală, non-verbală, para verbală

1. Comunicarea verbală - presupune că persoanele care dialoghează
fac uz numai de semne verbale (cuvinte cu sensurile acceptabile).
2. Comunicarea para verbală - constă în transmiterea de informații
prin suprapunerea intonației pe mesajul verbal. Intonația cu care se
citesc știrile diferă de cea cu care se comentează un meci.
3. Comunicarea nonverbală - evită utilizarea cuvintelor,
substituindu-le prin mimică, gestică, semne convenționale. Aceste
semne, fiind universale, mai ușor descifrabile decât o limbă vie
concretă, transmit informația mai variat. Într-un mediu
multicultural – aerogară, autostradă, muzeu – semnul grafic este
mai ușor de înțeles decât orice limbă vie.

În opinia comunicarea este utilă deoarece ne ajută să ne integrăm în

societate. Prin modul nostru de comunicare oamenii pot percepe
gândurile și ideile noastre la o anumită temă. Din nefericire există
persoane cu dezabilitate verbală, dar asta nu înseamnă că oameni dați nu
pot comunica sa-u nu au gânduri ei folosesc un alt de comunicare
comunicarea nonverbală care constă din mimică și gesturi. De fapt acest
de comunicare a fost inventat odată cu apariția lumii
În concluzie: comunicarea este o artă care necesită însușită de fiecare
persoană pentru a se afirma în societate și pentru a deveni o persoană
de succes
Zburătorul un mit romantic și universal
Metamorfozele zburătorului:
1. pătrunderea ocultată în casa victimelor lui pubere sau pasionate,
pentru a se transforma în tânăr voinic, înflăcărat de dragoste.
2. Zburătorul rătăcea noaptea, între miezul nopții și cântători, dând
târcoale ulițelor, grădinilor, livezilor și caselor pentru a tulbura
fetele de măritat, văduvele pătimașe după aventuri
3. Zburătorul are și un dublet feminin cunoscut sub numele de
Zburătăroaică, un daimon urât și extrem de rău.

Romantismul este o mișcare literară care se manifestă în secolul al

XVIII-lea în Anglia și Germania și în secolul al XIX-lea în Franța,
Italia, Spania. Se caracterizează prin victoria sentimentului asupra
rațiunii
Principiile estetice ale romantismului:
1. expansiunea eului individual
2. personalitatea umană în complexitatea sa
3. evaziunea în trecut, istorie, tradiție, vis
4. contemplarea naturii, culoarea locală
5. interesul pentru folclor
6. personaje din toate mediile sociale
7. erou excepțional, împrejurări excepționale
8. libertatea totală în creație
9. normarea, extinderea și îmbogățirea limbii literare

Treisprezece ianuarie
Subiectul orei: Vizionarism, genialitate, cosmicitate
Floare albastră asocieri forțate:
1. nufăr
2. femeie
3. cer
4. iubire
5. gingășie
ex 3 pag135
1. Und-izvoare plîng în vale, personificare – semnifică starea de spirt
a naturii în raport cu starea îndrăgostiților
2. Eu pe-un fir de romaniţă –

cincisprezece ianuarie
subiectul orei: floare Albastră
celest:
1. Lună
2. Stele
3. Nori
4. Soare
5. cer
Terestru:
1. Codru
2. Izvor
3. Baltă
4. Mure
5. Trestie
6. Flori
7. Frunze

floare albastă poate fi interpertată ca:

1. Idilă – are ca temă iubirea. - Nu căta în depărtare Fericirea ta,
iubite!
2. Meditație pe tema destinului. - Şi te-ai dus, dulce minune, Ş-a
murit iubirea noastră
3. O Ars poetica – iubita este muza poetului
 cele patru versuri care încheie poezia însumează faptul că tânărul
îndrăgostit este plasat într-un alt timp un prezent sărac și trist prin
pierderea iubire Elementul romantic predominat este floarea
Albastră care semnifică: idealul, visul, dorul nemărginit
imaginea iubitei sugerează prin dulce minune constituie o protecție
în mit
dacă la început ea era mititică treptat amintirea ei alunecă în basm
algoritmul de comentare a unui motiv literal:
1. Numește motivul
2. Identifică secvența sau câmpul lexical pe care se axează
3. Numește și comentează mijloacele prin care se exprimă
4. Găsește un alt text în care se găsește
5. Compară semnificația motivelor
6. Explică relația de sens cu tema/ ideea poetică
Tipuri de motive:
1. motiv principal
2. motiv subordonat
3. motiv-temă
4. laitmotiv
5. motiv-idee.

