Era o zi ca oricare alta zi de primavara,insorita,verde si
incantatoare ,o zi in care puteai sa admiri frumusetea naturii . Aveam sase ani , la acea varsta nu stiam decat sa ma bucur de placerile copilariei.In mijlocul acelei zile am facut o greseala ce mi-o amintesc adesea. In curtea casei mele se intindea o gradina mare cu milioane de flori multicolore ce dansau in bataia vantului .M-am gandit ca gradina nu are loc pentru atatea flori minunate ,asa ca le-am rupt pentru a aduce bucuria primaverii in casa noastra .In fiecare coltisor gol am pus cate o floare ,iar casa era ca un curcubeu dupa o ploaie calda de primavara ,ins gradina arata ca o ploaie dupa care curcubeul nu mai putea aparea .Imi parea rau de ce se intamplase ,nu stiam ca aducand florile in csa,dupa o ora nu vor mai fi asa zambarete .Bunica a fost forte dezamagita de mine . Am regretat mult,insa stiu ca iertarea este cea mai aleasa flore,si bunica a avut puterea de a ma ierta dupa catastrofa cauzata . Iertarea este un pas inaite si ne face serviciul de a ne oferi o pare