Dispozitiv Pentru Controlul Iluminatului Stradal Cu LED-uri Si Panouri Fotovoltaice

REZUMAT
Teza conţine: 67 pagini, 38 de ilustraţii, 13 tabele şi 28 surse bibliografice.

Cuvinte cheie: panou fotovoltaic, baterie de acumulatoare, controler de încărcare,
iluminare cu LED-uri.
Scopul general al tezei: studierea si executarea unui machet demonstrativ a unui sistem de
iluminare cu LED-uri alimentat de la panouri solare.
Actualitatea temei: Iluminatul stradal este foarte important atât în condițiile urbane, cât și
în locurile cu acces limitat la sursele de energie electrică. Sistemele de iluminat fotovoltaice cu
LED-uri asigură o economie importantă în consumul de energie electrică mai ales pentru
zonele rurale unde iluminatul stradal constituie 35% din consumul total de energie electrică.
Memoriul explicativ include: introducerea,5 capitole și concluzii.
Capitolul 1 conține o trecere în revistă a sistemelor de iluminare actuale, metode de
comandă și control a sistemelor de iluminare, metode moderne de iluminat stradal și problema
eficienței energetice a iluminatului.
În capitolul 2 a fost descrisă structura generală a sistemului de iluminat. A fost descris
fiecare element în parte a sistemului. Controlerul de încărcare permite sistemului nu doar
încărcarea bateriei dar și comanda iluminatului având posibilitatea de a seta ora conectării și
deconectării sistemului.
Capitolul 3 conține alegerile pieselor folosite în machetul demonstrativ, calculele după care
s-au calculat parametrii acestor piese.
În capitolul 4 sunt calculate cheltuielile de investiţie și confecționare a machetului. Prețul
de cost al elementelor și subansamblurilor machetului de demonstrare constituie circa 1400 lei.
Capitolul 5 descrie măsurile de protecție a activității vitale ce trebuie respectate într-o
întreprindere.
Concluzii: Sistemele de iluminat cu leduri și panouri solare se pot implementa separat de
rețeaua de energie electrică ceia ce este un plus enorm pentru zonele rurale care se află la
distanțe mari de rețeaua de distribuție. Sitemele de iluminat fotovoltaice ne asigura recuperarea
investițiilor într-un termen relativ scurt ceia ce asigura o economie solidă.
Teza de licență a fost finalizată cu confecționarea și amplasarea machetului demonstrativ
pentru iluminatul stradal alimentat de la panouri solare.
Mod. Coala Nr. document Semnăt. Data

Elaborat Litera Coala Coli
Conducător . 1 67
Contr. norm.
Aprobat
Conducător . 1 67
Contr. norm.
Aprobat
SUMMARY
Thesis content: 67 pages, 38 images, 13 tables and 28 references.

Key words: photovoltaic panel, battery packs, charging controller, LED illumination.
The general purpose of the thesis: the study and execution of a demonstration model of a
LED lighting system powered by solar panels.
The actuality of the subject: Street lighting is very important both in urban conditions and
in places with limited access to electricity sources. LED photovoltaic lighting systems provide
significant savings in electricity consumption, especially for rural areas where street lighting
accounts for 35% of total electricity consumption
The explanatory memo includes: the introduction, 5 chapters and conclusions.
Chapter 1 contains a review of the current lighting systems, command and control methods
for lighting systems, modern methods of street lighting and energy efficiency issues of lighting.
In Chapter 2, the general structure of the lighting system was described. Each element of the
system has been described. The charging controller allows the system to charge the battery
while also controlling the lighting, allowing the possibility to set the system’s time of
connection and disconnection.
Chapter 3 contains the selections of the parts used in the demonstration model and the
calculations used to determine the parameters of these parts.
In chapter 4, the investment expenses for building the demonstration model were calculated.
The cost of the elements and subassemblies of the demonstration model is around 1400 lei.
Chapter 5 describes the safety measures to be observed in an enterprise.
Conclusions: LED and solar panels can be deployed separately from the power grid, which
is an enormous addition to rural areas that are distant from network distribution. Photovoltaic
light fixtures do not provide for return on investment in a relatively short term that provides a
solid economy.
The license thesis concludes with designing and building the demonstration model for street
lighting powered by solar panels.

Conducător . 1 67
Contr. norm.
Aprobat
CUPRINS:
INTRODUCERE
1. STADIUL ACTUAL ÎN DOMENIUL CIRCUITELOR DE COMANDĂ ȘI

REGLARE A SISTEMELOR DE ILUMINAT………………………………..6
1.1. Noțiuni generale despre iluminatul stradal………………………………………………..6

1.2. Stadiul actul și evoluția iluminatului stradal……………………………………………...8
1.3. Metode de comandă și reglare a iluminatului stradal………………………………........11
1.4. Iluminatul artificial modern cu diode emițătoare de lumina (LED)……………………..18
1.5. Problema eficienței energetice a iluminatului stradal…………………………………...19
2. STRUCTURA CONSTRUCTIVĂ A UNUI SISTEM DE ILUMINAT

EXTERIOR FOTOVOLTAIC…………………………………………….......21
2.1. Structura generală a sistemului de iluminat………………………………………….......21
2.2. Panoul fotovoltaic……………………………………………………………………….22
2.3. Acumulatorul………………………………………………………………………….....27
2.4. Controler de încărcare a acumulatorului…………………………………………….......37
2.5. Corp de iluminat, LED-urile………………………………………………………….....41
2.6. Pilon de susținere a echipamentelor…………………………………………………......42
3. ELABORAREA MACHETULUI PENTRU UN SISTEM DE ILUMINARE

STRADALĂ CU PANOURI FOTOVOLTAICE…………………………….43
3.1. Alegerea panoului fotovoltaic…………………………………………………………...43
3.2. Alegerea acumululatorului……………………………………………………………....44
3.3. Alegerea controlerului de încărcare a acumulatorului…………………………………...46
3.4. Alegerea diodelor emițătoare de lumina (LED-urile)…………………………………...48
3.5. Confecționarea corpului de iluminat si a pilonilor de susținere a echipamentelor……....50

Conducător . 1 67
Contr. norm.
Aprobat
4. ARGUMENTAREA ECONOMICĂ………………………………………....51
4.1. Calculul costului cercetării pentru program………………………………………….......51
4.1.1. Cheltuieli pentru costul tuturor materialelor şi pieselor accesorii………………...51

4.1.2. Cheltuieli pentru consumul de energie electrică……………………………...........52
4.1.3. Cheltuieli pentru remunerarea muncii………………………………………………...53
4.1.4. Cota asigurărilor sociale…………………………………………………………........55
4.1.5. Uzura aparatajului și a echipamentelor utilizate………………………………...........55
4.1.6. Alte cheltuieli……………………………………………………………………........56
4.1.7. Deviza cheltuielilor……………………………………………………………...........56
4.2. Argumentarea economica………………………………………………………….…....57
5. SECURITATEA ACTIVITAȚII VITALE………………………………......58

5.1. Introducere………………………………………………………………………….......58
5.2. Analiza condițiilor de muncă……………………………………………………….......58
5.3. Măsuri de igiena a muncii și sanitarie industrială…………………………………..….61
5.4. Măsuri privind tehnica securității………………………………………………..……..62
5.5. Măsuri de protective contra incendiilor…………………………………………..….....63
5.6. Măsuri de protective a mediului ambiant………………………………………..……..64
CONCLUZII………………………………………………………………........65
BIBLIOGRAFIE………………………………………………………….........66

Conducător . 1 67
Contr. norm.
Aprobat
INTRODUCERE
Iluminatul exterior în comunitățile urbane este utilizat atât pentru orientarea și deplasarea în
siguranță pe timp de noapte a pietonilor și a participanților la trafic cât și asigurarea unui mediu
ambiant corespunzător în orele fară lumină naturală.
Iluminatul exterior trebuie să îndeplinească aceste cerințe în condițiile utilizării raționale a
energiei electrice, cu alte cuvinte a reducerii costului investițiilor și a cheltuielilor anuale de
exploatare a instalațiilor. Astfel prin numărul mare al acestora, este de dorit ca instalațiile
electrice de iluminat artificial să nu constituie un factor de alterare a calității energiei electrice
și desigur să fie cât mai rentabile.
Ameliorarea factorului de putere și reducerea armonicelor din rețea, necesitățile obiective
acceptate internațional privind reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră, reducerea
consumului final de energie prin creșterea eficienței energetice și creșterea ponderii surselor
regenerabile, a condus la apariția și dezvoltarea sistemelor de iluminat exterior fotovoltaice ca
surse de iluminat economice în localitățile urbane, dar și rurale în scopul iluminatului rutier,
arhitectural și decorativ.
Sistemele de iluminat fotovoltaice mai poartă denumirea de sisteme off-grid sau sisteme
autonome, întrucât acestea își produc singure energie electrică necesară pentru utilizarea în
scopul iluminatului exterior.
Alegerea echipamentului ce urmează a fi folosit în instalațiile de iluminat public fotovoltaic
se face pe baza unui calcul tehnico-economic întrucât eficiența sitemului depinde nemijlocit de
aceste echipamente.

Conducător . 1 67
Contr. norm.
Aprobat
O problemă deosebit de importantă care trebuie avută în vedere este și alegerea tipurilor de
lămpi pentru instalațiile de iluminat exterior. În acest sens folosirea de exemplu a unor lămpi cu
eficacitate luminoasă mai mare permite realizarea acelorași niveluri de iluminare cu puteri mai
mici, deci cu consumuri de energie mai reduse.
De asemenea, o importanță mare o prezintă și aspectul exterior, care trebuie sa fie estetic și
să se încadreze cât mai bine în mediu ambiant.
Lipsa sau realizarea necorespunzătoare a sistemelor de iluminat poate avea consecinţe grave
asupra circulaţiei rutiere şi pietonale, de cele mai multe ori acest lucru însemnând pierderi de
vieţi omeneşti şi pagube materiale.
1. STADIUL ACTUAL ÎN DOMENIUL SITEMELOR DE ILUMINAT

EXTERIOR
1.1. Noțiuni generale despre iluminatul stradal
Prin rețeaua de iluminat public a unui oraș și/sau sat se înțelege ansamblul instalațiilor
electrice destinate pentru a servi, iluminatul străzilor, șoselelor, bulevardelor, piețelor, spațiilor
verzi, podurilor, trecerilor, intersecțiilor, etc., cu alte cuvinte pentru iluminatul întregii rețele de
străzi a localității respective.
Ansamblul corpurilor de iluminat echipate cu surse de lumină corespunzătoare, amplasate
după o dispunere logică într-o incintă (încăpere) dependentă de considerente funcționale și/sau
estetice, în scopul realizării mediului luminos confortabil capabil să asigure desfășurarea unei
activități umane (impuse) sau realizării unei anumite funcții, definește noțiunea de sistem de
iluminat.
Un sistem de iluminat se apreciază prin: [2]
1. Componență – ansamblu de aparate: corpuri de iluminat, de comutaţie, protecţie, evidenţă,
de piloni, (din beton armat, din lemn, din fier zincat), conductoare etc. (fig. 1.1);
2. Concepție – geometria amplasării corpurilor de iluminat, sistemele de control, parametrii,
principiul de reglare și sistemul de reglare a nivelului de iluminare etc.), care trebuie, cu

Conducător . 1 67
Contr. norm.
Aprobat
siguranţă, să asigure realizarea următoarelor condiţii pentru căile de circulație generale și
pietonale. (fig. 1.2)
Fig. 1.1 Elemente componente asistemului de iluminat [9]
Fig. 1.2 Lista de sarcini si cerinte vizuale pentru pietoni [4]
Nivelul de iluminare recomandat este stabilit pe baza unor studii tehnico-economice

comparând costul instalaţiei de iluminat şi pierderile indirecte datorate costurilor sociale,
accidentelor şi agresiunilor pe timp de noapte. Reducerea nivelului de iluminare sub valorile
recomandate determină o creştere rapidă a pierderilor indirecte. Astfel încât economia de
energie electrică necesară sistemelor de iluminat nu se poate obţine prin reducerea nivelului de
iluminare ci numai prin utilizarea de instalaţii de iluminat performante, care asigură nivelul de
iluminare adecvat.