1. Motivul Lunei
2. Ca un stâlp eu stam în lună!
3. Luna exprimă o stare de singurătate profundă a eului liric
4. Sară pe deal de Mihai Eminescu „luna pe cer trece așa sfântă și
clară„
5. În opera „floare albastră„ luna semnifică motivul singurătății pe
când în poezia „sară pe deal„ luna semnifică un element sacru
 6. Relația este directă fiindcă conturează tema dragostei
incompatibile
Pe acasă de comentat o figură de stil din poezie pag134
Tema de acasă
Dulce minune epitet inversat – alcătuit din două elemente substantivul
minune plus adjectivul dulce această figură de stil în poezie are menirea
de a accentua starea de admirație și visare profundă în care se află eul
liric
Șaisprezece ianuarie
Subiectul orei: semnificații ale florii albastre
Omul de geniu este izolat ca un stâlp eu stau în lună
Tema omului de geniu este raportată la cadrul natural
Elemente simboluri ale cunoașterii:
1. Stele
2. Râuri în soare
Semnificații:
1. Stele – săparăți spre infinit
2. Râuri în soare – vis, mister
Etapele scenariului erotic:
1. Invitația la natură – hai
2. Ademenirea într-un cadru natural Idilic – ochi de pădure, lângă
baltă
3. Invitația la comunicarea specifică îndrăgostiților – Şi mi-i spune-
atunci povești Şi minciuni cu-a ta guriță,
Luna semnifică:
 1. Luna face trecerea de la cadrul către cel nocturn. Îndrăgostiți se vor
îndrepta sat odată cu căderea întunericului. Ziua se ascund se
retrag lângă trestie, sub pălărie iar noaptea nu se vor mai feri
Elementele care formează corpul natural protector al cuplului de
îndrăgostiți codrul cu verdeață, trestia, bolți de frunze
Bărbatul încearcă sentimente de regret Şi te-ai dus, dulce minune
specifică omului de geniu

Motive din poezia și dacă:

1. Motivul plopului - Şi se cutremur plopii, în pe lângă fără soț – pe
lângă plopii fără soț adesea am trecut
2. Motivul lacului - Şi dacă stele bat în lac, în lacul – lacul codrilor
albaștri
3. Motivul stelei - Şi dacă stele bat în lac în la steaua – la steaua care
a răsărit
Din sfera terestră, eul liric își înalță cugetarea în sferele celeste, ale
stelelor care imită o acțiune a ramurilor (bat). Astfel, sentimentul uman a
urcat printr-o trăire puternică, sensibilizând nenaturale, și apoi a coborât
pe raza luminii (un alt motiv relevant) până în adâncul lacului, care
înlocuiește, de fapt, abisul sufletesc, motiv comun al
pe acasă comentariu literar al poeziei floare albastră

