MINISTERUL EDUCAȚIEI, CULTURII ȘI CERCETĂRII

UNIVERSITATEA DE STAT DIN MOLDOVA

FACULTATEA ŞTIINŢE ECONOMICE

DEPARTAMENTUL FINANȚE ȘI BĂNCI

Referat
la disciplina Bazele Asigurărilor și Reasigurărilor
Tema: Tendințele și perspectivele asigurărilor agricole  

Autor: Ivancișina Tatiana,

grupa FB1802

 Conducător ştiinţific:

Căprian Iulia,

Dr., conf.univ.

Chișinău, 2020
 CUPRINS

INTRODUCERE...........................................................................................................................3
СAPITOLUL I. PARTICULARITĂȚILE CONCEPTULUI DE ASIGURĂRI AGRICOLE
.........................................................................................................................................................4
CAPITOLUL II. ANALIZA PARTICULARITĂȚILOR ASIGURĂRILOR AGRICOLE
ÎN RM ÎN PERIOADA 2015-2019...............................................................................................9
CAPITOLUL III. PERSPECTIVELE ASIGURĂRILOR AGRICOLE ÎN RM ÎN
PERIOADA 2020-2024................................................................................................................13
CONCLUZII ȘI RECOMANDĂRI...........................................................................................17
BIBLIOGRAFIE.........................................................................................................................18

2
 INTRODUCERE

Actualitatea temei este justificată de faptul că o afacere modernă în agricultură nu poate

fi concepută fără a fi luate în calcul riscurile, la care este supus sectorul agrar. De aceea,
asigurarea riscurilor de producție în agricultură, constituie o condiţie obligatorie pentru
dezvoltarea durabilă a unei activităţi în acest domeniu.
Asigurările în agricultură reprezintă un mijloc real de protecţie a culturilor agricole, dar şi
a investiţiilor efectuate în acest sector. Cu toate acestea în RM doar 3 % din totalul teritoriilor
agricole sunt asigurate. Astfel mi-am pus drept scop identificarea lacunelor în cadrul asigurărilor
agricole și a perspectivelor de dezvoltare.
În cadrul referatului dat drept obiect de studiu au servit asigurările agricole. Se vor
evidenția particulăritățile asigurărilor agricole, specificul contractelor de asigurare, drepturile și
obligațiile asigurătorului și asiguratului.
Scopul lucrării este de a analiza necesității asigurărilor agricole, tendințelor și
perspectivelor, măsurilor de valorificare a potențialului asigurărilor agricole în Republica
Moldova.
Structura lucrării. Lucrarea este structurată în 3 capitole. Primul capitol
“Particularitățile conceptului de asigurări agricole” se referă la abordarea teoretică a
asigurărilor agricole, în special particulatitățile contractului de asigurare și obiectului de
asigurare. În capitolul “Analiza particularităților asigurărilor agricole în RM în perioada 2015-
2019” voi analiza valoarea subvențiilor acordate, evoluția primelor și despăgubirilor achitate
pentru asigurarea agricolă în perioada 2015-2019. În ultimul capitol “Perspectivele asigurărilor
agricole în RM în perioada 2020-2024” voi specifica politicile, legile și programele elaborate de
stat pentru susținerea acestui domeniu.

3
СAPITOLUL I. PARTICULARITĂȚILE CONCEPTULUI DE ASIGURĂRI
AGRICOLE

Asigurarea bunurilor producătorilor agricoli (recolta, plantaţiile, animalele/păsările şi