Conducător . 1 67
Contr. norm.
Aprobat
Instalaţiile de iluminat se deteriorează progresiv începând cu momentul punerii lor în
funcţie. Caracteristicile unei instalaţii de iluminat public, şi prin urmare, şi performanţele sale,
se modifică în timp. Dintre multiplele cauze, principale sunt [4]:
a) diminuarea progresivă a fluxului luminos emis de către surse;
b) murdărirea surselor;
c) murdărirea componentelor sistemului optic al aparatelor de iluminat;
d) îmbătrânirea diferitelor părţi componente ale aparatelor de iluminat (reflector,difuzor);
e) defectarea prematură a lămpilor.
Există însă anumite cazuri posibile de diminuare a randamentului unei instalaţii de iluminat
public, precum:
f) tensiunea necorespunzătoare de alimentare;
g) creşterea sau scăderea excesivă a temperaturii în interiorul aparatelor de iluminat;
h) defectarea prematură a componentelor circuitului de alimentare.
Alegerea corectă şi atentă a aparatelor de iluminat, a componentelor din circuitul de
alimentare sunt factori care determină calitatea, randamentul unei instalaţii de iluminat public şi
deteriorarea mai rapidă sau mai lentă a performanţelor sale.
Studiile efectuate pe plan mondial au determinat o creştere continuă a nivelului tehnic al
instalaţiilor de iluminat public. Sistemele de iluminat stradal din ţara noastră necesită
implementarea unor noi soluţii pentru creşterea parametrilor luminotehnici, energetici şi
economici.
1.2. Stadiul actual și evoluția iluminatului stradal
Sursele de lumină artificială s-au dezvoltat istoric sincron cu dezvoltarea societăţii, cea mai
importantă „descoperire” fiind focul, care la etapa iniţială se utiliza doar pentru încălzire şi
prepararea hranei. Odată cu „descoperirea” focului au început căutările surselor de alimentare a
focului în scopul utilizării lui pentru prelungirea perioadei luminoase.
Ca urmare, istoria surselor de lumină artificială este rezultatul căutării modalităţilor de
intelectualizare a traiului, ceea ce şi se reflectă în ordinea următoare [2]:
 rugul;
 felinarele cu ulei;
 opaiţul;

Conducător . 1 67
Contr. norm.
Aprobat
 felinarele cu gaz lampant (kerosen);
 lumânarea de său;
 felinarele cu gaz;
 lumânarea de ceară;
 lămpile electrice.
Din punct de vedere uzual, doar felinarele cu ulei, gaz lampant, cu gaz şi cele electrice pot fi
utilizate pentru iluminatul spaţiilor relativ mari. La etapele respective se utilizau şi felinare cu
lumânări de său sau ceară, însă pentru deservirea lor se cerea un număr mare de personal,
deoarece cu periodicitatea de o oră mucurile trebuiau tăiate.
Pentru Republica Moldova, reţelele electrice de iluminat în perioada sovietică erau
proiectate reieșind din geometria rețelelor electrice de distribuție cu tensiunea 0,4 kV cu
utilizarea corpurilor de iluminat produse în URSS diversitatea cărora era foarte redusă. Ca
urmare, primele reţele a sistemelor de iluminat au fost destul de simple deoarece în modul
redus repetau geometria rețelelor rurale de distribuție a energiei electrice.
La etapa inițială în calitate de surse de lumină se utilizau lămpile cu incandescență, care în
perioada anilor ’50 – ’60 au fost înlocuite cu lămpile fluorescente tubulare. În loc de așa-numite
corpuri de iluminat au fost utilizate felinarele primitive, de fabricație în atelierele locale, dotate
cu lămpi cu incandescenţă, montate pe pilonii rețelei electrice şi, în mare măsură, fără
respectarea valorilor normative ale iluminării.(fig. 1.3)
Utilizarea acestor surse de lumină a demonstrat ineficiența funcționării lor în mediul
exterior, în special, în perioada rece a anului.

Conducător . 1 67
Contr. norm.
Aprobat
Fig. 1.3 Corp de iluminat din perioada anilor ’50 – ’60.[6]
În perioada anilor ’70 – ’80 foarte mult se utilizau corpuri de iluminat de tip РКУ (fig.1.4, a)
dotate cu lămpi cu descărcare în vapori de mercur la înaltă presiune (ДРЛ) cu puteri între 0,07
– 0,4 kW de diferită modificaţie și de tip ЖКУ (fig.1.4, b), care erau dotate cu lămpi cu
descărcare în vapori de sodiu la înaltă presiune (ДНаТ) (fig.1.5) în aceeași gamă de puteri [4],
[5].
Fig. 1.4 Corp de iluminat de tip: a) РКУ; b) ЖКУ.[24]

Conducător . 1 67
Contr. norm.
Aprobat
Fig. 1.5 Lampa cu descărcare în vapori de sodiu la înaltă presiune (ДНаТ).[24]
Diferența dintre ele se manifesta prin componența spectrală (spectru gălbui pentru cele cu
sodiu) și prin eficiența luminoasă: 80 – 100 lm/W (mercur) și 120 – 150 lm/W (sodiu). Ambele
tipuri de corpuri de iluminat aveau clasa de protecţie minimă IP54, soclu E40 şi utilizau
balasturi electromagnetice [2].
Înălţimea de montare a unor astfel de corpuri de iluminat era 6-12 m, pe consolă metalică la
unghiul de montaj cca 15-20o .
Corpurile de iluminat de producţie sovietică au fost dotate exclusiv cu balasturi
electromagnetice, acestea având un consum propriu de energie electrică destul de mare, care cu
timpul creşte, pe lângă risipa de energie sub formă de căldură, acestea provoacă deteriorări de
ordin termic şi altor elemente ale corpurilor de iluminat.
Utilizarea corpurilor de iluminat menţionate fără a introduce în sistemul de iluminat
elemente de control și reglare a nivelului de iluminare generau consumul majorat de energie
electrică, pe de o parte, pe de altă parte, în majoritatea cazurilor, sistemele de iluminat nu erau
dotate cu sisteme de evidență. Acest lucru permitea gestionarilor sistemului de iluminat
(gestionarului de rețele electrice) să aplice metode ”neloiale” de economisire a energiei
electrice, care compromiteau esenţa iluminatului stradal, cum ar fi introducerea în funcționare
doar 60% sau chiar 30% din capacitatea instalată a sistemului de iluminat.
În prezent corpurile de iluminat din oraăele mai mari ale Republicii Moldova sunt
amestecate. O mică parte din ele au fost fie modernizate, fie montate în cadrul lucrărilor de
sistematizare şi de dezvoltare din ultima perioadă, astfel încât ele sunt de tip LED, cu consum

Conducător . 1 67
Contr. norm.
Aprobat
redus de energie electrică şi cu performanţe sporite pentru iluminat. Cealaltă parte (majoritatea)
sunt de tip clasic, cu vapori de sodiu sau de mercur.
În localităţile rurale lucrurile nu stau la fel de bine, și asta din cauza că iluminatul nocturn
este aproape inexistent, cu alte cuvinte iluminatul există doar pe alocuri cu câteva repere
luminoase realizate prin iluminatul clădirilor publice (primăria, școala, centre comerciale,
policlinica etc.). Cu toate aceste eforturi în vederea iluminatului stradal, comunele şi orăşele
mici în Republica Moldova, au un iluminat eterogen, discordant și lipsit de identitate.
De aici rezultă că în localităţile rurale din Republica Moldova practic toate elementele-cheie
ale sistemelor de iluminat stradal sunt uzate fizic sau lipsesc (fig. 1.6). Corpurile de iluminat,
care au mai rămas montate pe pilonii de pe străzile orăşelelor şi drumurile satelor din Moldova
și fiind funcționale, nu pot fi adaptate noilor surse de lumină care au o performanţă luminoasă
mai ridicată.
Cablurile, liniile electrice aeriene și elemente de montaj sunt defecte şi nu pot fi restabilite
fără investiţii substanțiale, în majoritatea cazurilor restabilirea lor nu se justifică economic.
Totodată nu poate fi neglijat și un factor foarte important astăzi, si anume aspectul estetic al
elementelor sistemului de iluminat, care au fost lăsate în umbră în perioada sovietică şi în anii
’90.
Fig. 1.6 Elemente ale fostului sistem de iluminat stradal
Construcția noului sistem sau reabilitarea sistemului de iluminat stradal existent va provoca
creșterea consumului de energie electrică în perioada de noapte, ceea ce este favorabil pentru
operatorul de distribuție (aduce un venit în plus). În această situație poziția Administratiilor

Conducător . 1 67
Contr. norm.
Aprobat
Publice Locale în procesul de negociere a condiţiilor de utilizare a infrastructurii RED-urilor
devine mai favorabilă [2].
În concluzie, exploatarea, modernizarea şi dezvoltarea reţelelor de distribuție este
condiţionată de planurile de extindere a rețelelor și aspectele ce țin de concepția sistemelor de
iluminat. Acestea, ca și în trecut, au rămas nefiind prioritare pentru autoritățile locale, mai ales
din mediile rurale.
1.3. Metode de comandă și reglare a iluminatului stradal
Este cunoscut faptul că pentru iluminatul stradal consumul este de aproximativ 40% din
energia totala a unui oraș, iar pentru regiunile rurale acesta fiind mai scăzut. Acest lucru se
poate de evitat utilizind sisteme inteligente de control al iluminatului stradal ce poate reduce
consumul de energie și costurile de mentenanta.
Creșterea prețurilor la energie și factorii de mediu forțează orașele să caute soluții inovatoare
pentru iluminat eficient. În Uniunea Europeană, astfel de proiecte sunt susținute de un număr
tot mai mare de standarde de mediu, care impun reducerea consumului de produse ce conduc la
emisii de metale grele. De exemplu, în scopul de a reduce consumul de energie și reducerea,
prin urmare, a impactului dăunător asupra mediului, in Europa a fost elaborată o nouă lege care
cere utilizarea unor balasturi electronice în sistemul de iluminat stradal [7].
Soluția optimă, care să țină seama și de mediu, precum și de factorii economici este punerea
în aplicare a sistemelor inteligente pentru gestionarea iluminatului exterior. În componența
acestor sisteme inteligente intra mai multe componenete de bază care ajută la gestionarea
iluminatului, cum ar fi [2]:
1. Rețeaua de alimentare - sursa de energie electrică / reţeaua de distribuţie.
2. Centrul de control - unitatea centrală de control a sistemului de gestionare a iluminatului
stradal.
3. Blocul de reglare - altfel numit, unitatea locală de control, este dispozitivul electronic ce
realizează comunicarea bidirecţională între centrul de control şi elementele de reglare.
4. Elementul de reglare - reprezintă ansamblul de dispozitive ce acţionează direct asupra
sursei de lumină. Elementul de reglare este încorporat în corpul de iluminat.

Conducător . 1 67
Contr. norm.
Aprobat
5. Unitatea centrală de control - a sistemului de gestionare a iluminatului stradal, îndeplineşte
funcţia de dirijare cu blocurile de reglare, aflate în punctele de aprindere, precum şi de
înregistrare a consumurilor, defecţiunilor din reţea şi alte acțiuni din sistemul de iluminat.
6. Blocul de reglare - aflat în capul liniei de alimentare a unui grup de corpuri de iluminat,
comandă cu acestea, cu ajutorul dispozitivelor ce dirijeaza iluminatul exterior însă diferă
după principiul său de funcţionare.
Din dispozitivele blocului de reglare fac parte:

a) fotoelementele (fig. 1.7): sunt dispozitive electronice ce dirijează iluminatul stradal în
dependenţă de nivelul de iluminare în mediului ambiant.
Fig. 1.7 Fotoelement [25]
Când soarele apune, nivelul de iluminat natural descreşte şi fotoelementul, primind o

cantitate mică de lumină pe suprafaţa sa, provoacă declanşarea iluminatului stradal, iar
dimineaţa, la răsărit, odată cu luminarea, acelaşi fotoelement sesizează că nivelul de iluminare
este suficient de înalt şi deconectează iluminatul public.
Dezavantajele utilizării acestui mijloc de automatizare a iluminatului este faptul că
fotoelementul poate lucra greşit dacă este acoperit de corpuri străine (frunze, colb, etc.) şi, în
acest caz, poate conecta lumina pe timp de zi, irosindu-se, astfel, energie electrică. Acest tip de
dispozitive nu aduc economii de energie şi nu se mai aplică în scopul dirijării iluminatului
stradal.
b) ceasurile electronice (fig. 1.8): sunt dispozitive electronice care dirijează cu contactoare
electrice (rezistente la curenţi electrici mari) şi conectează/deconectează lumina conform
unui program introdus manual de operator [8].

Conducător . 1 67
Contr. norm.
Aprobat
Fig 1.8 Ceas electronic pentru iluminat stradal[26]
Aceste dispozitive pot fi setate pentru conectarea/deconectarea luminii la anumite ore. De exemplu:
20:00 – conectare;  0:00 – deconectare;  03:00 – conectare;  05:00 – deconectare.
Dezavantajele acestor sisteme de dirijare a iluminatului stradal constă în faptul că pe

parcursul anului, orele de apus şi răsărit de soare se schimbă, deci este nevoie de reprogramat
ceasul electronic la fiecare 2-3 săptămâni. Acest lucru provoacă cheltuieli mari de întreţinere
deoarece este nevoie de reprogramarea ceasurilor electronice implicând ieşiri la fiecare punct
de conectare. Un alt dezavantaj al acestor sisteme este faptul că pe timp de noapte sunt ore când
iluminatul este complet deconectat.
Sistemul de dirijare al iluminatului stradal, bazat pe ceasuri electronice, produce economii
de energie electrică, din contul numărului de ore, când iluminatul este deconectat.
c) Ceasurile electronice cu program astronomic (fig.1.9): Acest tip de dispozitive este
asemănător celui descris mai sus, însă are un avantaj esenţial: ceasul astronomic conţine un
program specializat ce asigură reglarea zilnică, automată a orelor de conectare și
deconectare a iluminatului public în funcţie de modificarea astronomică a orelor de răsărit
şi apus ale soarelui.

Conducător . 1 67
Contr. norm.
Aprobat
Fig.1.9 Ceas electronic cu program astronomic [26]
Programul de comutare stabilit de operator nu este afectat de eventuale întreruperi de

tensiune, ceasul menţinând în memorie ora şi programul de funcţionare stabilit de operator, fără
tensiune de alimentare, pe o durată de peste 3 luni.
Ceasul astronomic nu necesită întreţinere la exploatare şi se autoreglează la schimbarea
orarului iarnă-vară şi invers.
Folosirea ceasului astronomic permite optimizarea programului de funcţionare a
iluminatului public prin introducerea unor decalaje acceptabile la ora de conectare (cca 10...120
min.) şi la ora de deconectare (cca 10...120 min.) în scopul realizării unui consum mai redus de
energie electrică. Ceasul astronomic poate dirija o singură fază a reţelei electrice sau
concomitent 3 faze.
Avantajele ceasurilor electronice sunt:
1. Programul de comutare stabilit de utilizator, la data când se face programarea, se modifică

automat (ajustare astronomică) pe parcursul unui an, fără a fi necesare intervenții repetate
în funcţie de modificarea astronomică a orelor de răsărit şi apus.
2. Orele de comutare (conectare şi deconectare), stabilite de utilizator, nu sunt influenţate de

ceaţă, praf sau alți factori externi, ceasul astronomic având un program complet
automatizat pe toată durata anului.
3. Ceasul astronomic poate dispune de un program suplimentar de întrerupere a iluminatului

pe timp de noapte, în caz de necesitate, pe o durată de 30 min – 4 ore 59 min, în scopul
economisirii energiei electrice.