Tema de acasă
Poemul floare albastră este structurat în 14 strofe, acestea la rândul lor
fiind împărțite în patru secvențe poetice, iar cele două planuri opuse
(terestru și cosmic) sunt dictate de vocea iubitei și de monologul eului
liric. Acestea două se separă prin meditația poetului amplificându-se în
final prin ultimele două strofe. „Înc-o gură și dispare Ca un stâlp eu
stam în lună! Ce frumoasă, ce nebună E albastra-mi, dulce floare! Şi te-
ai dus, dulce minune, Ş-a murit iubirea noastră Floare-albastră! floare-
albastră Totuși este trist în lume„!
ca specie literală se încadrează la genul liric deoarece este simțită
prezența eului liric. „Ca un stâlp eu stam în lună!„ în această creație este
prezentă tema unei iubiri incompatibile din cauza omului de geniu cei
doi îndrăgostiți nu pot fi împreună „Iar te-ai cufundat în stele Nu căta în
depărtare Fericirea ta, iubite!„ în ciuda rațiunii odată cu venirea nopții
cei doi iubiți își da-u frâu liber sentimentelor. „Când prin crengi s-a fi
ivit Luna-n noaptea cea de vară, Mi-i ținea de subsuoară, Te-oi ținea de
după gât„. Luna reprezentând unicul martor al iubiri lor inocente.
Motivul central al operei este motivul flori albastre, acest motiv
semnificând de fapt calitățile interioare și exterioare ale iubitei. Titlul
poeziei este reprezentat de laic motivul floare albastră care semnifică o
dragoste și o fată frumoasă dar din păcate ambele fiind inexistente
în concluzie: poemul floare albastră a fost și este un poem renumit în
literatura română. Poem de unde își are rădăcinile capodopera supremă a
literaturii române și anume poemul „Luceafărul„
douăzeci ianuarie
subiectul orei: geneza poemului „Luceafărul„
poemul luceafărul apare la Viena în 1883
surse de inspirație:
1. Surse folclorice – „fata din grădina de aur„ , „Miron și frumoasa
fără corp„ , Mitul „zburătorului„ , Motivul „stelei cu noroc„ Ideii
din filozofia lui Schopenhauer (om de geniu om comun). Kant
(orientarea în spațiu)
2. Surse mitologice – mitul lui Hiperion, mitul orfic
 3. Surse biografice – orice creațiune lirică e legată de un eveniment
din viață Tudor Dianu vorbește „ măști lirice„ proiectând mai
multe ipostaze :
1. Cătălina – omul comun ce aspiră spre ideal
2. Cătălin – omul comun imobilat cu iubire
3. Demiurgul – creator absolut, forța creatoare
4. Luceafăr – omul de geniu Hiperion
Douăzeci și doi ianuarie
Subiectul orei:
Structura poemului „Luceafărului„ :
Are nouăzeci și opt de catrene și trei sute nouăzeci și două de versuri,
rimă încrucișată, versuri distih, ritmul iamb, măsura versului opt și șapte
silabe
Poemul este alcătuit din patru tablouri:
1. Versul 1-43
2. Versul 44-64
3. Versul 65 -85
4. Versul 86 -98
Tabloul I – o poveste de iubire între două ființe care aparțin diferitor
lumii, comunicarea se realizează în vis. Dragostea reprezintă aspirația
către absolut. Metamorfozele Luceafărului înger și demon - capacitatea
geniului de a-și da alt chip
Tabloul II – 1. Început de Idilă între semeni cadrul terestru atmosfera
este intimă. Gesturile sunt rapide, comunicarea este directă. Cătălin și
Cătălina sunt exponenți ai aceleași lumii. Nostalgia față de luceafăr –
ruptura dintre ideal și real, acceptarea lui Cătălin
Pe acasă de comentat tabloul II
 Tema de acasă
Tabloul al II-lea Acest tablou se desfășoară in plan terestru, in plan
uman, este idila dintre Cătălin si Catalina, idila care simbolizează
repeziciunea cu care se stabilește legătura sentimentala intre
reprezentanții lumii inferioare. Avem aici o atmosfera intima, familiara.
Acum eroina nu mai este preafrumoasa fata de împărat, ea devine
Catalina, ceea ce simbolizează faptul ca acum este o fata ca oricare alta
cu un nume comun, care se poate îndrăgosti rapid de un băiat oarecare.
Cătălin este viclean copil de casa, un paj din prejma împărătesei, băiat
din flori dar îndrăzneț cu ochii. Urmărind-o pa Catalina socotește ca e
momentul sa-si încerce norocul si prinzând-o intră-un ungher ii servește
Catalinei o adevărata lecție de dragoste : "-Daca nu știi, ti-as arata/ Din
bob în bob amorul (...) si ochii tai nemișcători/ Sub ochii mei remaie
(...), Când fata mea se pleacă-n jos,/ în sus rămâi cu fata (...) Când
sărutând-te ma-nclin./ Tu iarăși mă săruta". Ideea compatibilității celor
doua lumi este ilustrata foarte sugestiv, într-un limbaj popular, cai se
poate de obișnuit: "si guraliv si de nimic/ Te-ai potrivi cu mine...".
Superioritatea Luceafărului este conștientizata de Catalina, prin
exprimarea propriei neputințe de a pătrunde în lumea ideilor înalte a
astrului: "în veci îl voi iubi si-n veci/ Va rămânea departe...".
Douăzeci și trei ianuarie
Subiectul orei:
Tabloul III:
1. Zborul intergalactic al luceafărului – agresiv
2. Dialogul cu demiurgul, acesta aude lui Hiperion
 3. Cadrul este cosmic
4. Hyperion formă individualizată a absolutului
5. Dorința lui Hyperion de a fi dezlegat de nemurire pentru „o oră de
iubire„
6. Refuzul demiurgului sugerează imposibilitatea obiectivă de a mai
coborî treptele de organizare a materiei universale
7. În atitudinea lui Hyperion observăm că și geniul are o limită de
cunoaștere, aceasta se declanșează în două sensuri: de cunoaștere
și afectivă
Tabloul IV:
1. Cuprinde povestea fericirii omului prin iubire
2. Cadrul este terestru și cosmic atmosfera este intimă, ferică, distantă
3. Replicile fetei și ale luceafărului se constituie la niveluri de
înțelegere diferită
4. Seriozitatea pasională a lui Cătălin – bărbatul întâmplător devine
unic prin iubire
5. Invocației luceafărului – dorința superstițioasă a ființei pământești
de a-și prelungi fericirea prin protecția unei „stele cu noroc„
6. Trădarea fetei – el descoperă calea oude schimbare și mișcare
ireversibilă
Pe acasă ex 5 pag 149
Tema de acasă
Ex 5 pag149
1. Hyperion - om de geniu nemuritor creator a universurilor celest și
terestru. Izolat de muritori
2. Fata din rude mari împărătești – „o prea frumoasă fată era una la
părinți„ fiica împăratului. O fire romantică și visătoare, ea este
îndrăgostită de astrul ceresc a cărei iubire îi este împărtășită
 3. Cătălina – fată simplă și naivă care treptat se îndrăgostește de
Cătălin. Subit această iubire adolescentină o maturizează atât de
mul în cât se simte pregătită se părăsească castelul părintesc „– O,
dulce-al nopții mele domn, De ce nu vii tu? Vină!„
4. Cătălin – „un paj ce umple cupele cu vin mesenilor la masă viclean
copil de casă„ este mai experimentat de cât Cătălina pe care
încearcă să o seducă arătându-i iubirea și inocentă dar și cum să
devină mai independentă de părinții ei
5. Demiurgul - creator absolut, forța creatoare a universului el îl
sfătuise pe Luceafăr să nu renunțe la nemurire
6. Cei doi copii - Într-un final Cătălina realizează că perechea
potrivită pentru ea este Cătălin aceasta rostind cuvintele: „ încă de
mic te cunoșteam pe tine și guraliv și de nimic te-ai potrivi cu
mine„ așadar ce doi tineri rămân împreună Luceafărul fiind
complet dezamăgit de Cătălina „Ce-ti pasă ție, chip de lut, Dac-oi
fi eu sau altul? Trăind în cercul vostru strâmt Norocul vă petrece,
Ci eu în lumea mea mă simt nemuritor și rece„
Douăzeci și șapte ianuarie
Subiectul orei: aspirația spre absolut
„Iar cerul este tatăl meu Şi mumă-mea e marea„.