tehnica agricolă/inventarul). Asigurarea bunurilor producătorilor agricoli are scopul de a proteja
investiţiile financiare în cazul producerii calamităţilor naturale sau altor situaţii nefaste, fiind
destinată atât persoanelor juridice, cât şi persoanelor fizice.
Printr-o poliţă de asigurare în agricultură se pot asigura următoarele tipuri de bunuri:
 Recolta culturilor agricole (grâu, orz, rapiţă, floarea-soarelui, porumb, cartofi, sfeclă de
zahăr, soia, fructe, struguri etc.);
 Plantaţiile multianuale (plantaţiile pomicole, plantaţiile viticole etc.);
 Animalele şi păsările domestice;
 Tehnica agricolă şi inventarul agricol.
În Republica Moldova asigurările din agricultură se realizează pe baze contractuale. Prin
contractul de asigurare, asigurătorul acordă protecţie de asigurare contra distrugerii depline sau
parţiale a roadei culturilor agricole cauzate de diferite calamităţi naturale şi a altor interese ale
asiguratului indicate în condiţiile de asigurare. Asigurătorii despăgubesc producătorilor agricoli
cu care a încheiat contracte de asigurare, pentru daunele produse culturilor agricole de:
 îngheţuri târzii de primăvară;
 grindină;
 efectele directe ale ploilor torenţiale şi ale furtunilor (spălarea solului din jurul plantelor,
dezgolirea rădăcinilor, mâlirea produsa de şuvoaie, deplasarea plantelor cu sau fără
pământul din jurul lor, frângerea sau ruperea tulpinilor, l ăstarilor, florilor, căderea
fructelor, culcarea la pământ a plantelor fără redresare ulterioar ă);
 incendiul provocat de descărcările electrice (trăsnete); prăbuşirile şi alunecările de
terenuri cultivate;
 îngheţuri timpurii de toamnă.
 îngheţurile târzii de primăvară sunt fenomene de s ădere a temperaturii stratului de aer
sub limita de rezistentă biologică a plantelor dup ă intrarea acestora în perioada de
vegetaţie activă; sunt considerate îngheţuri târzii de primăvară cele care survin după data
medie calendaristic ă de înregistrare a ultimului îngheţ.
 grindina este precipitaţia care cade sub formă de granule de gheat ă de diferite forme şi
mărimi, singure sau împreun ă cu ploaie în averse repezi, cu caracter torenţial, precedată
şi însoţită de vânt puternic şi desc ărc ări electrice – tunete, fulgere, tr ăsnete.

4
  ploile torenţiale sunt precipitaţii de scurt ă durată care dau o cantitate mare de apă într-un
interval de timp mic şi sunt însoţite de fulgere şi tunete; ploile torenţiale au loc în
perioada cal ă a anului, în care temperatura aerului a înregistrat valori mari, peste 25°C;
intensitatea ploilor torenţiale este deosebit de mare (5-10 litri/minut/mp), iar durata invers
proporţională cu intensitatea (5-10 minute, rareori pân ă la 30 minute).
 furtuna sau vijelia este un fenomen meteorologic determinat de viteze în rafale mari ale
vântului şi de schimbări bruşte ale direcţiei acestuia; viteza vântului la rafală poate depăşi
12-16 m/s sau chiar 20 m/s; adeseori furtunile (vijeliile) sunt însoţite de grindină şi ploi
torenţiale cu acţiuni mecanice asupra culturilor aflate în plină vegetaţie.
 îngheţurile timpurii de toamn ă reprezint ă sc ăderea temperaturii aerului de lângă sol sub
0°C, înainte de încheierea normală a ciclului vegetativ sau de ajungere a culturilor la
maturitatea de recoltare; sunt considerate îngheţuri timpurii de toamnă scăderile de
temperatură sub limita de rezistentă a plantelor care survin înaintea datei medii
calendaristice de înregistrare a primului îngheţ.
Roada culturilor agricole este asigurată la valoarea ei deplină, care se stabileşte conform
rodniciei aşteptate, a costului unei unităţi de producţie şi suprafeţei de semănat. Rodnicia se
stabileşte conform nivelului efectiv al rodniciei atestat ă în ultimii 3-5 ani ţinându-se cont
obligatoriu de influenţa condiţiilor climaterice şi de alt ă natur ă, care pot influenţa cantitatea
roadei.
Prima de asigurare se calculează de asigurător pe termenul de valabilitate a asigurării,
rezultând din suma de asigurare a contractului şi mărimea tarifului de asigurare. Taxele primelor
de asigurare pentru culturile agricole sunt stabilite de asigurător pentru fiecare asigurat în funcţie
de gradul de risc. Prima de asigurare poate fi achitat ă prin contul de decontare sau în numerar,
unic sau în două rate (50% din suma calculată trebuie plătită în decurs de 10 zile după încheierea
contractului, partea restantă – nu mai târziu de 2 luni de la data intrării în vigoare a contractului).
Contractele de asigurare sunt încheiate în baza cererii depuse în scris de către asigurat.
Contractul se consideră încheiat prin semnare şi încasarea primei de asigurare – integral sau
prima rata – şi intrarea banilor în casieria sau contul asigurătorului şi după efectuarea inspecţiei
de risc. Condiţiile generale şi speciale (după caz), cerereachestionar, raportul inspecţiei de risc,
fişa de calcul a primei, fişele tehnologice ale culturilor asigurate şi planul de situaţie sau schiţa
cu amplasarea culturilor fac parte integrantă a contractul de asigurare. În cazul în care, după
producerea unui eveniment asigurat pentru care s-au acordat despăgubiri, pe terenul în cauză se
seamănă aceea şi cultură sau alta, aceasta se consideră asigurată, numai dacă se încheie un alt
contract de asigurare dimensionat la suprafaţa respectivă. În perioada de valabilitate a
contractului de asigurare, asiguratul poate solicita introducerea unor culturi sau riscuri noi şi
5
atunci se încheie un act adiţional la contractul de bază, cu o nouă sumă asigurată şi o primă
majorată, repartizată corespunzător pe termene de plată.
Calculul pagubei se efecuează în felul următor:
 la inceputul strângerii roadei de pe suprafaţa vătămată, iar în unele cazuri asistând
până la finisarea strânsului, în baza documentelor de evidenţă primară, asigurătorul,
în comun cu reprezentantul asiguratului, stabileşte recolta globală atestată pe
suprafaţa vătămată, prin înscrierea lor într-un act special;
 prin calcul se stabileşte pierderea de recoltă de pe suprafaţa vătămată în raport cu cea
cuprinsă în asigurare;
 se stabileşte recolta globală şi rodnicia medie de pe suprafaţa culturii agricole
corespunzătoare, rămasă nevătămată de grindină;
 coeficientul raportuluidintre rodnicia efectivă obţinută şi rodnicia luată în asigurare se
stabileşte prin împărţirea rodniciei efective obţinute de pe suprafaţa nevătămată la
rodnicia fixată la încheierea contractului.
Calculul final a pagubei se efectuează prin înmulţirea valorii recoltei lipsa de pe suprafaţa
vătămată cu costul înscris în asigurare şi cu coeficientul corelaţiei dintre rodnicia efectiv obţinută
şi cea luată în asigurare (cu condiţia că coeficientul e mai mic de o unitate).
Asigurătorul oferă protecţie, în baza condiţiilor generale de asigurare, pentru următoarele
grupe de animale sănătoase, ce au certificat de sănătate eliberat de medicul veterinar de la
circumscripţia sanitar-veterinară teritorială:

1) între 6 luni şi 8 ani pentru bovine;

2) peste 1 an pînă la 5 ani pentru ovine şi caprine, precum şi miei îngrăşat;
3) peste 6 luni pînă la 3 ani porcine reproducţie;
4) porcine la îngrăşat peste 30 kg. Greutate, însă nu peste 140 kg.;
5) cabaline de tracţiune în vîrsta de peste 1 an pînă la 10 ani;
6) cai de rasă şi de curse în vîrstă de peste 1,6 ani pînă la 4 ani inclusiv;
7) cai de rasă 6 luni-7 ani, animale de companie;
8) stupi de albine; păsări de toate categoriile ( găini ouătoare, găini de reproducţie, pui de
carne, etc. );
9) struţi;
10) peşti în crescatorie.

6
Riscurile asigurate:

1. Boli care duc la sacrificarea animalelor.

2. Accidente provocate de meteorizarea acută a animalelor din cauza furajelor
(umflarea), numai cu asistenţa veterinară obligatorie.
3. Atacul animalelor sălbatice.
4. Leziuni interne provocate de înghiţirea unor obiecte.
5. Inundaţii din ploi torenţiale.
6. Incendiu provocat de descărcări electrice naturale (trăsnet) sau de instalaţii electrice.
7. Calamităţi naturale (trăsnet, cutremur de pămînt, furtună, avalanşe de zăpadă.