Conducător . 1 67
Contr. norm.
Aprobat
Dezavantajul ceasurilor electronice cu program astronomic, asemănător celor obişnuite, este
că pe timp de noapte, sunt ore când iluminatul este complet deconectat.
Sistemele de dirijare bazate pe ceasuri electronice, cu program astronomic, produce
economii de energie electrică, în orele când iluminatul este deconectat şi economii de
combustibil pentru instituţia ce deserveşte sistemul de iluminat stradal, prin lipsa necesităţii de
reprogramare, frecventă, a acestora.
Elementul de reglare poate reprezenta un singur element electric sau o serie de dispozitive ce
asigură realizarea dimming-ului (diminuarea fluxului luminos şi a economiilor de energie).
Dimming-ul în trepte este o procedură prin care se diminuează nivelul de iluminare în
sistemul de iluminat prin comutări, în trepte, a reglajului pe sursa de lumină, provocând
reducerea consumului de energie, însă fără deconectarea completă a iluminatului stradal, astfel
încât pe străzi, în continuare, este posibilă circulația în siguranţă [2].
Din metode si elementele de reglare fac parte:

a) dimming controlere sunt dispozitive ce lucrează în combinaţie cu balasturile
electromagnetice multi-watt cu două ieşiri (fig.1.10). Acestea sunt dispozitive independente
care se montează în corpul de iluminat şi în dependenţă de setările la care au fost ajustate, la
ora stabilită, diminuează nivelul de iluminare a lămpii cu circa 35% (în dependenţă de balastul
folosit) şi la o altă oră setată, revine la nivelul iniţial.
Avantajul acestor sisteme de dirijare a iluminatului stradal este faptul că economia de
energie se produce fără prejudicierea securităţii localnicilor şi fără necesitatea implementării
unor măsuri sofisticate şi costisitoare de dimming.
Fig. 1.10 a) Dimming Controler b) Balast multi-watt (150/100 W)[27]
Economia de energie, la utilizarea acestor sisteme de control al iluminatului stradal, depinde

de numărul de ore şi valoarea treptei de reducere a consumului de energie (fig. 1.11).

Conducător . 1 67
Contr. norm.
Aprobat
Fig. 1.11 Graficul de funcţionare a sistemelor cu dimming-controlere[4]
b) dimming controlere programabile sunt dispozitive electronice programabile care oferă
posibilitatea realizării dimming-ului în mai multe trepte (fig. 1.12).
Fig. 1.12 Graficul de funcţionare a sistemelor cu dimming-controlere programabile[4]
Sistemele de dirijare a iluminatului stradal, dotate cu dimming controlere programabile,

produce economii considerabile de energie fără prejudicierea securităţii beneficiarilor, sunt
simple în programare şi uşor integrabile în corpurile de iluminat (pentru că au dimensiuni foarte
reduse).
De asemenea, acest tip de dispozitive, efectuând comanda individuală cu nivelul de
iluminare a corpurilor de iluminat, oferă posibilitatea programării lor diferite, menţinând un
nivel de iluminare mai înalt (de exemplu, la trecerile de pietoni nedirijate sau intersecţii
periculoase) decât în alte puncte ale sistemului de iluminat stradal
c) balast electronic. Metodele şi cerinţele de reglare, cu ajutorul acestor dispozitive, sunt

reglementate de standardul IEC60929, care vizează trei metode de control, la distanţă, a
balasturilor electronice şi anume:
1. Protocolul 1-10 V – Acest protocol a fost dezvoltat pentru controlul lămpilor cu
descărcări. Nivelurile de minim şi maxim depind de tipul lămpii controlate şi de gradul de

Conducător . 1 67
Contr. norm.
Aprobat
complexitate a balastului utilizat. Astfel, pentru lămpile cu descărcări la înaltă presiune, nivelul
minim este de 50%. Mai mult, protocolul nu recunoaşte comandă de deconectare decât numai
cea pentru nivel minim.
2. Protocolul DALI (Digital Addresable Lighting Interface) reprezintă o extensie a
standardului IEC60929 şi este utilizat pentru controlul tuturor surselor de lumină. Protocolul se
bazează pe ideea că în cadrul unui sistem de iluminat, fiecare corp de iluminat poate fi controlat
separat, fiind nevoie de un singur cablu de control pentru toate dispozitivele din sistem. DALI
este uşor de instalat, are un preț accesibil pentru blocul de reglare şi este uşor de reconfigurat.
Cele mai importante caracteristici ale sistemelor DALI sunt: rezistenţa ridicată la “zgomotul”
din reţea (nu este sensibil la calitatea proastă a energiei electrice), izolarea galvanică (căile de
transmitere a semnalului de control sunt complet izolate de tensiunea de alimentare a reţelei),
legătura inversă (poate transmite la unitatea centrală de control indicaţii privind defectarea
lămpii, starea de activ/ inactiv, nivelul de iluminare sau curentul de sarcină).
3. Protocolul PWM – Metoda PWM reprezintă o tehnică de control al iluminatului
care este larg utilizată în controlul modulelor cu LED (vezi mai jos dimming-ul stepless).
d) tehnologia NCWI (non critical wave form intersection technology) : Această tehnologie a
fost dezvoltată, în special, pentru a diminua fluxul luminos al lămpilor cu descărcări. Orice tip
de lampă cu descărcare poate fi supus unui control de diminuare a fluxului luminos cu condiţia
folosirii unui balast electromagnetic şi dacă nu există starter în corpul de iluminat. Modificarea
factorului de putere poate fi făcută centralizat, la nivelul sursei controller. În funcţie de tipul
lămpii folosite, se pot obţine diminuări ale fluxului de lumină de la 100% la 20%.
Elementul de reglare în sistemele de iluminat cu LED-uri pot asigura, ca şi în cazul

celorlalte surse de lumină, dimming în trepte şi dimming analogic (stepless).
Dimming-ul în trepte este realizat printr-un comutator electronic care realizează dimming-ul
prin deconectarea modulelor din componenţa corpului de iluminat, ceea ce asigură diminuarea
fluxului luminos al CI-LED. În asemenea cazuri, deconectarea modulelor se face, în mod
simetric, pentru a influenţa, cât mai puţin posibil, curba fotometrică.
Schema de conexiune a modulelor CI-LED mai conţine o serie de comutatoare electronice
(în schema de principiu nu sunt indicate) ce conectează/deconectează modulele, asigurând
dimming-ul în trepte. Din schemă observăm, de asemenea, că numărul modulelor (puterea
lămpii) poate fi cu mult mai mare.

Conducător . 1 67
Contr. norm.
Aprobat
Dimming-ul stepless este realizat prin introducerea în schema de conexiuni a CI-LED, a
unui aşa-numit LED Driver (fig. 28). Driver-ul converteşte curentul alternativ de 220 V, cu
frecvenţă de 50 Hz în curent continuu de joasă tensiune şi protejează LED-urile de fluctuaţiile
de tensiune care sunt în reţeaua de distribuţie. Driver-ele pot fi de tensiune constantă (de regulă
10, 12 sau 24 V) sau curent constant (350mA, 700mA şi 1A). Driver-ele au dimensiuni reduse
şi pot fi montate în interiorul CI-LED.
LED Driver-ul, de regulă, este dotat cu borne de conexiune 0-10 V pentru diferiţi senzori,
dispozitive de monitorizare a traficului rutier sau a condiţiilor meteo.
Driver-ele, cu capacitatea de realizare a dimming-ului, pot regla fluxul luminos a LED-urilor
în diapazonul de la 0 la 100%. Tehnologia pe care se bazează LED driver-ele sunt: varierea
curentului de intrare în LED, utilizarea controlerelor electronice PWM (pulse-width-
modulation) sau alte procedee mult mai sofisticate. Cea mai răspândită tehnologie fiind PWM,
din motiv că varierea curentului de intrare influenţează asupra temperaturii de culoare a luminii
emise de LED-uri.
Oricare ar fi metoda aplicată, dimming-ul nu provoacă diminuarea eficienţei diodelor
luminiscente. În timpul dimming-ului, LED-urile sunt alimentate la aceeaşi tensiune şi curent
ca şi la eficienţa de 100%. Dimming-ul nu scurtează durata de viaţă a LED, în unele cazuri
chiar lungind-o datorită faptului că dimming-ul provoacă reducerea temperaturii elementului
semiconductor dat fiind învechirea acestuia.
Figura 1.13 Principiul de funcţionare a tehnologiei PWM[4]

Conducător . 1 67
Contr. norm.
Aprobat
Prin tehnologia PWM, LED-ul este „programat” să reducă din durata de conectare (fig.
1.13), aceasta repetându-se cu o rapiditate de milisecunde sau chiar microsecunde, astfel încât
lumina emisă de acestea nu prezintă semne de licărire.
1.4. Iluminatul artificial modern cu diode emițătoare de lumina (LED)
Punerea în aplicare a tot mai multor proiecte pentru sistemele de iluminat stradal LED, nu
mai este considerata a fi doar o etapa – pilot a acestora.
Sistemele de iluminat LED sunt folosite la scara tot mai mare, datorită avantajelor pe care le
oferă această tehnologie. Înțelegerea acestor beneficii, inclusiv avantajele financiare, emisiile
reduse de carbon și îmbunătățirea siguranței în trafic se pot realiza mai bine odată ce există și o
întelegere a tehnologiei și a funcționalității acesteia [9].
În timp ce tehnologia LED pentru iluminat stradal este relativ nouă, știința din spatele ei
există de fapt de zeci de ani. Practic, un LED funcționează ca un bec, iar culoarea și intensitatea
iluminatului sunt date de mișcarea electronilor în materialul semiconductor. Deoarece LED-
urile se bazează pe o tehnologie în stare solidă, ele pot fi mai ușor de controlat și programat,
ceea ce le face a fi unele dintre cele mai versatile și flexibile surse de iluminat disponibile la
momentul respectiv [10].
LED-urile utilizate în corpuri de iluminat stradal de calitate sunt de obicei de mare putere și
sunt diferite de LED-urile utilizate în alte domenii de aplicație. Durata de viață a unui corp de
iluminat stradal LED poate depăși 50.000 de ore, adică aproape 6 ani de funcționare continuă,
ceea ce echivalează cu 12 ani de viață cu o funcționare de 12 ore pe zi.
Pentru a satisface necesități de iluminat, aceste corpuri se pot monta pe console, pe stâlpii
de iluminat, pe străzi, autostrăzi, în parcîri, zone rezidențiale etc. Corpurile de iluminat stradal
sunt disponibile cu diferite puteri și cu temperaturi de culoare diferite, de la 3000K, cu lumină
caldă, la 6000K, cu lumină rece.
Ele sunt în mare măsură impermeabile, rezistă la vibrațiile puternice și la schimbările de
temperatură, deoarece nu au filamente sau părți componente din sticlă. Printre alte avantaje se
numără și faptul că au aprindere instantanee.
În concluzie, este clar că tehnologia LED reprezintă viitorul în domeniul iluminatului stradal
și este doar o chestiune de timp până când va face parte din ”normal” și nu va mai fi o investiție
care să ridice semne de întrebare pentru orice localitate care dorește să își îmbunătățească sau
să își modernizeze sistemul de iluminat.

Conducător . 1 67
Contr. norm.
Aprobat
1.5. Problema eficienței energetice a iluminatului stradal
Reducerea consumului de energie și eliminarea risipei de energie se numără printre

principalele obiective ale Uniunii Europene (UE). Sprijinul UE pentru îmbunătățirea eficienței
energetice se va dovedi decisiv pentru competivitate, securitatea aprovizionării și respectarea
angajamentelor asumate în cadrul Protocolului de la Kyoto privind schimbările climatice.
Există un potențial semnificativ de reducere a consumului, în special în sectoarele mari
consumatoare de energie, cum sunt clădirile, industria producătoare, conversia energiei și
transporturile și nu în ultimul rând iluminatul stradal [11].
La sfâritul anului 2006, UE s-a angajat sa îi reducă consumul anual de energie primara cu
20% până în 2020. În vederea atingerii acestui obiectiv, UE acționează pentru a mobiliza opinia
publica, factorii de decizie și operatorii de pe piață, precum și pentru a stabili standarde minime
de eficiență energetică și norme de etichetare a produselor, serviciilor și infrastructurilor
De asemenea merită de menționat că creșterea prețului la resursele de energie continuă a fi
una din principalele probleme ale economiei naționale. Anume din acest motiv la existența unei
pieți concurențiale, în final va deveni lider anume compania ce implementează tehnologii
energetic eficiente. Una dintre aceste tehnologii poate fi implementată anume pentru
eficientizarea consumului de energie în sistemele de iluminat.
Pentru aceasta fiind necesară implementarea LED-urilor, parametrii tehnici ale cărora au
atins deja nivelul ce le permite a fi utilizate în cele mai diverse aplicații: iluminatul pasajelor
subterane pentru pietoni, a parcărilor de mașini, iluminatul parcurilor, grădinilor publice,
iluminatul stradal, iluminatul blocurilor de locuit si iluminatul de avarie. Afară de aceasta,
aplicarea LED-urilor chiar la faza de proiectare, permit a optimiza consumul de energie al
clădirilor cu destinație industrială, rezidențială și de agrement.
Dar de ce aplicarea LED-urilor poate rezolva problema eficientizării consumului?
Răspunsul este simplu: LED-ul este un dispozitiv semiconductor, proprietatea de baza a

căruia este iradierea luminii la parcurgerea curentului electric a joncțiunii sale p-n . Tensiunea
de lucru a LED-ului este in diapazonul 2-4 V, în dependență de lungimea de undă, adică de
culoarea luminii iradiate. Curentul de lucru la o asemenea tensiune, depinde de mărimea
cristalului semiconductor, și poate varia între căteva zeci de miliamperi, pentru cristale mici (de
ordinul 300 µm), pănă la câteva sute de miliamperi pentru cristale de mărimi mari (de ordinul 1