Douăzeci și nouă ianuarie

Subiectul orei:
În poemul „Luceafărul„. Ne sunt redate sentimentele unei fete de
împărat pe nume Cătălina. Aceasta se îndrăgostește nebunește de
Luceafăr deși, știe că este o iubire incompatibilă, deoarece cei doi
aparțin unor lumii diferite. Luceafărul îi cere Cătălinei se abandoneze
lumea terestre pentru a deveni regina cerurilor. Cătălina refuză și spune
că dacă luceafărul într-adevăr o iubește pe ea, atunci el va trebui să
renunțe la nemurire să coboare pe pământ și să devină muritor de rând.
Hyperion fără să stea pe gânduri refuză categoric, atunci fata de împărat
atrage atenție către Cătălin. Un paj de seama ei care o curtează de ceva
timp, deși el fiind un simplu servitor al curții regale era convins că
Cătălina se va îndrăgostii de el. Fata de împărat îi oferă pajului speranțe
pentru un viitor comun, dar totodată ea este sincere cu el spunând că
prioritatea ei este luceafărul. Între timp acesta apelează la demiurg
cerând-ui să îl facă nemuritor pentru că doar nemuritori pot simții
iubirea pură. Demiurgul îi sugerează lui Hiperion să nu i-a decizii
pripite. Hiperion întorcându-se înapoi pe pământ îi vede pe Cătălin și
Cătălina stând împreună, acesta devine gelos și realizează că demiurgul
avea dreptate. Luceafărul fiind dezamăgit de relațiile de iubire terestre se
întoarce în lumea lui, astfel cei doi au rămas împreună să admire natura
1. Motivul dragostei – și „surzând vom adormi sub înaltul„ „sara pe
deal
2. Motivul iubitei – „de câte ori iubit-o de noi ne-a aduc aminte„ „de
câte ori iubit-o„
3. Motivul Lunei – „Ca un stîlp eu stam în lună„! „floare albastră„
4. Motivul comuniunea omului cu natura – „fiind băiet pădurii
cutrieram și mă culcam adesea lângă izvor„. „fiind băiet păduri
cutrieram
5. Motivul codrului – „ ce te legeni codrule fără ploaie fără vânt cu
crengile la pământ „ ce te legeni codrule„
Treizeci ianuarie
Subiectul orei: stilul individual al scriitorului
Tema timpului – trecu o zi trecură trei
Tema spațiului – în vremea asta Cătălin viclean copil de casă
Tema cosmosului – vino în părul tău să anin cununi de stele
Tema filosofică – condiția nefericită a omului de geniu
Tema folclorică sursa de inspirație basmul utilizarea formulei de basm,
mitul zburătorului
Alegerea subiectului, maniera de interpretare Alegerea subiectului,
maniera de interpretare literar sau al preferinţelor individuale, dar
niciodată nu este decisivă în alegerea materialului de literar sau al
preferinţelor individuale, dar niciodată nu este decisivă în alegerea
materialului de
algoritmul de caracterizare a luceafărului:
1. Tipul uman cu 2 argumente
2. 2 trăsăturii morale
3. Explicați relația dintre luceafăr și Cătălina
4. Exprimății viziunea în raportul cu tabloul 1 sau 4
5. Formulează o concluzie cu referire la incompatibilitatea celor doi
Relația dintre luceafăr și Cătălina este una de dragoste incompatibilă,
deși cei doi se iubesc foarte mult în sinea lor realizează că nu vor putea
fii niciodată împreună din cauza distanței dintre spațiul celest și terestru.
Trăsăturile morale ale luceafărului sunt egoismul„ Tu-mi cei chiar
nemurirea mea În schimb pe-o sărutare„ și dezamăgirea mai ales pe
Cătălina „Ce-ti pasă ție, chip de lut, Dac-oi fi eu sau altul?„. Luceafărul
este tipul omului de geniu, inadaptabil neînțeles de nimeni. Am o
viziune pozitivă asupra tabloului IV deoarece în acest tablou ne este
redată începutul de iubire compatibilă între Cătălin și Cătălina. „– O,
lasă-mi capul meu pe sân, Iubito, să se culce, Cobori în jos, luceafăr
blând, Alunecând pe-o rază, Pătrunde-n codru și în gând, Norocu-mi
luminează!.„.
În concluzie: din punctul meu de vedere Cătălina și Luceafărul erau
incompatibil din cauza a două aspecte: veneau din lumii diferite. „Iar
cerul este tatăl meu Şi mumă-mea e marea„. Al doilea aspect este
viziunea diferită a iubiților asupra viitorului comun. „O, vin', odorul meu
nespus, Şi lumea ta o lasă Eu sunt luceafărul de sus, Iar tu să-mi fii
mireasă.„ „Dar dacă vrei cu crezământ Să te-ndrăgesc pe tine, Tu te
coboară pe pământ, Fii muritor ca mine.„