Pentru a determina suma asigurată asigurătorul şi asiguratul stabilesc valoarea animalelor

ce vor fi cuprinse în asigurare, în baza facturi, procese verbale de achiziţie, preţul real al
animalului pe piaţă.
Suma asigurată nu trebuie să depăşească 80% din valoarea reală a animalului la
momentul încheierii contractului. În situaţia în care asiguratul solicită în scris la asigurător
majorarea sau diminuarea sumei iniţiale asigurate indicate în contract, iar aceasta acceptă,
urmează ca şi prima de asigurare să fie majorată sau diminuată în mod corespunzător.
Orice cerere cu acest conţinut, depusă de asigurat după producerea unei daune, nu va fi
luată în consideraţie.Animalele din aceeaşi gospodărie se primesc în asigurare numai pentru o
sumă egală de fiecare animal din aceeaşi grupă de vîrstă şi rasă.
Contractul de asigurare se încheie pentru o perioadă de un an; la cererea asiguratului
perioada de asigurare poate fi de 6 luni. Perioada de asigurare pentru asigurările suplimentare
trebuie să fie inclusă în perioada de asigurare a contractului iniţial. Asigurarea poate fi încheiată
oricînd în cursul anului. Din specia de animale existente în gospodărie se asigură toate animalele.
Prima de asigurare se calculează în baza tarifului de prime stabilit de fiecare asigurător în parte.
Prima de asigurare se plăteşte integral la semnarea contractului de asigurare sau în rate, la datele
scadente precizate în poliţă astfel:
a. 40% din prima totală la încheierea contractului;
b. 30% în termen de 2 luni de la data achitării primei rate în cazul contractului
încheiat pe o perioadă de un an şi termen de o lună în cazul contractului încheiat
pe o perioadă de 6 luni;
c. 30% în termen de 2 luni de la data achitării celei de a doua rate în cazul
contractului încheiat pe o perioadă de un an şi în termen de o lună în cazul
contractului încheiat pe o perioadă de 6 luni.

7
Constatarea şi evaluarea pagubelor se face de către asigurător, direct sau prin împuterniciţi,
împreună cu asiguratul sau împuterniciţii săi, inclusiv prin experţi, dacă părţile canvin în acest
mod. În urma cererii de despăgubire (anunţ de daună) scrise de asigurat că a intervenit o daună
produsă de un risc asigurat, se va stabili de comun acord timpul în care se va efectua constatarea.

Reprezentantul asigurătorului verifică iniţial dacă:

• asigurarea are în vigoare la data producerii evenimentului asigurat;

• riscul produs este risc asigurat;
• anunţul s-a făcut în termen;

Apoi va completa procesul verbal de constatare a pagubei care va cuprinde:

a. constatarea pagubei;
b. cauza pieirii animalelor;
c. motivul sacrificării de necesitate;
d. evaluarea pagubei;
e. stabilirea cuantumului despăgubirilor, după care se întocmeşte Referatul de plată,
iar se va face în timp de 30 zile de la primirea ultimului act de la Asigurat.

La stabilirea valorii a pagubei se ţine seama de:

a. numărul de animale afectate de riscul asigurat;

b. suma asigurată pentru fiecare animal asigurat;
c. venitul obţinut de la asigurat de la consumul sau realizarea produselor animaliere.

8
 CAPITOLUL II. ANALIZA PARTICULARITĂȚILOR ASIGURĂRILOR
AGRICOLE ÎN RM ÎN PERIOADA 2015-2019

Sectorul agricol este unul foarte vulnerabil la calamitățile naturale. Frecvența acestora
este în permanentă creștere. Pierderile cauzate fiermierilor se evaluează de la sute de milioane de
lei până la miliarde, fapt care afectează nu doar starea financiară a acestora, dar și indicatorii
macroeconomici ai țării (mai ales în cazul secetelor excesive). Protejarea sectorului agricol de
calamitățile naturale a fost permanent o preocupare a Guvernului și în special al Ministerului
Agriculturii, Dezvoltării Regionale și Mediului, care caută să identifice mecanisme de diminuare
a consecințelor negative a acestora.
Începând cu anul 2005, pe piața asigurărilor din Republica Moldova au fost implementate
asigurările agricole subvenționate, având ca bază Legea cu privire la asigurarea subvenționată a
riscurilor de producție în agricultură nr. 243/2004. Conform Legii 243-XV din 08.07.2004, la
încheierea contractelor de asigurare a plantațiilor multianuale, Statul subvenționează producătorii
agricoli asigurați (persoane juridice), în mărime de 50% din prima de asigurare.
Cu toate acestea, potenţialul asigurărilor agricole din Republica Moldova rămâne a fi
nevalorificat, chiar dacă statul acordă subvenţii în mărime de 70% din suma asigurată a culturilor
agricole şi a animalelor.Cu regret, marea majoritate a producătorilor mici continuă să nu apeleze
la asigurările agricole, motiv pentru care, chiar dacă în ultimii ani suprafeţele agricole asigurate
au crescut, totuşi acestea rămân foarte mici în comparaţie cu ţările din Europa de Vest. În tabelul
1 putem observa producția agricolă și animalieră înregistrată în perioada 2015-2019.
Tabel 1
Datele producției agricole în perioada 2015-2019