Conducător . 1 67
Contr. norm.
Aprobat
mm). Aceasta însemnănd că puterea electrica a LED nu depășește un watt. Iar eficiența
luminoasă a LED-urilor albe moderne, în mediu corespunde valorii de 80 lm/W, ceea ce
depășește cu mult eficiența luminoasă a lămpilor cu incandescență (10 lm/W), care la noi în
țară se utilizează cel mai des, precum și eficiența luminoasă a lămpilor fluorescente (în mediu
60 lm/W). Ceea ce înseamnă că la consumul unui watt de putere electrică, un LED va iradia de
8 ori mai multă lumină decât un bec cu incandescență și de 1,3 ori mai multă lumină decât o
lampă fluorescentă ( tabelul 1.1) [12]
Tabelul 1.1. Caracteristicile funcţionale ale diferitor tipuri de surse electrice de lumină [2]
Ținându-se cont de efectul de economic pe care îl are implementarea sistemelor de iluminat

cu LED-uri, a apărut tendința implementării acestor sisteme la iluminatul stradal, aceasta fiind
una din cele mai optime și simple soluții la eficientizarea consumului de energie în orașe și nu
numai.
2. STRUCTURA CONSTRUCTIVĂ A UNUI SISTEM DE ILUMINAT
EXTERIOR FOTOVOLTAIC
2.1. Structura generală a sistemului de iluminat
Sistemul de iluminat exterior fotovoltaic (fig. 2.1) are în componența următoarele elemente
[3]:
a) panou fotovoltaic;
b) acumulatori;
c) controller de încărcare a acumulatorului;

Conducător . 1 67
Contr. norm.
Aprobat
d) corp de iluminat;
e) stâlp de susținere a echipamentelor, consola.
Fig. 2.1 Structura generală a sitemului de iluminat fotovoltaic[3]
Panourile fotovoltaice. Un panou fotovoltaic reprezintă un ansamblu de mai multe celule

fotovoltaice după cum sugerează și numele (foto=lumină, voltaic=electricitate), care captează
lumina solară și o transformă în energie electrică.
Acumulatorul. Acumulatorii au rolul de a stoca electrica provenită de la panourile
fotovoltaice.
Controlerul de încărcare al acumulatorului. Controlerul de încărcare are rolul de a regla
curentul şi tensiunea în timpul încărcării acumulatorului. Acesta verifică atât supraîncărcarea
acumulatorului dar poate să și deconecteze consumatorii atunci când acumulatorul atinge un
nivel minim de tensiune.

Conducător . 1 67
Contr. norm.
Aprobat
Corp de iluminat. Corpul de iluminat este dispozitivul care servește la distribuția, filtrarea
sau transmisia luminii produse de la una sau mai multe lămpi către exterior.
Stâlp de susținere a echipamentelor. Pe stâlpul de susținere al echipamentelor se fixează
panourile fotovoltaice, corpurile de iluminat, controlerul de încărcare și/sau acumulatorii.
2.2. Panoul fotovoltaic
Un panou fotovoltaic reprezintă un ansamblu de mai multe celule fotovoltaice. Celulele

fotovoltaice sunt create din materiale speciale, semiconductori cum este și cazul siliciului,
utilizat în mod curent.
În momentul în care lumina este incidentă la celulă, un anumit procent din ea este absorbit în
interiorul materialului semiconductor. La incidența fluxului luminos electronii celulelor
fotovoltaice își modifică poziția în nucleu prin cedarea unei cuante de enegie, generează curent
electric (fig. 2.2) [13]. Acest curent împreună cu voltajul celulei (care este rezultatul unui câmp
sau câmpuri electrice formate în interior) definesc puterea specifică pe care o poate produce o
anumită celulă solară.
Fig.2.2 Modul de funcţionere o celulă fotovoltaică simplă[13]
Un număr de celule solare conectate electric unele cu altele şi montate pe un suport sau un
cadru formează un modul fotovoltaic.
Modulele sunt proiectate să furnizeze energie electrică la o anumită tensiune, ca un sistem
obişnuit de 12 volţi. Curentul produs depinde direct de modul în care lumina ajunge la modul.

Conducător . 1 67
Contr. norm.
Aprobat
Fig. 2.3 Rețea fotovoltaică[13]
Se poate conecta un număr mare de module pentru a forma o reţea (fig. 2.3). În general, cu
cât este mai mare suprafaţa unui modul sau a unei reţele, cu atât va produce mai multă
electricitate. Modulele fotovoltaice şi reţelele produc energie electrică în curent continuu (cc).
Ele pot fi conectate atât în serie, cât şi paralel, pentru a produce tensiunea/curentul care sunt
necesare.
Există mai multe tipuri de celule solare [1]:

1. Celule monocristaline - acest tip de fotopile sunt primele care au fost realizate, pe
baza unui bloc de siliciu cristalizat într-un singur cristal. Ele se prezint sub forma unor plachete
rotunde, patrate sau pseudo-patrate. Randamentul lor este de 12 - 16%. Totusi, ele au dou
dezavantaje: a) pretul ridicat; b) durat mare de amortizare prin energia furnizata
2. Celule multicristaline sau policristaline - acest tip de celule se realizeaza pe baza
unui bloc de siliciu cristalizat în mai multe cristale, care au orientări diferite. Randamentul lor
este de 11 - 13%, dar presupun un cost de producție mai redus decât cel al celulelor
monocristaline.
3. Celule amorfe - aceste celule sunt realizate dintr-un suport de sticlă sau material
sintetic, pe care se depune un strat subțire de siliciu (organizarea atomilor nu este regulată, ca în
cazul unui cristal). Randamentul lor este de 5 - 10%, mai mic decât al celulelor cristaline, dar
prețul este bun. Ele sunt utilizate în mici produse comerciale (ceasuri, calculatoare), dar pot fi

Conducător . 1 67
Contr. norm.
Aprobat
utilizate și în instalațiile solare. Ele au avantajul de a se comporta mai bine la lumina difuză și
la cea fluorescenta, fiind deci mai performante le temperaturi mai ridicate.
4. Celule cu CdTe, CIS si CIGS - tehnologiile CdTe, CIS si CIGS sunt în curs de
dezvoltare sau de industrializare. Mai precis:
a) celulele cu CdTe se bazează pe telura de cadmiu, material interesant datorita proprietății

de absorbție foarte mare. Totuși, dezvoltarea lor riscă să fie frânata datorita toxicității
cadmiului.
b) celulele cu CIS (CuInSe2) se bazează pe cupru, indiu si seleniu. Acest material se
caracterizează printr-o bună stabilitate sub acțiunea iluminării. Ele au proprietăți de absorbție
excelente.
c) celulele cu CIGS sunt realizate din aceleași materiale ca și cele cu CIS, având ca
particularitate alierea indiului cu galiu. Aceasta permite obținerea unor caracteristici mai bune
Caracteristicile une celulei sau panou fotovoltaic sunt [1]: Caracteristica amper-volt I(U)
sau volt-ampere U(I) si Caracteristica de putere P(U) (fig.2.4 c);
Curentul în circuitul exterior Ise determină ca diferenţa dintre curentul fotovoltaic Is şi
curentul diodei Id.
eU
[ ( ) ]
I =I s−I d =I s−I o exp
kT
−1 , (2.1)
Ecuaţiei (2.2.1) îi corespunde schema echivalentă simplificată a celulei PV, reprezentată în

(fig. 2.4, a). Dacă se ţine seama de rezistenţa Ri de scurgeri prin izolaţia celulei PV şi de Rs a
elementelor conectate în serie, se poate întocmi o schemă echivalentă completă a celulei PV
(fig. 2.4, b). Cu tehnologiile moderne se obţin celule cu Ri ~ şi Rs ~ 0, încât schema
echivalentă simplificată este satisfăcătoare

Conducător . 1 67
Contr. norm.
Aprobat
Fig. 2.4 Scheme echivalente ale celulei PV: a -- simplificată; b – completă; c –
caracteristicile celulei[1]
Puterea electrică cedată sarcinii R a unei celule PV este
P=
U
I { [
=U I s−I o exp
eU
kT
−1( ) ]} (2.2)
Valoarea maximă a acestei puteri se obţine într-un punct M al caracteristicii curent-tensiune,

ale cărui coordonate sunt rezultate din condiţia dP/dU =0:
UM
U M =U o −U T ln (1+ ) (2.3)
UT
Io
I M =I s
( )
1+
Is
∗U M
(2.4)
U M +U T
Unde: UT = kT/e.
Pentru o sarcină pasivă valoarea optimă a rezistenţei sarcinii va fi
UM
R M= (2.6)
IM

Conducător . 1 67
Contr. norm.
Aprobat
Parametrii celulelor si panourilor fotovoltaice sunt:
 Tensiunea de mersin gol (UOC), respectiv, tensiunea la bornele celulei, atunci când curentul
debitat este nul
 Curent de scurtcircuit (ISC), respectiv curentul debitat de celula, atunci când tensiunea la
bornele sale este nulă
 Putere maxima sau critică (Pc)
 Factor de umplere (FF)
 Temperatura normal de funcționare a celulei
 Randamentul celulei solare (η)
Curentul de scurt circuit. Se obţine la scurcircuitarea bornelor sarcinii R din (fig. 2.4) Pe
caracteristica I-U acesta-i punctul cu coordonatele U=0, I=Isc. Din expresia (2.1), pentru U=0,
obţinem Isc = Is. Puterea furnizată este egală cu zero.
Tensiunea de mers în gol. Corespunde punctului de pe caracteristica I-U cu coordonatele
I=0, U=U0. Puterea debitată în acest punct este egală cu zero. Tensiunea de mers în gol poate fi
determinată din (2.1) pentru I=0:
kT l s + I o kT I s
Uo= ln ≈ ln , (2.6)
e Io e Io
Pentru o celulă din siliciu raportul Is/I0 este de circa 1010, factorul kT/e, numit şi tensiune
termică, este egal cu 26 mV, Astfel U0= 0,6 V.
Puterea critică sau maximală. Este produsul curentului la tensiunea în punctul M a
caracteristicii I-V. În engleză acest parametru se numeşte peak power şi se notează PC.
Pc=Um*Im, (2.7)
Geometric, puterea critică PC, corespunde punctelor de tangenţă a hiperbolelor P = UI =
constant către caracteristicile amper – volt I-U (fig. 2.4, d).
Factorul de umplere (Fill Factor). Se determină ca raportul dintre suprafeţele

dreptunghiurilor 0UMMIM şi 0U0KIsc (fig. 2.4 c) sau:
UMIM
FF= ,
U0 I M
(2.8)
de unde:

Conducător . 1 67
Contr. norm.
Aprobat
Pc =FF*Uo*Isc (2.9)
Factorul de umplere este măsura calităţii celulei PV. Cu cât este mai mică rezistenţa internă
a celulei PV cu atât FF este mai mare. De obicei FF > 0,7.
Randamentul celulei sau modulului PV. Se determină cu raportul puterii generate de

celula sau modulul PV în punctul optimal de funcţionare M la o temperatură specificată către
puterea radiaţiei solare
PC
¿ , (2.10)
A∗G
Unde: PC - este puterea livrată în W; A -- este suprafaţa celulei sau modulului în m;

G – radiaţia globală incidentă pe suprafaţa celulei sau modulului în W/m2.
În tabelul 2.1 sunt prezentate valorile randamentului tipic (real) și teoretic ce poate fi obținut
cu aceste diferite tehnologii de fabricare a celulelor fotovoltaice.
Tabelul 2.1 Randamentele diferitelor tehnologii[2]
Temperatura Normală de Funcţionare a Celulei. Corespunde temperaturii celulei PV la

funcţionare în gol, la temperatura mediului de 20 0C, radiaţia globală de 800 W/m2 şi viteza
vântului mai mică de 1 m/s. Pentru celule uzuale NOCT se situează între 42 şi 46 0C. Dacă

Conducător . 1 67
Contr. norm.
Aprobat
cunoaştem NOCT putem determina temperatura celulei TC în alte condiţii de funcţionare
caracterizate de temperatura mediului TA şi radiaţia globală G .
( NOCT0.8−20 )∗G,
T c =T A + (2.11)
2.3. Acumulatorul
Elementul (elementele) de stocare a energiei electrice sau mecanice, în sistemele

regenerabile de energie electrică are un rol foarte important, mai ales atunci când acestea
funcţionează în regim autonom, prin urmare stocarea energiei electrice este asigurată, în
general, de baterii de acumulatoare (fig. 2.5). Acestea sunt esențiale pentru buna funcționare a
sistemelor autonome. Elementele de stocare reprezintă 13 - 15% din investiția inițială, pentru o
durata de exploatare de 10-15 ani. Sistemele de iluminat fotovoltaice sunt sisteme cu
configurație off-grid și utilizează acumulatorii cu tehnologia deep-cycle sau altfel spus
acumulatori „cu descărcare adâncă“ astfel că alegerea tipului de baterie se face în funcție de
puterea medie zilnică și în funcție de timpul necesar de stocare [16].
Fig. 2.5 Acumulator pentru stocarea energiei electrice[16]