Trei februarie
Subiectul orei: valori expresive ale intonației și punctuației
1. melodia – la rostirea enunțului tonul urcă sau coboară, în funcție
de tipul enunțului;
2. accentul logic – evidențierea cuvântului cu cea mai mare pondere
semantică sau stilistică
3. pauza – întreruperea șirului vorbirii, cauzată de segmentarea
textului;
4. ritmul – alternarea silabelor accentuate și neaccentuate la intervale
de timp
5. tempoul – viteza de pronunțare a unui fragment din vorbire într-o
unitate de timp
6. timbrul – coloratura specifică a vocii vorbitorului
zece februarie
subiectul orei:
izvor:
1. am plecat să i-au apă de la izvor
2. sunetul izvorului este fermecător
3. izvorul reprezintă frumusețea naturii
 4. apa din izvor este rece
5. cartea este izvorul cunoștințelor
6. cuvintele sunt izvorul unui dialog
7. biserica este izvorul credinței
doisprezece februarie
subiectul orei: inaugurarea realismului Românesc. Ion Creangă
ex 6 pag167
„îmi zicea cu zâmbet uneori, când începea a se ivi soarele dintre nori
după o ploaie îndelungată: „Ieși, copile cu părul bălan, afară și râde la
soare, doars-a îndrepta vremea” și vremea se îndrepta după râsul meu...
eram feciorul mamei, care și ea cu adevărat că știa a face„
Ex 8 pag 167
Mama este un personaj real deoarece trăiește în împrejurări tipice fiind
un personaj obișnuit. „ se îngrămădise, ca mai totdeauna, o mulțime de
trebi pe capul mamei: niște sumani să-i scoată din stative; alții să-i
nividească și să înceapă a-i țese din nou; un teanc de sumane croite, nalt
până-n grindă, aștepta cusutul; pieptănușii în laiță n-avea cine-i ținea de
coadă; roata ședea în mijlocul casei, și canură toarsă nu în albie, pe lângă
alți vro cinci-șase, care așteptau să le faci de mâncare„
ex 10 pag 167
Nică este un personaj tipic în mare măsură deoarece face chestii tipice
în împrejurări tipice. „ la cuptorul pe care mă ascundeam, când ne jucam
noi, băieții, de-a mijoarca, și la alte jocuri și jucării pline de hazul și
farmecul copilăresc. Dar când auzeam de legănat copilul, nu știu cum
îmi venea; căci tocmai pe mine căzuse păcatul să fiu mai mare între frați.
Însă ce era să faci, când te roagă mama?.„
 treisprezece februarie
subiectul orei: specificul operei realiste
„amintiri din copilărie„ se înscrie în operele realiste deoarece prezintă
spațiul geografic existent și cunoscut. Amintiri din copilărie poate fi
considerată o lucrare memorialistică deoarece autorul justifică tristețea
despărțiri și sentimentul de înstrăinare pe care îl trăiește Nică. Prin
cuvântul nostru satul constituie locul în care se realizează comuniunea
între Nică și Humuleșteni. Amintirile din copilărie poate fi și un roman
al formării unui tânăr dar și o monografie a satului de la jumătatea
secolului 19. Trăsătura stilului din Amintiri din copilărie este oralitatea
care se realizează prin mai multe mijloace:
1. vorbirea directă
2. introducerea tablourilor în mișcare – și ne coborâm noi și ne tot
coborâm
3. aglomerarea verbelor – mă sui încetișor în tei bag mâna scorbură
găbuiesc pupăza
4. interjecția, exclamația, repetiția – pu-pu-pu
5. expresii populare – pielea rea și răpănoasă ori o bate ori o lasă
Pe acasă ex 2.1 pag170
Tema de acasă
Ex 2.1 pag170
Detaliile care adeveresc deplasarea autorului de la spațiul casei părintești
la spațiul deschis al satului sunt: „când ieșeam din Humulești, și fetele,
și flăcăii, gătiţi frumos, ca în zi de sărbătoare, foiau prin sat în toate
părţile, cu bucuria zugrăvită pe feţe! Numai eu cu Zaharia, ghemuiți în
căruța lui moș Luca, ne duceam sugrum, dracului pomană, că mai bine
n-oi putea zice. – Rog-te, mână mai tare, moș Luca, zic eu, să nu se mai
uite satul ca la urs la noi!„

șaptesprezece februarie
subiectul orei: arta limbajului Crengian
expresii:
1. pielea rea și răpănoasă ori o bate ori o lasă
2. făcea apoi cîte-un benchiu boghet

de comentat 2 figuri de stil pe acasa

Nouă martie
subiectul orei: ciutura personaj colectiv
SIMBOLURI ARHETIP:
1. Pământul constituie unul din cele patru elemente fundamentale
în alcătuirea cosmosului, alături de apă, foc și cer/aer. E asociat
cu pântecul matern (pământul-mamă), este o stihie a fecundității
și regenerării.
2. • Casa este un simbol al universului interior, sufletesc, pur,
curat, neîntinat. Semnifică bunătatea și demnitatea, permanenta
frumosului spiritual. În raport cu omul, comportă semnul
vocației de întemeietor, ziditor și făuritor.
3. • Ploaia conotează sămânța generatoare de viaţa, născută din
cer. Este purtătoare de grăunte germinal, un fel de mesager al lui
Dumnezeu pentru oameni și remediu pentru uscăciunea sau
însetarea spirituală, pentru sufletul pustiu și disperat
pe acasă rezumat povara bunătății noastre
 Tema de acasă
Opera „Povara bunătății noastre„ de Ion Druță, a fost publicată în anul o
mie nouă sute nouăzeci și doi. În acest roman social Acțiunea se petrece
în satul ficțional Ciutura din Câmpia Sorocii, urmărind evoluția
comunității rurale de la începutul secolului al XX-lea și până în anii '50
ai aceluiași secol. Aflat într-o vâlcică dintre două dealuri: unul mare
(înspre răsărit) și altul mic (înspre apus), satul era populat de răzeși de
viță veche, sărăciți de vremurile vitrege care se abătuseră asupra
Basarabiei.
Personaje:
1. Onache Cărăbuș - un țăran guraliv și hâtru, dar sărac
2. Tincuța - soția lui Onache, o femeie harnică și plină de voie bună
3. Nuța - fiica lui Onache și a Tincuței
4. Mircea Moraru - fiul lui Nicolai Moraru, soțul Nuței, sergent în
Armata Sovietică
5. Haralambie zis „Buliharul” - fost frate de cruce cu Onache, țăran
bogat
6. Nică - fiul lui Haralambie, absolvent a șase clase la liceul industrial
din Soroca
7. Ileana - mătușa Tincuței
8. Nicolai și Grigore Moraru - doi frați care-și aveau casele în aceeași
ogradă
9. Micu Miculescu - învățătorul din Ciutura
10. Tudorache - fiul lui Grigore Moraru, vărul lui Mircea
11. Nikolai - un ostaș sovietic ce a fost găzduit două săptămâni
de Onache Cărăbuș
Romanul este redactat în două cărți:
 1. „Balade din câmpie„ – cuprinde XII capitole
2. „Povara bunătății noastre„ – cuprinde XII capitole

