Securitatea copiluluii acasa

De la șase până la 10 luni, copilul începe să meargă de-a bușilea, perioadă care
coincide cu descoperirea primelor riscuri de accidentare în casă. E timpul potrivit să
planifici cum poți preveni evenimentele neplăcute (dar poți face asta și dacă ai un
copil mai mare), iar noi te ajutăm să te organizezi mai bine, într-un articol extins
despre importanța supravegherii și utilitatea instrumentelor de protecție.

Etape de prevenție pentru siguranța copilului, acasă

Obiectele care nouă ne par inofensive pot provoca probleme serioase unui copil: jucăriile mici,
colțurile dulapurilor, prizele fără capac sau ferestrele deschise. Pentru a te putea organiza mai
bine în demersurile făcute pentru a-ți proteja copilul de accidentare, împarte responsabilitățile în
trei categorii: supraveghere, îndepărtarea obiectelor riscante și introducerea instrumentelor de
protecție.
1. Supraveghere
Copiii nu înțeleg noțiunea de pericol. Ei sunt în mod natural curioși și doresc să exploreze lumea
din jurul lor, iar mobilitatea câștigată gradual le oferă prilejul să facă asta. Este responsabilitatea
părinților să-i țină departe de pericole, înăsprind supravegherea prin diferite metode.

Supravegherea înseamnă că în permanență acorzi atenție copilului tău și te afli în preajma sa.
Acest lucru îți oferă posibilitatea să ajungi în timp util lângă el, dacă inițiază o activitate care l-ar
putea vătăma. În plus, astfel poți petrece timp prețios analizând cum se dezvoltă și cum
explorează lumea. Acest lucru îți oferă ocazia să-i înveți comportamentul, astfel încât să prevezi
și să corectezi anumite tendințe periculoase, înainte de a avea loc un accident.

2. Îndepărtarea obiectelor riscante

Implementarea unor reguli nu poate înlocui supravegherea, pentru că cel mic nu este conștient de
gravitatea potențialelor accidente. Însă nici supravegherea nu este completă fără îndepărtarea
obiectelor riscante, cu care copilul poate interacționa, chiar înainte de a putea interveni părintele,
precum îngurgitarea unei jucării mici.

Elimină riscurile, eliminând și obiectele periculoase din calea lui, în special anumite tipuri de
jucării:

 Jucării din metal sau cu colțuri ascuțite, care n-ar trebui să fie oferite copiilor mai mici de
opt ani;
 Jucării compuse din părți mici, pentru că acestea prezintă pericol de sufocare sau înecare;
nu oferi unui copil mai mic de trei ani nici măcar ursuleți sau alte jucării de pluș ale căror
ochi și nasuri se pot desprinde;
 Jucării zgomotoase, care pot dăuna auzului celui mic; dacă volumul lor este prea mare,
ține-le la un metru distanță de copil;
 Jucării electrice precum trenulețele, pentru că se pot supraîncălzi și-i pot răni pe cei mici;
acestea n-ar trebui să fie în posesia unui copil mai mic de opt ani;
 Jucării cu baterii mici, pentru că acestea pot fi înghițite cu ușurință.

Chiar dacă pare o glumă, îți recomandăm să te alături copilului tău în mersul de-a bușilea și să
inspectezi de la înălțimea lui ce obiecte periculoase întâlnește în drumurile sale.

3. Instrumente de protecție
Cea de-a treia etapă care completează procesul prevenției se referă la protejarea prichindelului cu
ajutorul unor obiecte special proiectate în acest scop: încuietori de uși și sertare, grilaje, porți
care să-l țină într-un spațiu controlat și supravegheat, hamuri care să-i permită să se deplaseze
doar la o distanță limitată față de părinți, chiar și monitoare pentru bebe.
În plus, tehnologia ne pune la dispoziție anumite gadgeturi și aplicații care ne ajută să creștem
nivelul protecției: ursuleți simpatici pe care îi poți atașa de pantofii celor mici și care emit
semnale sonore atunci când apeși pe un buton, pentru a-i localiza ușor pe prichindei,
sau senzori de mișcare ce te alertează dacă cel mic nu se mișcă un timp alarmant de lung.

Ce pericole sunt în casă

Ca în povestioarele create în reclame, cele mai multe accidente se întâmplă, de obicei, în casă.
De aceea este foarte important să știi care sunt potențialele pericole ascunse aici și să iei din timp
măsuri în privința lor.

1. În dormitor
O pătură grea sau cu blană poate bloca tractul respirator al copilului, în timpul somnului, așa că
optează pentru o saltea tare și lenjerie ușoară și elastică. Tot în pătuț, există posibilitatea ca
bebelușul să rămână blocat, așa că distanța recomandată dintre gratii este cea în care poate fi
introdusă o doză de răcoritoare, fără forțare. Copilul care doarme nu trebuie să aibă lângă el în
pătuț eșarfe, multe haine, pălării cu panglici, suzete sau jucării cu corzi.