Conducător . 1 67
Contr. norm.
Aprobat
Funcționarea unei baterii de acumulatoare constă în a produce tensiune dintr-o reacție
chimica produsă între două materiale diferite (placa pozitiva si cea negativa) care sunt
introduse în electrolit (fig. 2.6)
Fig 2.6 Funcționarea unei baterii de acumulatoare[18]
Diferenţa dintre potenţialele celor doi electrozi reprezintă forţa electromotoare sau tensiunea
electrică a celulei: E=V K −V A unde V K si VA reprezintă potenţialul catodului şi

respectiv al anodului[18].
În tabelul 2.2 se prezintă o serie de materiale folosite pentru electrozi, materiale ordonate
după potenţialul de electrod.
Tabelul 2.2. Materiale folosite pentru electrozi[18]
Materiale la anod (Borne negative) Materiale la catod (Borne pozitive)
Litiu Ferati
Magneziu Oxid fier
Aluminiu Oxid cupru
Zinc Ioduri
Crom Oxid cupric
Fier Oxid mercuric
Nichel Oxid cobalt

Conducător . 1 67
Contr. norm.
Aprobat
Plumb Dioxid de plumb
Hidrogen Oxid de argint
Cupru Oxigen
Argint Oxihidroxid de nichel
Paladiu Dioxid de nichel
Mercur Peroxid de argint
Platina Permanganat
Aur Bromat
Mărimea potenţialelor de electrod depinde de natura materialului dur şi de concentraţia
ionilor, conform relaţiei:
0 RT
V n+ =V + ⋅ln C n+
M nF M
(2.12)
V
unde: - M n+ este potențiaul de electrod al metalului în soluția dată, în [V];
0
- V este potenţialul normal al metalului dat, [V];
-F este numărul lui Faraday ≈ 96500 [C];
C
- M n+ este concentrația ionilor metalului, [g-ion/l];
- n este valenta ionului considerat;
- R este constanta gazelor;
- T este temperatura, [oK].
Caracteristicile principale ale unei baterii sunt:

 tensiunea unei celule [V]
 capacitatea bateriei [Ah].
Tensiunea electrică pe celulă reprezintă tensiunea regăsită la bornele celulei, existând o

tensiune de lucru (când bateria lucrează) și o tensiune la gol (când nu este solicitat curent de la
baterie).
Tensiunea Ub la bornele sursei electrochimice în regim de descărcare este diferită de cea de
la gol datorită căderii interioare de tensiune și a pierderilor prin fenomene de polarizare:
U b =E−E p −I⋅r
(2.13)
unde: -- E este tensiunea la funcţionarea în gol;

Conducător . 1 67
Contr. norm.
Aprobat
 Ep este o forţă contraelectromotoare datorată fenomenelor de polarizare;
 I este curentul electric furnizat de baterie;
 r este rezistenţa internă a sursei.
Tensiunea Uinc la bornele sursei electrochimice în regim de încărcare este:

U b =E+E p −I⋅r
(2.14)
Tensiunea depinde de încărcarea bateriei dar şi de momentul măsurării ei. Astfel, dacă
bateria a fost încărcată sau descărcată recent, tensiunea va fi într-un proces de atingere a unui
punct de echilibru, care poate dura şi câteva ore. Tensiunea la bornele bateriei nu rămâne
constantă în timp ci scade datorită proceselor ce au loc în celule, depinzând de starea de
încărcare.
Capacitatea (C) reprezintă sarcina care poate fi preluată de la baterie în anumite condiţii,
deci este cantitatea de electricitate pe care o poate furniza bateria pusă să se descarce.
Capacitatea bateriei la un curent constant este funcţie de valoarea curentului la care se face
descărcarea. Capacitatea maximă a bateriei este capacitatea preluată de la baterie în condiţia în
care tensiunea nu scade sub valoarea minimă.
Capacitatea depinde de temperatura dar și de modul în care a fost folosită bateria în timp.
Capacitatea bateriei se exprimă în [Ah] şi este dată de relaţia:
t
C=∫ I d dt
0
(2.15)
unde: - Id este curentul de descărcare;
- t este durata de descărcare.
Dacă descărcarea se face la curent constant:

C=I⋅t
(2.16)
Capacitatea bateriei depinde de cantitatea de masă activă care participă la reacţii pe timpul
descărcării (fig. 2.7) . Graficul de mai jos prezintă faptul că vârsta bateriei infulenţează

Conducător . 1 67
Contr. norm.
Aprobat
capacitatea celulei, atunci când aceasta se află la temperatura camerei. Capacitatea bateriei
scade odată cu îmbătrânirea acesteia .
Durata de viata a bateriei la temperatura camerei
5
Capacitatea celulei [Ah]

4
0
0 500 1000 1500 2000 2500
Numarul de cicluri incarcare-descarcare
Fig. 2.7 Variaţia capacitatii unei celule în funcţie de durata de viaţă a bateriei.[18]
Bateriile de acumulatoare mai au si alte caracteristici cum ar fi:

 Rata de descărcare  Temperatura
 Rezistenţa internă  Gradul de descărcare
 Puterea specifică şi energia specifică  Gradul de încărcare
 Autodescărcarea  Efectul de memorie
 Durata de viaţă (nr. de cicluri)
Rata de descărcare În unele cazuri, capacitatea se exprimă în funcţie de rata de descărcare.
Rata de descărcare nominală este de 1 [C]. Acest lucru înseamnă ca o baterie de 100 [Ah] va
furniza timp de o oră un curent de 100 [A]. Aceeaşi baterie descărcată cu rata de 0.5 [C] va
putea furniza 50 [A] timp de două ore, iar la rata de descărcare de 2 [C] va furniza 200 [A] timp
de 30 minute.
Rezistenţa internă Reprezintă rezistenţa electrică pe care bateria o opune la trecerea

curentului continuu. Rezistenţa internă totală ra se compune dintr-o rezistenţă ohmică r care
corespunde rezistenţei electrolitului şi electrozilor şi o rezistenţă de polarizare, rp=Ep/I, ce
depinde de tensiunea şi de curentul de polarizare, ea având valori diferite la încărcare şi
descărcare (deoarece Ep este diferită).
Orientativ valoarea rezistenţei interne a unei celule este de ordinul miliohmilor. În mod
evident, o rezistenţă internă mică va permite generarea de curenţi mari şi pierderile interne vor

Conducător . 1 67
Contr. norm.
Aprobat
fi reduse (deci tensiunea la borne va fi mai mare). Rezistenţa internă depinde invers-
proporţional şi de temperatură datorită creşterii mobilităţii electronilor.
Puterea specifică şi energia specifică Pentru un vehicul electric hibrid care foloseşte ca
sursă de energie şi o baterie electrică, masa acesteia poate fi un factor ce influenţează mult
consumul de energie şi implicit raza de acţiune. De aici rezultă necesitatea unor baterii care să
furnizeze o energie cât mai mare la o masă cât mai mică. Mărimea care exprimă această
dependenţă este energia specifică şi se exprimă în [Wh/kg] sau [Wh/l].
În general, densităţi mari de energie se obţin utilizând mai multe materiale reactive,
dezavantajul fiind că sistemul are tendinţa de a fi instabil, ceea ce impune măsuri speciale de
siguranţă în exploatare. Densitatea de energie depinde şi de calitatea materialelor active,
impurităţile limitând energia furnizată. Chiar şi forma bateriei contează, deoarece densitatea de
energie nu depinde doar de materiale ci şi de conectarea lor şi de invelişul (carcasa) bateriei.
Wh/Kg
250
200
150
100
50
50 100 150 200 250 300 350 400 450 Wh/l

Fig.2.8 Densitatea relativă de energie pentru tipuri de baterii secundare.[19]
În Fig. 2.8 se prezintă densitatea relativă de energie pentru câteva tipuri uzuale de baterii
secundare. Se observă că cele mai puţin eficiente sunt sursele electrochimice bazate pe plumb
iar cele mai eficiente sunt cele bazate pe litiu.
Autodescărcarea O caracteristică neplăcută a bateriilor o reprezintă pierderea de energie

datorită autodescărcarii în perioada de stocare/neutilizare a lor, când circuitul exterior este
deschis (lipseşte sarcina), fapt datorat reacţiilor interne. Reacţiile au loc cu o viteză mult mai
mică decât la descărcarea bateriei pe o sarcină. Rata de autodescărcare depinde de tipul bateriei,
de temperatură şi de vechimea bateriei. Estimativ, cele mai multe baterii se descarcă între
limitele de 0.01-1% din capacitatea totală în 24 ore.

Conducător . 1 67
Contr. norm.
Aprobat
Durata de viaţă (numărul de cicluri) Durata de viaţă este exprimată în numărul de
cicluri, adică numărul de încărcări-descărcări complete (până la tensiunea finală admisă sau
până când capacitatea scade sub 80% din capacitatea iniţială) pe care îl poate suporta bateria.
Numărul de cicluri depinde de tipul bateriei, de gradul de descărcare în timpul funcţionării, de
temperatură, de modul şi viteza de încărcare.
Numărul de cicluri poate varia până la sute de mii, dar el poate fi şi mai mic (sub 50) dacă
nu se respectă recomandările de exploatare (practic numărul de cicluri se poate reduce cu 80%).
Temperatura Creşterea temperaturii duce la creşterea ratei reacţiilor, pentru fiecare

creştere cu 10[oC] rata reacţiilor crescând de circa două ori. Astfel, descărcarea timp de o oră la
35 [oC] este aproximativ echivalentă cu descărcarea timp de două ore la 25 [oC].
Gradul de încărcare actual al bateriei (State of Charge - SOC ) reprezintă capacitatea

disponibilă a acesteia exprimată în procente sau în [Ah] din capacitatea naturală. Pe o scară de
la 0 la 1, 0 corespunde cazului bateriei descărcate iar 1 cazul bateriei încărcate. SOC scade pe
măsură ce bateria alimentează o sarcină şi creşte când bateria se încarcă.
Gradul de descărcare (Depth of Discharge - DOD) se defineşte pe fiecare ciclu drept

procentul de energie descărcat / scos din baterie la fiecare descărcare. Acesta influenţează în
mod direct durata de viaţă a bateriei, pentru majoritatea surselor electrochimice numărul de
cicluri crescând exponenţial cu scăderea DOD.
Prin limitarea gradului de descărcare al bateriilor în aplicaţii, proiectantul poate îmbunătăţii
semnificativ durata de viaţă (fig 2.9), de asemenea şi utilizatorul poate prelungi durata de viaţă
a bateriei, folosind celule cu o capacitate puţin mai mare decât cea necesară.

Conducător . 1 67
Contr. norm.
Aprobat
10000
5000
Durata de viata
2000
1000
500
200
100
0 10 20 30 40 50 60 70 80 90 100
Gradul de descarcare [%]
Fig.2.9 Variaţia duratei de viaţă a bateriilor în funcţie de gradul lor de descărcare[16]
Efectul de memorie – constă în pierderea progresivă a capacităţii de reîncarcare datorită

modificării structurii cristaline a electrozilor bateriei prin trecerea de la o structură fină la una
de dimensiuni mai mari. Acest lucru se întâmplă atunci când bateria este reîncărcată fără să fi
fost complet descărcată după un anumit număr de cicluri de funcţionare, caz în care doar o
parte din materialul activ poate fi reciclat.
Există mai multe tipuri de acumulatori fotovoltaici:

a) plumb-acid (Pb-acid).
b) nichel-cadmium (NiCd).
c) nichel-metal (NiMH).
d) lithium-ion (Li-ion).
Bateriile de acumulatoare de tipul plumb-acid (Pb-acid)
O baterie cu plumb se compune din celule electrochimice care conţin un pol pozitiv, un pol
negativ si un electrolit, toate dispuse într-un vas corespunzător (dintr-un material neatacat de
acidul sulfuric). Materia activă de la polul pozitiv este bioxidul de plumb (PbO 2) iar materia
activă de la polul negativ este plumbul spongios. La descărcare atât bioxidul de plumb cât și
plumbul spongios se transformă în sulfat de plumb, iar la reîncărcare, materiile active revin la
starea iniţială. În general electrozii sunt sub forma de tip grătar, sac sau tubulare. Electrolitul
este o soluţie de acid sulfuric H 2SO4 de concentraţie 20-30% sau densitate cuprinsă între 1.08-

Conducător . 1 67
Contr. norm.
Aprobat
1.30 [g/cm3]. Plăcile pozitive sunt legate între ele, formând electrodul pozitiv, iar plăcile
negative sunt și ele legate între ele, formând electrodul negativ.
Avantajele bateriilor cu plumb: Sunt baterii care pot fi realizate la puteri mari, sunt ieftine,
simplu de realizat, sigure și fiabile. Tehnologia producerii lor este bine stăpânită, iar utilizarea
lor corectă asigură un serviciu durabil si eficient. Au o mare capacitate de descărcare.
Dezavantajele bateriilor cu plumb: Energia specifică redusă (circa 40 [W/kg]), eficientă
redusă la temperaturi mici și numărul de cicluri relativ mic reprezintă impedimente în utilizarea
lor pe vehicule electrice si hibride. Nu pot fi stocate în starea de descărcare, fiind recomandat
ca tensiunea pe celula sa nu scadă sub circa 2 [V]. Caracteristicile de încărcare și descărcare
depind semnificativ de variaţiile de temperatură. Au dezavantajul că necesită o durată mare de
reîncărcare (de pănă la 6-8 ore). Bateria nu poate susţine un curent mare sau o tensiune de
încărcare pentru o durată mare de timp, bateria se încălzește repede și se răcește lent.
Baterii nichel-cadmiu
Sunt baterii secundare alcaline la care elementele de bază sunt electrodul pozitiv din
hidroxid de nichel Ni(OH)2, electrodul negativ din cadmiu și un electrolit din hidroxid de
potasiu KOH (cu densitate de 1.210 [g/cm3]). Electrolitul acționează ca un conductor ionic și
intervine puţin în reacţii.
Din punct de vedere constructiv (Fig.2.10), o baterie NiCd este compusă din electrodul
pozitiv izolat de electrodul negativ (din cadmiu) printr-un separator, elementele fiind dispuse în
straturi și rulate sub forma de spirală, acestea, împreună cu electrolitul, fiind asamblate într-o
carcasă metalică. Bateria dispune de o supapa de siguranţă care asigură evacuarea gazelor care
pot fi eliberate în timpul funcţionarii. Necesită o descărcare completă periodică pentru a evita
apariţia efectului de memorie. Se comportă bine la încărcări rapide.