Douăzeci și patru martie

Subiectul orei: redactarea și prezentarea unei compoziți pledoarie
Compoziție pledoarie – un text care susține o idee
Rolul cărților în formarea personalității
Pe acasă ex 1 pag188

Tema de acasă
Ex 1 pag188
Locul unde ne ducem să căpătăm cunoștințe sunt înseși cărțile! Depinde
de ceea ce citim după ce tot felul de profesori și-au dat silința pentru noi.
Adevărata Universitate a zilelor noastre este o bibliotecă.
De aceea: indemnul meu este să citim și să promovăm cărțile deoarece
ele sunt o rampă de lansare către viaţa de maturitate Acum haideți să ne
imaginăm lumea fără profesori, chiar dacă adesea ei sunt criticați de
către elev nu realizăm că orice pedagog stă la baza fiecărei societății
civilizate. Însă și profesori ar fi neputincioși dacă nu ar fi cărțile. Cărțile
sunt ca niște lumânării care luminează mintea și sufletul fiecărei
persoane. Dacă nu ar fi cărțile oamenii ar fii lipsiți de informație și ar
trăi într-o beznă adâncă din care nu vom avea scăpare deoarece
informația înseamnă putere Aceste izvoare scrise pot servi și ca psiholog
deoarece epistolă ascunde câte un sfat pentru viaţa. Autorul Thomas
CARLYLE susține că baza celei mai bune universități sunt cărțile și pe
bună dreptate fiindcă epistolele sunt mixaj de informații viaţa și știință.
profesorii trebuie să-i respectăm fiindcă ei sunt cheia acestei rampe
dragi colegi mulțumesc pentru atenție
 Douăzeci și cinci martie
Subiectul orei: cuvântul în descriere narațiune și dialog
1. Ochiul vede natura care înflorește cu culorii aprinse și multicolore
Ex 2.1 pag189
Primăvara este anotimpul în care natura „reînvie la viață„ copacii
înfloresc iar păsările se întorc din țările calde. De asemenea primăvara
este „bogată„ în sărbători religioasă și anume paștele care învierea
mântuitorului Iisus Hristos. Primăvara poate fi considerată stagiunea
rezultatelor finale în domeniul sportului și educației

Șase aprilie
Subiectul orei:
Această afirmație poate fi percepută în felul următor că în urma a mai
multor secole monumentele și platele dispar între timp ce cuvintele
rămân veșnice până la infinit

Șapte aprilie
Subiectul orei:
Ex 2.1 pag 190
Textul verbal – poate reda o cantitate finită de informații despre un
anumit domeniu sau o anumită locație pentru ca persoana respectivă să
ia o decizie mai bună
Imaginea – poate reda o impresie proprie asupra unui obiect sau locație
pentru a putea analizat mai profund sau obiectiv

Specificul descrierilor:
1. Descrierea artistică a naturii, a localității, a interiorului, a
obiectelor disparate, a persoanelor și a animalelor se va produce
prin combinarea reușită, expresivă, plastică a cuvintelor respective
(căci fiecare tip de descriere își are inventarul de unități de
vocabular de la care pornește) și a semnelor din sistemele
semiotice potrivite.
2. Descrierea naturii presupune utilizarea denumirilor de plante,
forme de relief, fenomene meteo, culori adecvate anotimpului și
tabloului descris.
3. Descrierea localității, în aceeași ordine de idei, cere nominalizarea
unor construcții și a detaliilor de arhitectură, a căilor de acces, a
formelor de relief, a vegetației și a persoanelor care populează acea
localitate.
4. Deși fiecare dintre tipurile de descrieri are un specific lexical,
totuși, din punct de vedere gramatical, orice descriere conține
multiple determinative – atribute, nume predicative, propoziții
subordonate atributive. În structura sintactică a descrierilor este
evidentă utilizarea numeroaselor pârți omogene – autorul prezintă
obiecte sau caracteristici ale acestora. Timpul descrierii oscilează
între prezent și trecut (imperfect).
5. stemele semiotice potrivite. O descriere de natură va conta pe
descifrarea semnelor naturale redate verbal, iar o descriere
 localității va presupune descifrarea semnelor arhitecturale.
Descrierea interiorului va scoate în relief – ca semne certe –
obiectele de cultură materială și detaliile arhitecturale, iar
descrierea persoanelor va solicita descifrarea semnelor din sistemul
vestimentației.