Tot mobilierul ar trebui să fie robust și situat departe de pătuțul copilului. Asigură-te că rafturile,
dulapurile și toate obiectele de lângă perete sunt fixate de acesta, printr-un sistem bine instalat.

Închide sertarele, ușile și dulapurile. Pune încuietori pentru toate locurile de depozitare unde
copilul nu trebuie să aibă acces.
Acoperă radiatoarele și prizele electrice. După folosirea uscătoarelor de păr și a fierului de călcat,
scoate-le din priză și depozitează-le într-un loc ascuns și bine asigurat. Verifică dacă sursele de
căldură sunt sau nu la îndemână, ca să-l poți opri pe cel mic să le atingă. Acoperă toate prizele
electrice.

Nu plasa niciodată jucării atractive pe rafturi înalte, ceea ce ar putea să-l încurajeze să urce, și nu
lăsa sertarele deschise, ceea ce ar putea să-l tenteze să intre în ele.

Ai grijă la canturile ascuțite. Pernele pentru colțuri, special proiectate, ajută la prevenirea
rănirilor.

Stochează jucăriile în mod convenabil. Păstrează-le fie într-un loc ușor accesibil, fie ferite de
privirile copilului. Dacă utilizezi o cutie de jucării, alege una fără capac.
Dacă bănuiești că prichindelul a înghițit orice substanță periculoasă, nu încerca să îi provoci
vărsături sau spălături stomacale copilului, fără a consulta un medic. Mai mult de jumătate din
toate intoxicațiile copiilor sunt provocate de administrarea accidentală de medicamente.

Păstrează toate medicamentele (chiar și vitaminele) departe de copii. Nu numi medicamentele

„bomboane” – altfel ai putea stârni interesul copilului pentru ele. Salvează pe speed dial numărul
celei mai apropiate clinici sau al medicului pediatru, pentru a primi sfaturi urgente în caz de
otrăvire sau alte situații periculoase.

Păstrează electronicele mici și gadgeturile care conțin baterii de litiu departe de copii, respectiv
alarme auto, ceasuri, telecomenzi, lasere, lanterne etc.
2. În bucătărie

Înainte de a aborda tema obiectelor din bucătărie, îți recomandăm ca dieta copiilor sub vârsta de
cinci ani să nu conțină alimente solide în formă rotundă, cum ar fi cârnații tăiați în bucăți,
sâmburi de nuci, bomboane tari, struguri și porumb. Acestea îi pot provoca ușor un stop
respirator.

Ascunde din fața copilului chibritele și brichetele. Nu păstra brichete și alte surse de foc ca și
cum ar fi niște jucării, în locuri accesibile celui mic.

Nu ține copilul în brațe în timpul gătitului. Folosește ochiurile din spate ale plitei atunci când
gătești și nu păstra mâncărurile fierbinți la îndemâna copilului. Nu ține vasele cu mânere lungi
aproape de marginile aragazului sau ale mesei. Reduce timpul petrecut de copil lângă un aragaz.
Instalează o alarmă de fum la domiciliu – ajută la reducerea la jumătate a riscului de deces.
Instalează încuietori speciale pe ușile dulapului în care păstrezi detergenții de uz casnic și
medicamentele.

3. În baie

Când faci baie, scurge apa din cadă imediat după ce ai terminat. Capacele de toaletă, ușile de la
băi și spațiile de spălare ar trebui să fie închise permanent.

Așază covorașe care păstrează aderența, pentru a evita ca nu doar cei mici, dar nici adulții să nu
alunece și să cadă. Atunci când testezi apa, încearc-o ușor cu încheietura mâinii sau cu cotul și
asigură-te că nu e fierbinte, doar călduță (aprox. 28 de grade Celsius). După ce copilul mai crește
și învață să dea drumul singur la apă în cadă, obișnuiește-l să dea drumul prima dată la apă rece,
apoi la apă caldă.

4. Alte pericole
Mai mult de jumătate dintre părinți cred că, dacă micuțul lor știe să înoate, nu are nevoie de
supraveghere când se află lângă apă, în piscina casei. De fapt, 47% dintre copiii înecați cu vârste
cuprinse între 10 și 17 ani aveau abilități de înotători. De regulă, tragediile din apă au loc în
tăcere și nu durează mai mult de un minut. Prin urmare, supraveghează-l atent atunci când se află
în apă.
Ce instrumente de protecție există
Nu poți elimina toate obiectele periculoase din casă, iar aici intervin instrumentele de protecție,
care oferă o suprafață sigură, atunci când cel mic ia contact cu un anumit obiect nepotrivit. Iată
câteva dintre ele:

1. Încuietori
Încuietorile special proiectate pentru copii sunt mecanisme de siguranță care să oprească accesul
acestora la sertare, dulapuri sau chiar și la capacul de toaletă, pentru propria lor protecție. Ele
acoperă o gamă largă de obiecte, de la sticle la cutii și, în ciuda faptului că nu sunt greu de
deschis, nu sunt intuitive pentru un copil de vârstă mică.