Conducător . 1 67
Contr. norm.
Aprobat
Fig 2.10 Structura unei baterii Ni-Cd[18]
Avantaje:
- durata de viață mare, de circa 1000 cicluri (valoare medie 500 de cicluri);
- poate fi reîncărcată și la temperaturi reduse;
- sunt simplu de stocat și transportat;
- lucrează bine si la temperaturi reduse;
- pot lucra la o rată de descărcare mare – până la 10C;
- încărcarea se poate face rapid, în cel mult două ore sau chiar în 15 minute;
- sunt reciclabile.
Dezavantaje:
- au densitate de energie redusă (45-80 [W/kg], valoare medie 55 [W/kg]);
- grad de autodescărcare ridicat (circa 10% din 24-48 ore sau circa 20-25% pe lună și se
descarcă aproape complet în 6 luni);
- cadmiul este toxic, prezintă efectul de memorie;
- sunt de 2-4 ori mai scumpe decât bateriile de plumb (dar au durată de viață mai mare).
Bateriile NiCd au o rezistență internă redusă, ceea ce le face utile pentru echipamente în care
se solicită valori mari de curent, ajungând până la 20 [A/celula]. Din punct de vedere al

Conducător . 1 67
Contr. norm.
Aprobat
poluării, acest tip de baterie este poluantă, dar este reciclabilă. Caracteristicile de încărcare
depind de curent, timp, temperatură: un curent de încărcare crescut și o temperatura redusă duc
la creşterea tensiunii bateriei.
Fig. 2.11 Caracteristici de autodescarcare[19]

In Fig.2.11 se prezintă caracteristicile de autodescărcare funcţie de temperatura pentru
baterii NiCd [19].
Bateriile nichel metal hidrid (NiMH)
Ca structură sunt în general similare cu bateriile NiCd, diferind prin faptul că în loc de
cadmiu se foloseşte ca element activ hidrogenul. Anodul este realizat dintr-un metal hidrid,
care are capacitatea de a stoca hidrogen. Tensiunea unei celule este de 1.2 [V].
Din punct de vedere constructiv, structura unei celule de baterie NiMH este clasică, fiind
compusă din doi electrozi si un electrolit.
Electrodul pozitiv este hidroxidul de nichel Ni(OH)2. ele este insolubil în electrolit și poate fi
realizat cu suprafeţe mari, ceea ce duce la capacități ridicate și densități mari de curent.
Electrodul negativ este realizat dintr-un metal hidrid, care în structura sa, stochează
hidrogen. Metalul hidrid poate conţine teoretic între 1% și 7% hidrogen din masa sa
(materialele actuale utilizate conţin 1% sau 2% hidrogen). Substratul metalic poros utilizat este
de tip grătar, reţea, folie, sau placă și se realizează din nichel, cupru, cupru placat cu nichel, sau
aliaj de cupru-nichel.

Conducător . 1 67
Contr. norm.
Aprobat
Utilizarea cuprului în aliaj, cu excelente calități de conductibilitate electrică, reduce
considerabil rezistența internă a electrodului și micșorează pierderile de putere prin disipare
termică, crescând astfel puterea disponibilă a bateriei. În plus, cuprul este un metal maleabil,
caracteristica importantă dacă se ia în consideraţie faptul că într-un ciclu de încărcare -
descărcare electrodul se dilata, respectiv contracta (dar nu termic).
Avantajele bateriilor NiMH
- conductivitate înaltă a electrolitului, ceea ce permite utilizarea în aplicaţii de putere
mare;
- bateria poate fi închisă, minimizând costurile de întreținere și pierderile, operează pe o
plaja largă de temperatura;
- durata de viață este mare și compensează costul mai mare față de alte tehnologii;
- densitatea de energie este mare 55 Wh/kg, iar costul pe watt sau pe watt-ora este redus.
- efect de memorie mai puțin pregnant decît la cele de tip Ni-Cd
- funcționare acceptabila la temperaturi scăzute
Baterii cu litiu (Li-ion)

Litiul este cel mai uşor metal (pluteşte pe apa) și are cel mai mare potenţial electrochimic,
fiind astfel un metal foarte reactiv.
Bateriile cu litiu (Fig.2.12) constau dintr-un electrod negativ, realizat din carbon înalt
cristalizat, electrolit – compus din solvenţi organici, săruri de litiu si separatori. Deoarece nu
există un electrolit lichid, există avantajul lipsei de scurgeri din baterie.
Figura 2.12 Principiul unei baterii cu litiu[16]

Conducător . 1 67
Contr. norm.
Aprobat
Încărcarea și descărcarea se face prin intermediul ionilor de litiu, proces care nu implică
reacţii chimice dăunătoare. Litiul are cel mai coborât potenţial electric dintre toate elementele.
Acest lucru permite bateriei cu litiu să aibă cea mai mare tensiune de lucru dintre baterii si cea
mai mare densitate de energie și putere față de bateriile cu (Pb) si bateriile (NiMH).
Caracteristicile bateriilor Li-ion:
- nu are palier de tensiune, curbă de descărcare fiind descendentă, asemănătoare cu a bateriilor

galvanice.
- densitate energetică gravimetrică: 250 Wh/kg.
- rata de descărcare mare: 15 - 20C
- funcționare bună la temperaturi între 5 si 50 de grade Celsius
- număr de cicluri de încărcare/descărcare mai mic decât la cele tip Cd-Ni.
- rata de autodescărcare mică: 5% din capacitate în primele 24 de ore, 1%-2% pe lună, în
lunile ce urmează.
- preț ridicat
- necesită un încărcător specializat
- nu au efect de memerie
- nu trebuie formatate
- pericol de incendiu la supraîncarcare sau la descărcare excesivă ori defecte macanice
2.4. Controler de încărcare a acumulatorului
După fiecare descărcare importantă a bateriei de acumulatoare se impune și reîncărcarea sa,

astfel că în sistemele fotovoltaice se folosesc controlere de încărcare a acumulatoarelor. De ce
avem nevoie de un regulator de încărcare a bateriilor la sistemul fotovoltaic? Ei bine, lucrurile
stau în felul următor — în zilele foarte însorite, celulele solare produc o tensiune mai mare, iar
tensiunea în exces poate deteriora bateriile în care stocați energia electrică.
Astfel, un regulator de încărcare a bateriilor menține tensiunea corespunzătoare de încărcare
a bateriilor, iar pe măsură ce ea se amplifică în baterie, dispozitivul o reglează în așa fel încât se
evită supraîncărcarea bateriilor.
Spre exemplu, majoritatea panourilor solare de 12 volți produc de fapt de la 10 la 16 de
volți, astfel încât un regulator de încărcare solar e imperativ pentru reglarea tensiunii.

Conducător . 1 67
Contr. norm.
Aprobat
Tehnologile utilizate pentru astfel de controllere sunt:
- controlere de încărcare de tip sunt
- controlere de încărcare de tip serie
- controlerul de încărcare cu modularea lațimii pulsului PWM
- controlerul MPPT (de urmărire a punctului de putere maximă)
Controlerele de încărcare de tip sunt reglează curentul de încărcare prin scurtcircuitarea

panourilor având schema de montaj ca în (fig.2.13).
Fig. 2.13. Schema de montaj utilizand controlerul de incarcare de tip sunt.[3]
Avantajele
- nivelul scăzut de interferență electromagnetică
- cădere de tensiune joasă
- pierderea de putere mică ale panoului solar datorită conectării directe a panoului cu
bateria de acumulatoare
Dezavantaje
- mai multă degajare de căldură în timpul reglării
- poate fi utilizat numai cu panouri solare
Un controler de încărcare serie este un controler care limitează curentul de încărcare a
sistemului de acumulatori prin deschiderea circuitului de panouri PV și are schema de montaj
ca în fig. (2.14)

Conducător . 1 67
Contr. norm.
Aprobat
Fig. 2.14 Schema de montaj utilizând controlerul de încărcare de tip serie.[3]
Avantajele:
- este posibil să se utilizeze diverse surse
- se degajă mai puțină căldură atunci când are loc reglarea
- deconectarea sursei la încărcare completă
Dezavantaje:
- pierderi în chei succesive
- supratensiunile mari în rezultatul reglării duce la interferență electromagnetică ridicată
Controlerul de încărcare cu modularea lațimii pulsului PWM este un controler care

simulează un curent de încărcare variabil prin comutarea unui element serie ON şi OFF la
înaltă frecvență și pentru lungimi variabile de timp (fig.2.15) [21].
Fig. 2.15. Functionarea controlerului de tip PWM.[3]

Conducător . 1 67
Contr. norm.
Aprobat
Un avantaj al acestui tip de dispozitiv e că verifică în mod constant starea bateriei pentru a
stabili viteza de transmitere a impulsurilor, dar și intensitatea acestora.
Astfel, în cazul unei baterii încărcate, regulatorul va transmite impulsuri scurte, iar la cele
descărcate impulsul va fi aproape continuu.
Avantaje :
- cost redus
- eficient vara la temperaturi ridicate
- protejează acumulatorul
- oprește încărcarea când acumulatorul este full 100% încărcat
- oprește consumatorii când bateria este descărcată
- funcția de iluminat
- instalare rapidă și usoară
- pierderi minime în procesul de încărcare,aproape inexistente în urma proceselor on/off
Dezavantaje :
- duce tensiunea panoului la o tensiune apropiată de cea a Bateriei
- eficiență scăzută la încărcare în comparație cu MPPT
- eficiență scăzută pe timp fără soare
În concluzie acest regulator de încărcare este indicat pentru sisteme mici folosite pentru
iluminat, rulote, camping, etc.
Controlerul MPPT (de urmărire a punctului de putere maximă) sunt mult mai
sofisticate decât controlerele PWM deoarece ele reglează sarcina sau tensiunea de ieșire a unui
panou, în scopul de a menține funcționarea la sau lângă punctul de putere maximă în
conformitate cu modificarea condițiilor de temperatură și iluminare (fig.2.16) [20].

Conducător . 1 67
Contr. norm.
Aprobat
Fig. 2.16. Funcționarea controlerului de tip MPPT.[3]
Regulatoarele de tipul (MPPT ) au randamente de până la 98%, astfel ele pot aduce
economii importante în sistemele fotovoltaice mari, pentru că oferă între 10 și 30% mai multă
putere bateriilor.
„MPPT-urile pot să aducă suplimentar o cantitate mai mare de energie, de aproximativ 30%.
Important e că regulatoarele de încărcare a bateriilor cu soft și LCD, cele de peste 70 de
amperi, pot fi setate pe calculator.
Un beneficiu imens al acestui regulator de încărcare e că poate asigura același nivel de
încărcare, însă cu mai puține panouri.
Controlerul de încărcare MPPT este esențial în următoarele condiții:
- perioada de iarna și/sau cer cu nori și ploaie - când este necesară întodeauna o putere
suplimentara.
- vreme rece - panourile solare funcționează mai bine la temperaturi scăzute dar fără MPPT
se pierde puterea electrică generată suplimentar. Temperaturile scăzute se regăsesc în
perioada de iarnă când numărul de ore cu soare este mic și este necesară toată energia pentru a
reîncărca acumulatorii.
- când bateria este foarte descărcată - cu cât este mai scăzută tensiunea pe acumulatori cu
atât mai mult un controler MPPT întroduce un curent mai mare.
2.5. Corp de iluminat

Conducător . 1 67
Contr. norm.
Aprobat
Corpul de iluminat este dispozitivul care servește la distribuția, filtrarea sau transmisia
luminii produse de la una sau mai multe lămpi către exterior, totodată asigură o protecţie
mecanică şi faţă de mediul ambiant.
De asemenea, necesită o anumită fixare mecanică pentru a permite alimentarea din reţeaua
electrică, eventual prin intermediul unor circuite electrice auxiliare.
Corpurile de iluminat se caracterizează prin:
- randamentul c ;
- modul de repartizare a Fc în spaţiu;
Randamentul c, definit ca raportul dintre fluxul luminos c emis de corpul de iluminat şi
fluxul luminos l emis de lampa
c
❑ A=
∑ ❑l ,
(2.17)
Modul de repartizare a Fc în spaţiu, definește repartizarea fluxului de lumină între

emisfera de jos și emisfera de sus. În scopul majorării eficienței energetice și diminuării
poluării luminoase se recomandă ca în emisfera de jos să fie direcționate 95% din valoarea
fluxului luminos al corpului de iluminat;
Corpurile de iluminat modern utilizează surse de iluminat cu LED care au următoarele
avantaje comparativ cu sursele clasice de lumină:
− utilizează o cantitate mai redusă de energie, ceea ce le recomand in sistemele fotovoltaice
pentru dimensionarea întregului ansamblu;
− eficacitate luminoasă ridicată 100-165 lm/W;
− durata de viaţă ridicată a LED-urilor (35.000100.000 ore);
− aprindere instantanee;
− capacitate de a rezista la numeroase cicluri aprindere-stingere;
− controlabilitate prin posibilitatea de ajustare a nivelului de iluminare dar si al culorilor.
2.6. Pilon de susținere a echipamentelor
Pe pilonul de susținere al echipamentelor se fixeaza panourile fotovoltaice, corpurile de

iluminat, controlerul de încărcare și/sau acumulatorii (fig. 2.17). Pilonii sunt în general
construcții metalice dar pot fi intâlnite și variante din beton sau lemn.