Opt aprilie
Subiectul orei: Descrierea
Tipuri de descriere:
1. Descrierea ştiinţifică - (obiectivă) presupune numirea exactă a
obiectelor, fenomenelor şi a caracteristicilor acestora, indiferent de
atitudinea celui care face prezentarea şi de starea lui emotivă. O
formă a descrierii ştiinţifice este descrierea tehnică.
2. Descrierea afectivă/artistică (subiectivă) implică emoţiile,
sentimentele, atitudinea, exprimate verbal prin utilizarea sensurilor
figurate ale cuvintelor
3. Descrierea publicitară - poate fi atât obiectivă, cât şi subiectivă;
este laconică şi motivantă, întotdeauna persuasivă; mizează pe
sensuri figurate, jocuri de cuvinte, echivocuri

Ex 5 pag190
Descrierea științifică – camera mea este spațioasă și luminoasă,
draperiile sunt de culoare albă iar pereții de culoare verde aprins pe
peretele din dreapta atârnă o hartă politică a lumii iar alături un
calendar de asemenea în odaie se află un pat, iar vizavi de acesta se
ală televizorul de marcă Samsung
Descrierea artistică – odaia mea este „fermecată„ aici îmi petrec o
bună parte din zi și mă simt foarte confortabil mai ales atunci când
stau pe patul meu moale. Televizorul îmi ține companie și mă
informează cu ultimele știri. Când privesc peretele analizezi cu marea
harta care parcă „îmi face cu ochiul„ mă uit la multe țări, lăsându-mi
imaginația să „zboare„ și îmi cum mă aflu imaginar în acele țări

Nouă aprilie
Subiectul orei:
Tema de acasă
Ex 1 pag191
Tata un om învârstă cărunt și fără dinți dar totuși plin de viață
totodată fiind conștient că nu mai are multe zile de trăit. Vederea îl
părăsea foarte rapid, în fond era o persoană realistă. Poseda aceeași
minte ageră ca în tinerețe, iar amintirile constituia-au unica avuție a sa
din tinerețe

Zece aprilie
Subiectul orei:
Natura începuse să-şi redeseneze culorile roșietice pălise demult, iar
roșu căpătase nuanțe de roz şi de vineţii incendiind viile şi pădurile de
primprejur. Cîteva flori de toamnă auriu galbene şi verzui ridicau
capetele semeţe prin iarba verde În depărtare, un cîmp de trifoi verde
crud străpungea privirile sfidînd parcă toamna şi nelăsînd-o să se
 desfete în alegerea culorilor. Prin livezi, străluceau mere roși şi prune
vineții pufos al gutuilor şi cel auriu al perelor,

Ex 4.2 pag 191

Ruxandra soția domnitorului Alexandru Lăpușneanu – era o femeie
elegantă căruia îi plăcea-u diamantele și pietrele scumpe. În general era
o fire calmă care ura violența, însă când soțul ei Alexandru vrea să-și
execute fiul, din cauză că domnitorul își vede fiul ca pe un rival, atunci
Ruxandra pentru a-și salva fiul îl otrăvește pe Alexandru Lăpușneanu
fiind ajutată și de boieri Moțoc și Spancioc care de asemenea doreau
moartea domnitorului

Treisprezece aprilie
Subiectul orei: repere lexicale ale narațiunii
Verbe: am ajuns, ne-am întors, ne-a descoperit,
Complement: între grădinile de la Copou, Luna bătea de la amiază, un
afiș-reclamă
situația narativă este reductibilă la trei factori esențiali: timpul,
persoana şi modul/ modalitatea.

Dialog la librărie
- Bună ziua domnule librar a-și dori să procur o carte pentru a o face
cadou unui prieten ce îmi recomandați?
- Ce vârstă are prietenul tău? și de ce este el pasionat?
- Are optsprezece ani și este pasionat de istorie
- Vă recomand cartea Râul de Sânge de Valentina Ursu în această
carte sunt redate evenimentele de pe frontul din Transnistria
- Cred că o să-i placă prietenului meu, dar cât costă
- Două sute optzeci de lei

MAXIME ALE COMUNICĂRII COOPERANTE:

1. Maxima cantității: furnizarea de către locutori a tuturor
informațiilor necesare;
2. Maxima calității: conlocutorii trebuie să spună numai ceea ce
este adevărat;
3. Maxima relevanței: interlocutorii trebuie să facă afirmații doar
în legătură cu subiectul discuției;
4. Maxima manierei: exprimarea trebuie să fie clară, structurată
logic.

Paisprezece aprilie
Subiectul orei:
- Salut Ion ce părere ai despre muzica modernă, mie personal îmi
oferă o stare de energie pozitivă
- Da mie la fel în special muzica Andrei pare încântătoare deoarece
o cântă din suflet
- Sunt de acord dar din păcate persoane mai învârstă nu știu să
aprecieze acest tip de muzică
- Asta pentru că nu pot înțelege mentalitea tinerilor din prezent
- Posibil să-i ai dreptate însă fiecare gen de muzică este specială în
felul ei
- De multe muzica populară are conținut patriotic anume aceasta
preferă bătrânii
 Tema de acasă
Ex 3 pag194
– Cine a făcut bunda asta? întrebă el uitându-se cu de-amănuntul la
cusături.
Trică Eu! Îi era parcă nu se poate ca acele mâini mari să fi cusut florile
cele atât de curat scoase.
— Ei bine, băiete! zise el. Când ai ieșit calfă?
– Vrei să vii la Lipova? Eu sunt Bocioacă, starostele.
– de unde ?
– De la Radna. Bocioacă se uită din nou în fața lui.
– Ei! vii? întrebă el din nou.?
– ce ceri ?
– când vii?