Îți recomandăm să ții sub încuietoare toate medicamentele, locurile de depozitare pentru haine și
jucării, dulapurile înalte și rafturile care le pot atrage atenția celor mici, precum și alte obiecte
periculoase din casă, precum toaleta, care pot fi așezate într-un spațiu închis. Chiar dacă pe piață
există și încuietori colorate, sub formă de animăluțe, îți recomandăm să optezi pentru cele cât
mai simple, pentru a nu atrage atenția celui mic, care le va considera simple jucării și va insista
să tragă de ele.

Iată doar câteva exemple de încuietori realizate pentru a ține copiii departe de obiecte
periculoase.

2. Garduri și portițe
Portițele pentru bebeluși sunt realizate pentru a-l opri pe cel mic să aibă acces într-un loc
periculos, precum piscina sau scările interioare.

Porțile montate pe cablu sunt înșurubate pentru a realiza o limită, cu ajutorul pereților casei. Sunt
adecvate în cazul în care există o minimă șansă ca cel mic să cadă pe scări, fie în interiorul, fie în
exteriorul casei. Porțile montate sub presiune apasă pe pereții opuși. Acestea ar trebui să fie
utilizate numai în cazul în care căderea nu este un pericol, cum ar fi între două camere sau pentru
a descuraja micul tău explorator de a urca pe scări. Porțile montate sub presiune nu sunt suficient
de securizate pentru a fi folosite în partea de sus a scărilor, deci nu le folosi în acest fel,
indiferent cât de mult dorești să eviți găurirea pereților. Evită porțile în stil acordeon, fără o bară
superioară, și porțile cu șipci orizontale.
Porțile de siguranță pentru copii sunt destinate copiilor între șase luni și doi ani. Odată ce un
copil învață să deschidă o poartă sau se poate urca peste ea, părintele nu ar mai trebui să se
bazeze pe aceasta ca dispozitiv de siguranță.

Gardurile se aseamănă portițelor, însă au rolul de a-i ține în interiorul unui perimetru redus și
controlat, unde se pot juca, fără posibilitatea de a explora întreaga încăpere. Pentru a-l ține
ocupat într-un spațiu așa mic, asigură-te că îi oferi suficiente jucării și obiecte cu care poate iniția
o activitate distractivă.

3. Monitoare pentru bebe

Un monitor pentru bebe îți permite să-l supraveghezi, chiar și atunci când nu ești în cameră. Cele
mai simple și mai puțin costisitoare sunt cele audio, însă majoritatea monitoarelor de pe piață
oferă și imagini video și sunet. Unele pot monitoriza, de asemenea, mișcările bebelușului,
frecvența cardiacă, nivelul oxigenului, temperatura corporală sau poziția.

Monitoarele au, în general, un transmițător, aflat în cameră împreună cu copilul, și un receptor

portabil pentru părinte. Unele monitoare funcționează cu ajutorul unor aplicații pentru
smartphone-uri, tablete sau computere, astfel încât părinții să-și poată viziona copilul de oriunde.
Pentru cele mai bune rezultate, montează monitoare audio între un metru și trei metri de patul
copilului, astfel încât acestea să nu se activeze la fiecare oftat, chicotit și plâns.

Unele monitoare folosesc senzori care pot funcționa și sub o saltea sau pot fi plasați pe corpul
bebelușului; citește cu atenție instrucțiunile producătorului și respectă toate recomandările de
siguranță. Asigură-te că toate cablurile se află la cel puțin un metru distanță de pat.

Însă nici monitoarele nu sunt perfecte: pereții din beton pot bloca semnalul, iar telefoanele ori
sistemele wireless pot interfera recepția. De asemenea, receptorul tău ar putea să capteze semnale
audio de la vecini. Monitoarele video pot fi „sparte” precum un computer, pentru a oferi și altor
persoane acces la imaginile din camera copilului tău, așa că optează pentru un produs cu
securitate crescută.

4. Alte metode
Pe piață mai există și produse care protejează capul copiilor în timpul spălării, protectoare de
colțuri, speciale pentru copii, pentru a le acoperi colțurile ascuțite ale mobilei, capace pentru
prize, seifuri pentru medicamente, aplicații pentru a opri accesul la televizor la anumite canale
sau GPS-uri pentru bebeluși.
Ai grijă de micuțul tău și asigură-i toate condițiile pentru a explora lumea în siguranță, în
interiorul casei tale, însă încurajează-l să fie curios și să se bucure de fiecare descoperire. Fiecare
etapă a creșterii lui este specială.