Conducător . 1 67
Contr. norm.
Aprobat
Fig. 2.17. Pilon de susținere a echipamentelor[29]
Stalpii de iluminat solari stradali cu panouri solare fotovoltaice echipati cu lampi sau becuri
LED sunt folositi in parcuri sau pe drumurile publice sau in zone rezidentiale exterioare unde
conectarea la reteaua de energie este costisitoare sau foarte anevoioasa din punct de vedere al
avizelor si proiectelor de racordare.
3. ELABORAREA MACHETULUI PENTRU UN SISTEM DE ILUMINARE

STRADALĂ CU PANOURI FOTOVOLTAICE
3.1. Alegerea panoului fotovoltaic
O problema frecvent intâlnită în domeniul sistemelor solare fotovoltaice este alegerea

incorectă a componentelor sistemului. În cazul dimensionarii și alegerii unui sistem PV se
presupune parcurgerea următoarelor etape principale:
- calculul radiaţiei solare disponibile pe suprafaţa modulului PV;
- calculul consumului diurn de energie electrică – Ec
- calculul cantităţii de energie electrică necesară de produs de modulul PV - Ep

Conducător . 1 67
Contr. norm.
Aprobat
- calculul puterii critice a modulului PV - Pc şi alegerea acestuia;
1. Calculul radiaţiei solare disponibile pe suprafaţa modulului PV;

Se folosește valorile medii diurne ale radiației solare directe și difuze pe o suprafață
orizontală pentru lunile martie-octombrie din tabelele A1.1 si A1.2, Anexa 1 [1].
Astfel se alege valoarea cea mai mică (martie) a radiației solare pentru condiții de cer senin
G=0.51.
2. Calculul consumului diurn de energie electrică – Ec

În acest scop, pentru fiecare consumator de curent continuu şi alternativ se determină
puterea nominală şi orele de utilizare zilnică. Consumul de energie electrică, E C, se determină
ca produsul puterii nominale la numărul de ore:
k
Pcc
¿ ∗t i 6∗3 Wh
Ec = ∑
i−1
❑R∗❑ Ac
=7 (
0.95∗0.9 )
=147.3
sapt .
(3.1)
Unde : k- nr. de consumatori de c.c.; Pni,–puterea nominală a consumatorilor de c.c. ; ti, -

durata de funcionare a consumatorilor respectivi; R, , Ac- randamentul regulatorului de
încărcare-descărcare, acumulatorului.
3. Calculul cantităţii de energie electrică necesară de produs de modulul PV.

Energia care trebuie să fie produsă de modulul PV
E c 147.3 Wh
Ep= = =184.2 (3.2)
K 0.8 sapt .
4. Calculul puterii critice a modulului PV - Pc şi alegerea acestuia

Calculul puterii critice a modulului PV. Se determină cu formula:
Ep 184.2
Pc = = =5.2W c
7∗G β 7∗5.1
(3.3)
Se alege trei module PV policristaline cu puterea critica 3 Wc, curentul de scurtcircuit

Isc= 0.55 , tensiunea de mers in gol U0=21 V, curentul in punctul maxim IM= 0.5 A , tensiunea
in punctul maxim UM= 18 V, un model de panou este aratat in (figura 3.1).

Conducător . 1 67
Contr. norm.
Aprobat
Figura 3.1 Panourile fotovoltaice folosite in cadrul machetei
3.2. Alegerea acumululatorului
Bateriile sunt folosite în sistemele fotovoltaice cu scopul de a stoca energia produsã de

generatorul fotovoltaic pe timpul zilei, pentru a putea fi folosită când este nevoie pe timpul
nopții sau cer înourat. Capacitatea acumulatorului (Ah = Wh/V) este calculată astfel:
n∗Ec 1∗147.3
C= = =20.45 Ah
K D∗U CC 0.6∗12
(3.4)
Unde: n- autonomia în zile, în cazul unei utilizări regulate pentru sistemul de iluminat
fotovoltaic, autonomia se alege o zi; KD- coeficientul de descărcare a acumulatorului, în cazul
acumulatorului de Pb-acid 0.6; UCC- tensiunea acumulatorului.
Dat fiind faptul ca acumulatorul se alege pentru o machetă demonstrativă unde sistemul va
funcționa pe perioade scurte se va alege un acumulator de tip Pb-acid, de la firma SVEN

Conducător . 1 67
Contr. norm.
Aprobat
modelul SV1250 cu o capacitate de 5 Ah (figura 3.2), specificațiile căreia sunt prezentate în
tabelul 3.2.[14]
Figura 3.2 Bateria de acumultoare folosită în cadrul machetului[14]
Tabelul 3.2 Specificatiile bateriei SVEN SV1250[14]
Particularitățile bateriei de acumulatoare sunt :

- baterie nereîncărcabilă plumb-acid de tip AGM
- plăci de plumb-calciu de înaltă calitate

Conducător . 1 67
Contr. norm.
Aprobat
- structura separatorilor din ﬁbră de sticlă asigură echilibrarea temperaturilor neomogene ale
electrolitului
- în plus, separatorii ﬁxează materialul activ, împiedicând împrăștierea acestuia
- calitate înaltă de izolare a plăcilor
- sistem sigur al supapelor pentru controlul presiunii interioare
- curent scăzut de auto-descărcare
- construcție ermetică
- termen lung de utilizare atât în regim de tampon, cât și în regim ciclic
- calitatea produsului este garantată de controlul procesului de producție în conformitate cu
standardele stabilite
3.3. Alegerea controlerului de încărcare a acumulatorului
Pentru că circuitul machetului electric al machetului funcționează la tensiunea de 12V iar

curentul în circuit nu depășește 1A, s-a ales ca încărcarea și controlul sistemului de iluminat să
fie efectuat de un controler de încărcare de la firma Y-SOLAR și anume modelul „10I-BL
10A” (figura 3.3). Încărcarea bateriei cu acest controler se face prin metoda PWM (încărcare cu
modularea lățimii pulsului) [22].
Figura 3.3 Controler de încărcare de la firma Y-SOLAR[22]
Parametrii tehnici:
- detectare automată a tensiunii 12/24 V (pentru sistemul fotovoltaic și încărcare)
- deconectare la tensiune înaltă (HVD): 14.4 V
- deconectare la tensiune joasă (LVD): 11.1V
- reconectare la tensiune joasă (LVR): 12.6V
- consum: maxim : 6mA max

Conducător . 1 67
Contr. norm.
Aprobat
- compensarea temperaturii: -30mV / C / 12V
- terminale: pentru cablu cu dimensiunile de 2-6mm
- temperatura de funcționare : -35C la + 55C
Caracteristici:
- microcontroler cu precizie digitală
- modul de încărcare prin PWM .
- funcționare total automată și protecții electronice
- detecteaza ziua și noaptea folosind panoul fotovoltaic, funcție de setare a cronometrului
de ON/OFF
- dublu Afișaj cu LED-uri digitale, numere egale cu setarea cronometrului
- temperatura de compensare cu senzor de temperatură în interior
- distanța mare între terminale
Indicațiile și dimensiunile controlerului sunt prezentate în (figura 3.4)

Conducător . 1 67
Contr. norm.
Aprobat
Figura 3.4 Indicațiile și dimensiunile controlerului[21]
Setările și modurile de programe disponibile pe controler :

Pe apăsarea butonului „SET” pentru a se activa afișajul digital LED, la a doua apăsare timp
de 3 secunde apar un șir de programele pe care le putem alege si sunt descrise in tabelul 3.1
Tabelul 3.1 Setări și modurile de program a controlerului

Conducător . 1 67
Contr. norm.
Aprobat
Afisajul
Modul Descrierea
digital
Se folosește doar funcția de încărcare a controlerului.
0 Doar încărcare
Ieșirea din controler este dezactivată
Conectare lumină, Conectarea luminii după apusul soarelui, și posibilitate
1-13
funcția de întârziere de deconectare a lumini cu o întârziere de la 1 la 13 ore
L D2D Seara până dimineața (cu întârziere)
C Sistem Ieșirea mereu conectata(când bateria este descărcată)
H Manual Deschide ieșirea manual
d debug Seara până dimineața( fără întârziere)
3.4. Alegerea diodelor emițătoare de lumina (LED-urile)
Una dintre soluţii care a deschis noi direcţii și perspective în dezvoltarea iluminatului și nu
numai au devenit LED-uri – (Light Emitting Diode) – diodă electroluminescentă.
Lămpile cu LED corespund generaţiei a 3-a de surse electrice de lumină artificială, după
sursele cu incandescenţă şi sursele cu descărcări electrice în substanţe gazoase. Sursa de
lumină, în acest caz este un montaj (fig. 3.5) din elemente semiconductoare cu proprietăţi strict
determinate, care determină spectrul de radiaţii şi formează fluxul luminos.
Figura 3.5 Structura constructivă a diodei luminescente[2]
În scopuri demonstrative pentru machetă s-au ales trei LED-uri cu puterea de P=5 W fiecare,
și o tensiune de alimentare Ua= 6-7 V, iar curentul nominal In= 700 mA, la care s-au mai
adăugat câte un Driver pentru alimentarea fiecarui LED în parte după schema din (fig.3.6 )

Conducător . 1 67
Contr. norm.
Aprobat
Figura 3.6 a) LED-ul folosit in cadrul machetei; b) schema de conectarea a LED-ului si
Driverului de alimentarea [3]
În privința driverul de alimentare s-a ales circuitul integrat NCP3066 în baza căruia se va elabora
driverul. Elaborarea schemei electrice se face în baza schemei din datasheet (fig. 3.7) a circuitului
integrat [23].
Figura 3.7 Schema electrică a driverului [23]
În continuare sunt prezentate câteva caracteristici și aplicații ale drverului bazat pe circuitul
integrat NCP3066:
a) Aplicații
- automobile și nave de iluminat
- aursa de curent continuu, luminozitate ridicată cu LED-uri
- driver tensiune joasă
b) Caracteristici :
- un comutator, până la 1.5A
- tensiune de intrare de la 3,0 V la 40 V

Conducător . 1 67
Contr. norm.
Aprobat
- tensiune Feedback redus de 235 mV
- ciclu cu ciclu, curent Limită
- fără control al buclei de compensare necesare
- frecvența de funcționare reglabilă până la 250 kHz
- analogic și digital PWM estompare Capacitatea
- oprire termică internă cu histerezis
- VCN Prefixul pentru Automotive și alte aplicații care necesită site-uri și Modificări de
control
- acestea sunt dispozitive fără plumb
3.5. Confecționarea corpului de iluminat și a pilonilor de susținere a

echipamentelor.
Pentru confecționarea corpului de iluminat s-au folosit 3 saibe cu diametrul exterior de

40mm care au fost supuse unei forte de presare pentru a li se da o formă puțin conica (figura
3.8, a). În calitate de pilon de susținere a echipamentelor s-a folosit o țeava din aluminiu cu
diametru exterior de 10 mm, care la fel a fost supusă unor prelucrări pentru a luat forma unui
pilon și să poată îndeplini funcțiile pe care le are (figura 3.8, b).
Figura 3.8 a) corpul de iluminat; b,c) pilonii de susținere folosiți in machetul de demonstrare
Pentru a lipi toate elementele unele de altele s-a folosit clei pe baza de eboxit, apoi pilonii s-
au vopsit și au ajuns la starea finală. (figura 3.5.1, c).

Conducător . 1 67
Contr. norm.
Aprobat
4. ARGUMENTAREA ECONOMICĂ
4.1. Calculul costului cercetării pentru program
Eficienţa economică a investiţiilor şi a capitalului fix, are un caracter de previziune, ceea

ce îi asigură o importanţă deosebită în luarea deciziilor economice. Adoptarea deciziilor trebuie
să se bazeze pe existenţa mai multor variante de proiect, pentru a putea avea posibilitatea
alegerii variantei cu eficienţă maximă. Calculele de eficienţă economică compară mărimea
profitului ce se scontează a fi obţinut dintr-o activitate economică viitoare, cu fondurile de
investiţii cheltuite.
Aprecierea economica reprezintă o evaluare prealabilă a cheltuielilor legate de elaborarea
proiectului şi respectiv costul proiectului. Ca rezultat final al elaborării proiectului se
preconizează de a obţine un produs cu eficienţă maximă şi un cost redus. Vom menţiona
următoarele cheltuieli:
1) cheltuieli pentru costul tuturor materialelor şi pieselor accesorii;
2) cheltuieli pentru consumul de energie electrică;
3) cheltuieli pentru remunerarea muncii:
- salariul de bază al colaboratorilor;
- salariul suplimentar;
4) cota asigurărilor sociale;
5) uzura aparatajului şi a echipamentelor utilizate;
6) alte cheltuieli;
7) deviza cheltuielilor.
4.1.1. Cheltuieli pentru costul tuturor materialelor şi pieselor accesorii

Conducător . 1 67
Contr. norm.
Aprobat
Calculăm costul tuturor materialelor şi a pieselor accesorii reieşind din necesităţile la
realizarea proiectării date care sînt arătate în tabelul 4.1.
Tabelul 4.1. Costul materiilor şi pieselor accesorii

- Controler de incărcare 1 350 350
- Diode luminescente 3 20 60
- Radiatoare pentru diode 3 3 9
- Baterie de acumulatoare 1 250 250
- Vopsea (alba) 1 40 40
- Clei eboxit 1 35 35
- Sticla organica 1200 cm2 480 58
- Saibe 20 0.5 10
- Fir electric PSV 2*1.5 3 5.7 17.1
- Piulite 16 0.75 12
- Tub termocontractabil 1m 4 4
- Colier pt. cabluri 1 25 25
- Drivere 3 35 105
Total - - 1395.1
Consumul de energie în
Dispozitivul Consumul de energie
perioada de cercetare,
pe oră, (W)
Eee(kW)
Calculatorul (Lenovo G500) 60 28.8
Ciocan de lipit 40 0.6
Total - 29.4
Consumul de energie în perioada de cercetare pentru fiecare echipament electronic, se calculă
reieşind din numărul de zile (N) de folosire a acestui echipament (tabelul 4.5), durata unui schimb
(Ds=8ore) de lucru şi consumul de energie pe oră (E1or) după formula:
Ee.e =E1or · Ds · N; (4. 3)