Cincisprezece aprilie
Subiectul orei:
A fugi mâncând pământul, a intra în pământ, a face una cu pământul,
1. Eu am fugit mâncând pământul de frică
2. Andrei m-a făcut una cu pământul din cauza unei fete
3. Corina a intrat în pământ de rușine pentru ca a primit o notă rea la
tesă

Douăzeci și doi aprilie

Subiectul orei: Victor Petrini, „Cel mai iubit dintre pământeni„. Marin
Preda
Calitățile lui Victor Petrini:
1. Rebel: - ,,Am fost un adolescent dur si turbulent.”
2. Egoist - Egoismul asta al meu e insuportabil.”
3. Șmecher - “Mi-am dat seama ce așteptă, să audă daca dorm eu.
Mi-am făcut respirația mai simțită, poate chiar mai tare decât
trebuia.”
4. Necredincios-”Când o sa te faci mai mare, cum o sa-ti aduci
aminte de Dumnezeu si o sa te rogi…”Am vrut sa-i spun ca asta
n-o sa se întâmple.
5. Exigent -“Nu eram dintre acei copii care nu observa treptele
vârstei si confunda.”
6. Orgolios - “și in același timp glasul meu spart și orgolios de
adolescent a începu sa se audă tare în casă.”
7. Nervos - “Mă înfuriam…nu mai țineam seama ca erau si fete cu
noi si le spuneam la toți ca sunt niște imbecili.”
8. Blând - Cu toate ca eu eram blând ,stăteam cuminte in pat si ii
ascultam protestele.”
9. Hazliu-“Veneam vesel acasa, ii povesteam întâmplări din
facultate si ultimele anecdote.”
10. Direct: “Te-ai măritat fără sa iubești si nici pe urma nu l-ai
iubit pe tata si nu fiindcă ti-ar fi plăcut de altul, ci așadar de
măritat te-ai măritat.”
11. Perseverent: - Trebuie sa-mi urmăresc telul, să ajung cineva
in filozofie.”
12. Indiferent - “într-o zi însă, am încetat sa mai vorbesc, nici nu
mai auzeam întrebările, devenisem apatic, absent ,nepăsător.”
13. Confuz - “De cîte ori mă gândeam rămâneam încremenit ,ca
într-o paralizie, înțepenit si cu ochiul mintii contemplându-i-i
chipul trufaș.”
 14. Curios - “Eram însă extrem de curios sa aflu ce se
întâmplase intre el si Matilda.”
15. Respectabil - “Eram respectat de profesorii mai bătrâni ca
fusesem numit in învățământ îndată ce îmi luasem licența.”
16. Vesel - “Păstram râsul in mine sa-I povestesc si Matildei, să
râdem împreună…eram foarte vesel.”

Douăzeci și trei aprilie

Subiectul orei:

Douăzeci și opt aprilie

Subiectul orei:
Petrini este pasionat de cărți și filozofie se ambiționează să creeze un
sistem de gândire original
Victor Petrini este caracterizat direct unde observăm că era conștient de
caracterul său și de inadaptabil sa de asemenea este caracterizat și de alte
personaje demonstrând că este un om fără principi pentru familia
Matildei
Douăzeci și nouă aprilie
Subiectul orei:
Personaj realist:
1. Provine din toate straturile şi mediile sociale şi reprezintă toate
vârstele.
 2. Reprezintă caractere tipice în împrejurări tipice.
3. E în permanentă transformare în raport cu mediul social-politic în
care se afirmă.
4. Psihologia lui se desprinde din portret, comportament,
îmbrăcăminte, vorbire (limbaj) şi mediu în care trăiește.
5. Reprezintă următoarele tipuri: parvenitul, ratatul, zgârcitul,
snobul, muncitorul etc.

Patru mai
Subiectul orei: expresionismul
Expresionismul – reprezintă reacția sufletului împotriva imitației
materiale a realității și a redării expresiilor exterioare
Trăsături ale expresionismului:
1. Respingerea unei lumii artificiale mecanizate
2. Confirmarea libertății absolute a spiritului
3. Transformarea unei lumii a existenței în una a culorii și cuvintelor
4. Răsturnarea raportului om-natură în universul său
5. Organizarea violentă a spațiului: orgia de sânge, râsul absurd
6. Dezarticularea onomatopeică a limbajului
Motive și simboluri:
1. Nevoia de transcendere
2. Nevoia de absolut
3. Tristețea și neliniștea metafizică
4. Moartea
5. Absența neantului
6. Disperarea
7. Aspirația spre ideal
8. Dezagregarea eului
9. Natura halucinantă
Reprezentanții:
1. Lucian Blaga
2. Tudor Arghezi
3. Vasilie Voiculescu
Motivele lui Blaga:
1. Lumina ca impuls cosmic Lumina; Biografie
2. Marea trecere – fiul faptei nu sunt
3. Tristețea metafizică – veac
4. Înstrăinarea, ruptura de cosmos – paradis în destrămare
5. Dezrădăcinarea de spațiu arhetipal – sufletul satului
6. Existența falsă – ruine la cumpăna apelor

Cinci mai
Subiectul orei: expresionismul Blagian
expresionismul Blagian dominante:
1. îndepărtarea definitivă de real
2. tensiunea metafizică
3. strigătul disperat al ființei
4. fluxul distrugător al timpului care măsoară destrămarea
5. natura maladivită a omului
6. neputința științei de a opri putreziciunea lumii
7. drama existențială eternă

1. cuvinte amare – epitet

2. bine ai venit – repetiție
3. închid cu pumnul toate izvoarele – hiperbolă

tema de acasă
cuvinte amare – epitet alcătuit din două elemente substantivul
cuvintele plus adjectivul amare, cu sens figurat. această figură de stil
are menirea de a accentua răutatea cuvintelor iar în text are rolul de a
accentua durerea și dezamăgirea eului liric de oamenii de care acesta
este înconjurat

șase mai
subiectul orei: