Realizat: Postovan Daniela, gr.

1706

Drepturile și obligațiile asigrătorului în cadrul contractului de asiguraare a bunurilor

Asigurarea de bunuri- reprezinta a fi o protecție financiară, pentru bunurile determinate generic

( bunuri casnice, stocuri de marfă, utilaje etc.)

Din reglementările legale, desprindem următoarele drepturi și obligații ale asiguratorului.

Drepturile

1. Dreptul de a examina bunurile, pentru a constata existența și starea lor reală, inclusive daca
persoana deține dreptul de proprietate asupra bunului, dacă legea sau contractual nu prevede alt
fel. Verificarea acestor date, este extrem de importantă, fiindcă aceste bunuri, sunt obiectul
contractului.

2.Dreptul de a verifica, modul în care bunurile sînt păstrate. Acest drept, garantează respectareaa
cu bună credință a clauzelor contractual, și exclude realizarea intențiilor rele ale asiguratului, de
a obține o despăgubire, care de fapt nu corespunde realității.

3. Dreptul de a efectua o expertiză, pentru a stabili valoarea reală a bunului, această expertiză
poate fi efectuată atît înaintea încheierii contractului, pentru a se stabili suma asigurată, cît și
după survenirea riscului asigurat, pentru a se stabili care este starea bunului.Ulterior conform
concluziilor expertizei, va fi stabilită valoare despăgubirii.

4. Dreptul de a obține prima,la data scadenței,în situația în care asiguratorului,nu i s-a comunicat
despre înstrăinarea bunului asigurat. În situația, în care bunul s-a înstrăinat, proprietar al bunului
devine altă persoană, despre acest fapt trebuie de înștiințat asigurătorul, fiindcă urmează
rezilierea contractului, doar dacă contractul nu a fost încheiat, în favoarea unui viitor dobînditor.

5. Dreptul de a nu achita despăgubirea parțial sau integral, dacă paguba a fost provocată
intenționat de către asigurat, în scopul obținerii unei despăgubiri. Acest drept este o garanție a
asigurătorului, privitor la interesele sale ce le urmărește din momentul încheierii contractului. Îl
protejează de rea credința asiguratului, care urmărește scopul de a obține o despăgubire ilegală.

Obligațiile

1. Obligația de informare, constă în acordarea detaliilor și aspectelor specifice, legate de

riscurile, bunurile, condițiile și regulile care trebuie să le întreprindă asiguratul, în caz de
survenire a riscului. Este obligat să pună la dispoziție toată informația legată de contract și la
nevoie să ofere consultații. Astfel, inițial asiguratorul distinge lista bunurilor, care pot și nu pot fi
asigurate, riscurile,precum și cazurile cînd nu se vor achita despăgubirile, care este costul poliței,
care sunt acțiunile ce trebuie de întreprins în caz de survenirea cazului asigurat. Spre exemplu,
fiecare asigurător stipuleaza informația concretă referitoare la aceste aspecte .Informația dată este
indicată atît pe paginile web,a companiei de asigurări, cît și adițional pe suport de hîrtie, și se
explică verbal asigarutului. Voi atașa o serie de informații, pe care le-am identificat, pe pagina
web, a unei companii de asigurări:

Bunurile care se pot asigura:

 mobilierul;
 echipamentele electronice;
 covoarele, draperiile şi alte obiecte de interior;

Bunurile care nu se pot asigura:

 banii în numerar;
 hârtiile de valoare (acţiunile, cecurile etc.);
 documentele (manuscrisele, însemnările);
 purtătorii de informaţie (unitate flash USB, casete, CD-uri);
 substanţele explozive şi armele;
 produsele din tutun şi din alcool;
 produsele alimentare;
 plantele de cameră;
 obiectele de cult;
 metalele şi pietrele preţioase;
 colecţiile rare şi obiectele de anticariat (tip separat de asigurare);
 lucrurile ce nu aparţin personal asiguratului.

Riscurile asigurate

Se consideră caz asigurat deteriorarea sau distrugerea bunurilor mobile, în urma:

 calamităţilor naturale – cutremur, inundaţie, furtună, grindină;

 acţiunii focului – incendiu, explozie, lovitură de trăsnet;
 acţiunilor ilegale ale terţelor persoane – efracţie, tâlhărie, vandalism;
 avarierii reţelei de încălzire, de canalizare şi a apeductului (cu excepţia avariilor cauzate
de îngheţ).

Nu se efectuează despăgubirea în cazul:

 depăşirii termenului de exploatare a obiectului asigurat;

 păstrării substanţelor explozive;
 efectuării necorespunzătoare a lucrărilor de reparaţie şi montare;
 inundaţiei, incendiului, exploziei produse ca rezultat al uzurii construcţiilor, materialelor
şi echipamentelor (dacă acest lucru nu este prevăzut în contract).

Costul poliţei

Mărimea primei de asigurare depinde:

 valoarea bunului (stabilită de compania de asigurări prin intermediul chitanţelor,

expertizei unui specialist sau în alt mod, stabilit de părţi);
 riscurile acoperite;
 prezenţa/absenţa sistemelor de securitate şi a instalaţiilor antiincendiare în casă;
 termenul asigurării etc.

Pentru a încheia o poliţă de asigurare, este necesar de a prezenta lista obiectelor supuse asigurării
(unele companii pot solicita şi imagini foto ale obiectelor asigurate) şi datele dvs. de identificare.

Acţiuni de întreprins la survenirea cazului asigurat

 Primul lucru pe care trebuie să-l faceţi este să chemaţi organele competente (poliţia,
pompierii) şi să cereţi întocmirea procesului-verbal. De asemenea, informaţi compania de
asigurări despre survenirea cazului asigurat, în limitele de timp stabilite în contract (de
regulă, nu mai târziu de 3-4 zile).
 Întocmiţi o cerere, către compania de asigurări, cu indicarea exactă a locului, timpului şi
condiţiilor în care a avut loc cazul asigurat. De asemenea, va fi necesară enumerarea tuturor
bunurilor distruse sau deteriorate, anexând poliţa de asigurare, bonul fiscal sau alt document
ce atestă achitarea asigurării şi actul de constatare a survenirii cazului asigurat.
 Aşteptaţi venirea comisarului de avarie. El va verifica dacă evenimentul produs este un
caz asigurat, va stabili mărimea pagubei, a despăgubirilor ce trebuie achitate şi va întocmi
actul de constatare a pagubelor. Actul trebuie întocmit în interiorul termenului expres
stabilit, calculat începând cu ziua primirii cererii de către asigurător.1

2. Obligația de plată a despăgubirilor, odată ce s-a produs evenimentul asigurat, cu condiția că

asiguratul a respectat și a întreprins toate acțiunile stipulate în contract. O clauză contractual,
trebuie să prevadă, acțiunile pe care trebuie să le înfăptuiască asiguratul, se stabilește și un
termen, în care acesta este obligat să anunțe asiguratorul despre săvîrșirea riscului asigurat.
Ulterior, asiguratorul, întreprinde o serie de acțiuni, pee tape, privitor la constatarea riscului
asigurat, starea bunurilor, cuantumul despăgubirii. Dacă, din cele constatate se demonstrează că
paguba nu a fost provocată intenționat,atunci, asigurătorul, v-a achita plata despăgubirilor.

3. În situația în care, pentru unul și acelaș bun sunt încheiate mai multe contracte de asigurare,
valoareaa cărora în ansamblu depășesc cu mult, valoarea reală a bunului, asiguratorul este
obligat, să achite despăgubirea, suma căreia va consta din raportul sumei asigurate în contract și
valoarea totală a sumelor din toate contractele de asigurare a acelui bun. Asiguratul este obligat
să înștiințeze asigartorul, daca asupra bunului, au mai fost întocmite contracte de asigurare.
Respectarea acestei obligații, va împiedica achitarea unei despăgubiri mai mare, decît
prejudiciul real suportat, și se va evita o supraasigurare a bunului.

4. Asigurătorul este obligat, să verifice, dacă riscul survenit, a fost inclus în asigurare, dacă
bunurile care au suferit un prejudiciu se află în lista bunurilor incluse în contract. La fel se
verifică și comportamentul asiguratului, dacă acesta a întreprins toate masurile de asigurare a
securității bunului, și informarea promtă a asigurătorului.

5. Asigurătorul este obligat să achite întreg prejudicial, raportat la suma asigurată, chiar dacă
aceasta este mai mică decît valorea bunului, la momentul survenirii cazului asigurat. Dar dacă, în
contract s-a inclus clauza de despăgubire proportional, despăgubirea datorată de asigurător se

1
https://rapidasig.md/despre-asigurari/bunuri
reduce proporțional raportului dintre suma asigurată și valoarea efectivă a bunului la momentul
producerii prejudiciului.