Sursa: Moldova în Cifre 2019 de pe www.statistica.md

9
 Majoritatea agricultorilor care își fac asigurare sunt din nordul țării. Fenomentul se
explica prin faptul ca aproximativ 70% din totalul terenurilor agricole consolidate se află în
această regiune. Prețul primei de asigurare diferă în funcție de tipul de asigurare și tipul de
cultură asigurată. De exemplu, în cazul plantațiilor mutianuale pomicole, prețul unui hectar
asigurat constituie 1000–1500 de lei, sumă din care statul achită 50 la suta. Anul trecut, peste 70
la sută din sumele pentru asigurări au revenit sfeclei de zahăr, aceasta fiind urmată de porumb,
grâu, porumb, soia.
În anul 2017 stimularea mecanismului de asigurare a riscurilor în agricultură, au fost
înregistrați 137 de solicitanți, care au solicitat sprijin la subvenţionarea primelor de asigurare în
mărime de 31225 mii lei, din care suma de 30858 mii lei a fost autorizată, și 24813 mii lei
achitată unui număr de 128 de beneficiari. Suprafața culturilor asigurate a totalizat 0,58% din
suprafața terenurilor cu destinație agricolă, iar numărul animalelor asigurate-0,35% din numărul
total înregistrat.
În anul 2018, deja şapte societăţi de asigurare au desfăşurat activitate în domeniul
asigurării subvenţionate a riscurilor de producţie în agricultură:
• Klassika Asigurări SA;
• General Asigurări SA;
• MoldCargo SA;
• Garanție SA;
• Galas SA;
• MoldAsig SA;
• Intact Asigurări Generale SA.
Astfel, potrivit datelor CNPF, „au fost emise 529 poliţe de asigurare subvenţionată a
riscurilor de producţie în agricultură cu suma asigurată de 349,61 milioane de lei. Valoarea
cumulativă a primelor brute subscrise a constituit 10,16 milioane de lei. Despăgubirile de
asigurare au însumat 2,65 milioane de lei”.
Conform datelor AIPA în anul 2019 au fost înregistrați 24 de solicitanți de subvenții,
care au asigurat o suprafață totală de 24 830 ha și 465 animale. Valoarea investiției a constituit 4
718 209 lei, suma solicitată 2 359 105 lei și suma autorizată 1 698 687 lei.
Conform datelor din tabelul 2 observăm că apogeul încasărilor asigurărilor agricole
înregistrate la companiile asigurări a atins în anul 2013 – 92 624 410 lei. Apoi se observă o
descreștere continuă, inclusiv și a despagubirilor. În anul 2018 încasările au constituit – 10 263
315 lei, despăgubirile 2 647 604 lei sau 25,08%. Suvențiile au constituit 7 409 531 lei.

10
 Tabel 2

Informația referitor la încasările/despăgubirile pentru anii 2007-2018 asigurările agricole

în Republica Moldova (companiile de asigurări de pe piață)

Sursa: HOTĂRÂRE privind aprobarea proiectului de lege privind asigurarea subvenţionată în agricultură

11
CAPITOLUL III. PERSPECTIVELE ASIGURĂRILOR AGRICOLE ÎN RM
ÎN PERIOADA 2020-2024

Subvenționarea sectorului agroindustrial şi dezvoltării rurale în Republica Moldova este

efectuat în baza Legii nr. 276 cu privire la principiile de subvenționare a producătorilor
agricoli. Principiile care stau la baza elaborării măsurilor de sprijin de alocare a subvențiilor
provin din:
1. Strategia Națională de Dezvoltare Agricolă și Rurală (SNDAR),
2. politicile ramurale de asigurare a implementării SNDAR,
3. raportul import-export al produselor agroalimentare,
4. studiile de fezabilitate și argumentările economice care sunt în susținerea măsurilor
propuse pentru subvenționare.
Regulamentul de subvenționare este stabilit pe o perioada de 5 ani (2017 – 2021).
Alocarea sumelor specifice pe masură este adaptat anual în funcție de mărimea Fondului
Naţional de Dezvoltare a Agriculturii și Mediului Rural (FNDAMR).
La data de 21 mai 2017, Guvernul RM a aprobat Hotărârea nr. 455 cu privire la modul
de repartizare a mijloacelor Fondului Național de Dezvoltare a Agriculturii și Mediului Rural
pentru anii 2017-2021, în care sunt specificate riscurile şi obiectele asigurate, pentru care se
Statul subvenţionează primele de asigurare.
Regulamentul este valabil pentru anii 2017-2021 și prevede, printre altele, încurajarea
producţiei agroalimentare ecologice, susţinerea business-ului mic şi mijlociu şi atragerea
tineretului şi a femeilor din mediul rural în agricultură, precum și acrodarea subvenţiilor în
cuantumurile majorate de 15% producătorilor agricoli tineri și femeilor-fermier. Majorarea de
20% este preconizată pentru producătorii culturilor ecologice sau creşterea şeptelului animalelor
ecologice.
Potrivit documentului, mărimea sprijinului acordat se va calcula sub formă de
compensaţie din costul utilajului tehnologic nou, achitat integral, destinat dotării şi modernizării
fermelor zootehnice, inclusiv construcţia sau reconstrucţia fermelor zootehnice de bovine, ovine
și caprine.
În același timp, mărimea sprijinului financiar acordat unui producător agricol în cadrul
unui an de subvenționare, cumulativ pe toate măsurile de sprijin nu va depăşi suma de 3,0 mil.
lei per beneficiar, iar pentru grupurile de producători plafonul va fi în limita de 4,5 mil. lei.
Sunt pasibili de subvenţionare producătorii agricoli, grupurile de producători care au
efectuat investiţia ce corespunde domeniilor de acţiune aferente fiecărei măsuri de sprijin
financiare și care:

12
 1. au la bază un plan de afaceri;
2. au procurat bunuri obiect al investiţiei eligibile de la furnizori şi distribuitori;
3. nu au restanţe la momentul depunerii cererii de subvenţionare la achitarea
impozitelor şi taxelor faţă de bugetul public naţional;
4. dispun de apartenență la una din asociațiile producătorilor agricoli;
5. dovedesc prin acte confirmative, realizarea investiţiei (facturi, ordine de plată,
acte de dare în exploatare);
6. nu sunt incluși în Lista de interdicție a beneficiarilor de subvenții, nu sunt în
proces de insolvabilitate sau lichidare;
7. sunt deţinători legali a bunurilor imobile în/ pe care se efectuează investiţia şi
proprietari a bunurilor mobile ce constituie obiect al investiţiei;
8. solicitantul de subvenții care în ultimii 3 ani calendaristici a obținut subvenții
din partea statului, cumulativ pe măsuri în mărime de 9,0 mil. lei nu va putea
beneficia de suport din partea statului.

Conform Măsurilor de sprijin aferente regulamentului de subvenționare 2017 sunt acordate

următoarele subvenții majorate:
a) tinerilor și femeilor-fermier, pentru submăsurile de sprijin 1.1, 1.4, 1.5, 1.6 iar pentru
submăsura 1.2 din valoarea subvenției autorizată – 15%;
b) producătorilor agricoli angajați în cultivarea culturilor ecologice sau creşterea
şeptelului animalelor ecologice, la accesarea subvențiilor în cadrul submăsurilor 1.1,
1.2 (din valoarea subvenției autorizate), 1.4 și 1.5 cu prezentarea copiei de pe
certificatul de conformitate/autorizaţia de confirmare a conversiei – 20%;
c) la achiziționarea producţiei autohtone, la accesarea subvențiilor în cadrul
submăsurilor 1.3, 2.2, și 2.4 – 10%;
d) În cazul întrunirii de către solicitantul de subvenţie a mai multor înlesniri enumerate
solicitantul va beneficia doar de una, la alegerea acestuia.

Ministerul Agriculturii, Dezvoltării Regionale și Mediului iniţiază, a început ladata de 15

octombrie 2019 consultarea publică a proiectului Legii privind asigurarea subvenționată în
agricultură. Proiectul de lege are drept scop:
• reducerea intervenției statului prin acordarea de compensații în cazul producerii
calamităților naturale prin creșterea rolului asigurărilor în agricultură;
• stimularea accesului fermierilor la asigurările în agricultură prin revenirea la o cotă
mai înaltă a subvenționării primei de asigurare;

13
 • crearea posibilității pentru asiguratori de a crea noi produse de asigurare solicitate de
către fermieri;
• extinderea listei de obiecte și riscuri a căror asigurare urmează a fi subvenționată;

• reglementarea unei modalități clare de calcul al sumei asigurate cît și a despăgubirii

de asigurare;
• eliminarea lacunelor depistate și ajustarea terminologiei utilizate la prevederile
Codului civil modernizat.
Conform proiectului subvenţionarea primelor de asigurare se efectuează din Fondul
Naţional de Dezvoltare a Agriculturii şi Mediului Rural. Subvenţionarea unei părţi a primei de
asigurare, în baza contractelor de asigurare a riscurilor de producţie în agricultură, se efectuează
conform condiţiilor stabilite de prezenta lege şi actelor normative adoptate în baza acesteia. Fără
a se limita la riscurile și bunurile agricole prevăzute de prezenta lege, Ministerul aprobă lista
riscurilor și a bunurilor agricole pentru a căror asigurare se subvenționează primele de asigure.
Cota subvenţiei se stabileşte în baza primelor de asigurare calculate conform condiţiilor
speciale de asigurare a riscurilor de producţie în agricultură şi constituie 70% din valoarea
acestora, dacă valoarea cumulată a subvențiilor pentru asigurarea subvenționată autorizate spre
plată în anul anterior încheierii contractului de asigurare constituie până la 6% din mărimea
Fondul Naţional de Dezvoltare a Agriculturii şi Mediului Rural.
În conformitate cu rapoartele CNPF privind contractele de asigurare subvenționată a
bunurilor producătorilor agricoli, încheiate de către companiile de asigurări pe parcursul
ultimilor ani, primele totale subscrise au constituit aproximativ 10 – 13 milioane lei. Din acestea,
50 % (5,0 – 6,5 milioane lei) au fost achitate de către stat sub formă de subvenții.
În situația când nivelul de subvenționare va fi majorat la 70% se estimează că mărimea
subvențiilor se va majora cu cel mult 3 milioane de lei, ceea ce constituie circa 0,3% din
mărimea totală a fondului de subvenționare. Totodată, se estimează că în rezultatul majorării a
nivelului de subvenționare se vor majora și numărul contractelor de asigurare subvenționată.
Astfel se estimează o creștere a mărimii subvențiilor solicitate pentru asigurări cu 10%. Ceea ce
va constitui în: 2020 – 3,3 milioane lei; 2021 – 3,6 milioane; 2022 – circa 4 milioane, ceea ce
constituie 0,4% din mărimea totală a fondului de subvenționare. Pe de altă parte, nivelul mediu
al despăgubirilor de asigurare constituie circa 50% din primele totale subscrise1, ceea ce
constituie 7,5 milioane lei. Însă, este cunoscut faptul, că odată cu creșterea numărului de
contracte încheiate și a cuprinderii cu asigurare crește inevitabil și nivelul despăgubirilor de
asigurare.

14
 Se estimează că majorarea nivelului de subvenționare la 70% va permite ca în cca. 3-4 ani să
se revină la nivelul de asigurare a suprafețelor agricole la cel din anul 2008 (de la cca. 1,5%
actual la cca. 4,0%), în special din contul suprafețelor cu culturi tehnice (rapiță, sfeclă de zahăr,
floarea soarelui) și celor cu valoare adăugată înaltă. Anume pentru asigurarea acestor culturi la
moment se duc permanent tratative, însă primele destul de înalte stopează practic total aceste
asigurări. Doar sfecla de zahăr se cultivă anual pe 17-20 mii ha iar rapiță pe cca. 10-15 mii ha,
suprafețe care anterior erau asigurate toate, pe motiv că nivelul subvenționării constituia tocmai
80%.
Această diferență dictată de majorarea nivelului de subvenționare însă, va permite ca în
cazul riscurilor catastrofale (secetele excesive ce afectează totalmente suprafețele agricole din
RM, inundațiile, înghețurile de primăvară, căderile masive de grindină, bolile infecțioase ale
animalelor ș.a.), pierderile să fie acoperite de către companiile de asigurări, fără a se apela de
urgență la alocări masive din bugetul de stat.

Figura 3. Estimarea primelor de asigurare agricole pentru anii 2014-2024

Sursa: Proiectului Legii privind asigurarea subvenționată în agricultură

15
 CONCLUZII ȘI RECOMANDĂRI

Sectorul agricol este unul foarte vulnerabil la calamitățile naturale. Frecvența acestora
este în permanentă creștere. Protejarea sectorului agricol de calamitățile naturale a fost
permanent o preocupare a Guvernului și în special al Ministerului Agriculturii, Dezvoltării
Regionale și Mediului, care caută să identifice mecanisme de diminuare a consecințelor negative
a acestora. Asigurarea bunurilor producătorilor agricoli are scopul de a proteja investiţiile
financiare în cazul producerii calamităţilor naturale sau altor situaţii nefaste, fiind destinată atât
persoanelor juridice, cât şi persoanelor fizice.
În urma cercetării detaliate a asigurărilor agricole am stabilit următoarele avantaje ale
asigurării bunurilor agricole:
 Subvenţionarea primele de asigurare în mărime de 50% (planificat 70%) pentru
persoanele juridice care deţin culturi agricole, plantaţii multianuale, animale/păsări
domestice;
 Flexibilitate în selectarea riscurilor asigurate: poate fi luat în asigurare un singur risc sau
câteva cumulativ, pentru un tarif atractiv;
 Posibilitate de achitare în tranşe a primei de asigurare: plata primei de asigurare poate fi
achitată în 2 rate a câte 50%;
 Asigurătorul va prelua povara financiară, achitând băncii soldul creditului restant şi va
acorda Asiguratului despăgubirea de asigurare în valoarea sumei de asigurare rămase
după stingerea obligaţiunilor debitoriale.
Am observat că sectorul asigurărilor agricole are perspective mari, în special prin aprobarea
Hotărârea nr. 455 cu privire la modul de repartizare a mijloacelor Fondului Național de
Dezvoltare a Agriculturii și Mediului Rural pentru anii 2017. Pentru a oferi operativitate,
stabilitate, corectitudine, continuitate în procesul de subvenționare a agriculturii se recomandă:
• Aprobarea Proiectul de Lege cu privire la subvenționare.
• Evaluarea cantitativă și calitativă a impactului subvenționării, asupra dezvoltării
sectorului agroalimentar. Utilizarea a unui spectru mai larg de indicatori, ce va
ilustra efectul real al susținerii financiare din partea statului: creșterea
productivității și volumului de producere, valoarea producției exportate, locuri noi
de muncă, sporirea calității producției etc.
• Pe termen scurt şi mediu, susţinerea din partea statului trebuie acordată în primul
rând, producătorilor de produse agricole din sectorul vegetal şi animalier, poziţiile
tarifare a cărora au cea mai mare pondere la importul de produse similare în
Republica Moldova.

16
 BIBLIOGRAFIE

I. Acte normative
1. Legea Nr. 407 din 21.12.2006 cu privire la asigurări.
2. HOTĂRÎRE privind aprobarea proiectului de lege privind asigurarea subvenţionată în
agricultură.
3.HOTĂRÎRE Nr. 455 din 21-06-2017cu privire la modul de repartizare a mijloacelor
Fondului Național de Dezvoltare a Agriculturii și Mediului Rural.
4. Legea 243-XV din 08.07.2004 privind asigurarea subventionata a riscurilor de productie in
agricultura.

II. Lucrări științifice

5.Proiectul AIPA “Măsurile de sprijin aferente regulamentului de subvenționare 2017-2021”
6. Raport AIPA „Rezultatele subvenţionării producătorilor agricoli”, 2019.
7. S.Fotescu, A. Ţugulschi. Note de curs „Asigurări și reasigurări”, Chișinău, 2006.

III. Webografie
7.http://moldasig.md/company/news/asigurarea-riscurilor-%C3%AEn-agricultur%C4%83.html

17