Conducător . 1 67
Contr. norm.
Aprobat
Costul pentru energia electrică se determină reieşind din consumul de energie electrică pe
parcursul perioadei de executare a diplomei şi tariful pentru o unitate, şi se calculă după următoarea
formulă:
Ctot .ee =C1 kW⋅( Eilum +E m . e ); (4.4)
unde: C1kW = 2.12/kW – costul unui kW de energie electrică;

Eilum - consum de energie în scopuri de iluminare;
Em.e - consumul de energie a mijloacelor electronice de calcul;
Ctot .ee =2. 12⋅(211. 7+29 . 4 )=510 lei (4.5)
4.1.3. Cheltuieli pentru remunerarea muncii
Toate calculele s-au efectuat separat pe fiecare articol de cheltuieli.Ponderea esenţială în

deviza cheltuielilor o deţin consumurile legate de remunerare.
1. Salariul de bază al colaboratorilor.
Pentru a le determina s-au efectuat următoarele proceduri:

a) s-a alcătuit lista participanţilor la elaborarea dată şi s-a determinat nivelul de calificare şi
salariul lunar (tabelul 4.3).
Tabelul 4.3 Colaboratorii participanţi la elaborare
Colaboratorii Cod Numărul de persoane Salariul de post (lei)
1. Conducător A 1 3000
2. Elaborator B 1 2500
3. Specialist în Economie C 1 2000

4. Specialist în Tehnica Securităţii D 1 2000
b) s-a determinat gradul de participare a fiecărui colaborator la elaborarea dată (tabelul 4.3).
Pentru acest scop a fost întocmită lista lucrărilor necesare de efectuat, planificarea liniară
(tabelul 4.4) în baza căruia s-a elaborat manopera elaborării.
Tabelul 4.4 Lista lucrărilor şi încadrarea colaboratorilor

Conducător . 1 67
Contr. norm.
Aprobat
Colaboratorii
Lucrări de proiect Num. de zile
A B C D
1. Primirea sarcinii 1 1 1
2. Întărirea sarcinii 2 1 2
3. Studierea literaturii 15 5 15
4. Analiza metodelor existente 4 3 4
5. Argumentarea Economica 3 3 3
6. Protecția muncii 4 4 3
7. Elaborarea notei explicative 5 2 5
8. Prezentarea notei explicative 3 2 3
9. Prezentarea proiectului 4 4
Total 62 14 62 3 3
c) s-a determinat salariul de bază al colaboratorilor utilizînd salariul de post şi manopera,

luându-se în consideraţie numărul de zile lucrătoare în mediu pe luna N l.l.=22 zile. Deci
salariul de bază (Sb) pentru fiecare colaborator poate fi calculat după formula:
S⋅P⋅N z
S b= ;
N l.l. (4.6)
unde: S – salariul de post lunar ;
Nz – numărul de zile lucrate ale colaboratorului respectiv;
Nl.l. – numărul de zile lucrătoare pe lună;
P – numărul de colaboratori.
De exemplu, ştiind numărul de zile lucrătoare (tabelul 4.4) pe parcursul elaborării pentru
elaborator (B), Nz = 68 zile, numărul de colaboratori P=1 salariul de post fiind conform
tabelului 4.3, vom determina salariul de bază:

Conducător . 1 67
Contr. norm.
Aprobat
2500⋅1⋅68
S b= =7 . 727
22
(4.7)
În tabela de mai jos este reflectat calculul salariului de bază al colaboratorilor:

Tabelul 4.5. Salariul de bază al colaboratorilor
Manopera Salariul de
Colaboratorii Salariul de post, lei
programului, om/zile bază, lei
Conducătorul proiectului 3000 14 1909
Elaboratorul 2500 68 7.727
Specialist în Economie 2000 3 272
Specialist în Tehnica Securităţii 2000 3 272
Total - - 10180
2. Salariul suplimentar (SS).

Salariul suplimentar reprezintă 12% din salariul de bază şi se determină după următoarea
formulă:
S S =12 % dinS b =0 , 12⋅S b =0 , 12⋅10180=1221 .6 lei ;
(4.8)
Fondul de remunerare (Frem) se determină ca suma salariilor de bază şi suplimentar:
Frem = Sb + SS; (4.9)

unde:
Sb - conform tabelului 4.1.3.4 este 10180 lei;
SS - conform formulei 4.1.3.2 este 1221.6 lei;
Utilizând formula (4.9) vom obţine:
Frem = Sb+SS= 10180 +1221.6 = 11401.6 lei. (4.10)
4.1.4. Cota asigurarilor sociale
Cota asigurărilor sociale (Cas) este 23% și plus 4,5% asigurarea medicală din fondul de
remunerare, formula de calcul este următoarea:

Conducător . 1 67
Contr. norm.
Aprobat
C as=27 %dinF rem=0 . 27⋅F rem =0 .275⋅11404.6=3 . 078 lei
(4.11)
4.1.5. Uzura aparatajului si a echipamentelor utilizate
Deoarece lucrarea dată este lucrare de cercetare şi materialele necesare pentru studierea si
cercetarea în cauză, în majoritatea cazurilor sunt extrase din Internet, cel mai utilizat aparataj
este calculatorul. Calculatorul utilizat, poate fi luat în arendă sau utilizarea calculatorului
propriu. La problema pusă avînd calculatorul propriu, pentru lucrarea dată este necesar de
calculat uzura acestui dispozitiv (Uz) pe termenul de cercetare în cauză. Pentru echipamentele
suplimentare de exemplu scaner, imprimantă ca şi pentru dispozitivului de bază se calculă
uzura echipamentelor din consideraţiile cotei uzurii anuale, costului iniţial al utilajului, timpul
de utilizare, conform formulei de mai jos:
Cinit⋅C uz⋅N zu
U z= ;
250
(4.12)
unde: Cinit – costul iniţial al utilajului şi al echipamentelor;
Cuz = 20% – cota anuală a uzurii;
Nzu – numărul de zile de utilizare a echipamentelor.
Echipamentele, costul iniţial pe unitatea de produs, uzura pe echipamente şi uzura totală sunt
reprezentate în tabelul 4.6
Tabelul 4.6. Uzura pe echipamente
Numărul zilelor de
Denumirea Costul iniţial pe Uzura pe
utilizare a
echipamentului unitatea de produs, lei echipamente, lei
echipamentelor
1. Calculator
7800 60 374.4
( Lenovo G500)
2. Ciocan de lipit 80 2 0.1
4. Masă 500 68 27.2

Conducător . 1 67
Contr. norm.
Aprobat
5. Scaun 150 68 8.16
Total 410
4.1.6. Alte cheltuieli
Aceste cheltuieli includ cheltuielile legate mai mult de întreruperea procesului de producţie
de exemplu cum ar fi cheltuielile suferite în urma calamităţilor naturale (cutremur, alunecări de
teren, inundaţii). Aceste cheltuieli consideră 5% din cheltuielile primelor cinci tipuri de
cheltuieli.
4.1.7. Deviza cheltuielilor
Deviza cheltuielilor pentru elaborarea lucrării date, reprezintă suma tuturor cheltuielilor
suportate. Conform calculelor efectuate mai sus s-a construit tabelul 4.7. ce va prezenta deviza
cheltuielilor.
Tabelul 4.7 Deviza cheltuielilor
Valoarea,
Nr. Elementele cheltuielelor Sursa
lei
1. Materialele şi piesele accesorii 1395.1 Tabelul 4.1.1.1
2. Consumul de energie 510 Formula 4.1.2.5
3. Remunerarea muncii 10180 Formula 4.1.3.4
4. Asigurări sociale 3078 Formula 4.1.4.2
5. Uzura utilajului 410 Tabelul 4.1.5.1
6. Alte cheltuieli 778.6 -
Total cheltuieli 16351.7 -
4.2. Argumentarea economica
Lucrarea dată, este o lucrare de cercetare, în ea se va menţiona avantajele iluminatului

stradal alimentat de la panouri solare. Utilizarea controlerului de încărcare a bateriilor solare ne
asigură o funcționare bună a componentelor sistemului astfel micșorând cu mult probabilitatea
defectării componentelor si pe cale de consecință se economisesc bani.

Conducător . 1 67
Contr. norm.
Aprobat
Cele mai mari cheltueli sunt cele de remunerare a muncii de 10180 lei din cauza calificării înalte
a personalului, şi cel mai mic este pentru uzura utilajului de 410 lei, de aici reiese că lucrul
intelectual şi cel de forţă are un cost cel mai ridicat .
O Altă latură pozitiva a iluminatului stradal fotovoltaic este ca acesta este un sistem
autonom adică nu este conectat la rețeaua de electricitate, astfel nu va mai consuma energie
electrica, iar investițiile care au fost făcute la început se vor recupera într-un timp foarte rapid,
mai ales având in vedere ca iluminatul stradal reprezinta aproximativ 30-40% din întreg
consumul de energie electrică al unui oraș.
5. SECURITATEA ACTIVITĂȚII VITALE
5.1. Introducere
Securitatea activitații vitale reprezintă un sistem de măsuri şi mijloace social-organizatorice,

tehnico-curative şi profilactice, care funcţionează în baza actelor normative în scopul asigurării
securităţii, păstrării sănătăţii şi menţinerii capacităţii de muncă a angajaţilor în procesul
lucrului.
Acest domeniu este parte integrantă a conceperii organizării şi desfăsurării proceselor de
munca şi are rolul ca prin măsuri şi mijloace specifice să prevină disfuncţiile din cadrul
sistemului de muncă astfel încât acesta să se desfăşoare în condiţii de maximă eficienţă.
Condiţiile şi ordinea de organizare a condiţiilor sănătoase de muncă, drepturile şi
obligaţiunile angajatorului şi angajatului, formele de reglamentare între ei şi alte aspecte, sunt
stipulate în Legea Securităţii şi Sănătăţii în muncă, nr.186–IV şi Codul Muncii. Realizarea

Conducător . 1 67
Contr. norm.
Aprobat
sarcinilor şi cerinţelor prezentelor acte normative, precum şi alte instrucţiuni motivează şi
stimulează activitatea angajaţilor, reduce probabilitatea apariţiei riscurilor profesionale, reduce
nivelul traumatizmului etc.
Pe măsura dezvoltării progresului tehnico-ştiinţific se întroduc noi tehnologii, se robotizează
procesele tehnologice, încât se reduce la minimum acţiunea directă a muncitorului. Însă în toate
cazurile elementul de bază a sistemului om-maşină-mediu este omul. De aceea în toate cazurile
în centrul atenţiei tuturor cercetărilor trebuie să fie asigurarea securităţii muncii şi sănătăţii
omului.
5.2. Analiza condiţiilor de muncă
Pentru a menţine gradul de securitate şi igiena muncii la un nivel optimal în procesul

de realizare a încercărilor echipamentului electromecanic la stendul demonstartiv e necesar de a
menţine toţi factorii de risc în limitele normelor. În acest scop se realizează evaluarea
condiţiilor de muncă, care reprezintă o activitate prin care se determină dimensiunile abaterii de
la starea ideală în care este exlusă orice posibilitate de accidentare sau îmbolnăvire
profesională. Această procedură conform cerinţelor Codului muncii se realizează nu mai rar
decăt odată în trei ani.
La abateri simţitoare de la valorile normale, administraţia întreprinderii trebuie să i–a
măsuri de ameliorare a situaţiei prin eliberarea unor sporuri de compensare, hrană specială,
adaos la concediu anual, sau realizarea unor măsuri organizatorico-tehnice de reducere a
nivelului factorilor respectivi.
Din categoria factorilor de risc fac parte:

Temperatura – este un factor important care influenţează starea sănătăţii omului. La
temperaturi majore ale aerului, vasele sangvine de pe suprafaţa pielii se delată, la temperaturi
reduse – vasele sangvine se contractează şi în mediul ambiant se elimină mai puţină energie
termică. În condiţii de temperaturi majore, dacă ele n-au adus la dezlegarea termoreglării,
capacitatea de muncă scade, creşte oboseala din cauza că organele interne se alimentează mai
puţin cu sânge. La temperaturi reduse are loc îmbolnăvirea organelor respiratorii, suprărăirea
gravă care provoacă somnolenţa, pierderea cunoştinţei şi la deces, boli profesionale de muşchi,
legate cu vasele sangvine.

Conducător . 1 67
Contr. norm.
Aprobat
Umiditate - Asupra termoreglării organismului influenţează şi umiditatea aerului, mai cu
seamă umiditatea sporită ( mai mare de 85%) care înrăutăţeşte cedarea căldurii prin evaporare.
Ea apare în secţiile de producere datorită efectuării operaţiilor tehnologice de fierbere şi prăjire
a preparatelor culinare.
Umiditatea relativ majoră mai mare de 85% înrăutăţeşte eliminarea căldurii prin evaporare,
multiplică acţiunea temperaturii asupra organismului omului. La umiditatea mare, temperaturi
majore omul le sesizează ca şi încă mai mari, iar temperaturile reduse le sesizează ca şi mai
mici. Umiditatea relativ scăzută mai puţin de 30% duce la uscarea mucoasei, ceea ce provoacă
dereglarea funcţiilor organelor respiratorii şi organelor de vedere.
Viteza mişcării aerului - în secția caldă este un factor considerabil care acţionează asupra
stării termice a angajaţilor. La temperaturi sporite ale aerului mişcarea lui este binevenită în
limitele de la 0,2 până la 1m/s, dar numai dacă temperatura lui nu depăşeşte 36C˚. La
temperaturile aerului mai mari decât 40C˚, mişcarea aerului are acţiuni negative asupra
organismului uman. La temperaturi joase mişcarea aerului cu o viteză mai mare de 1,5m/s este
foarte periculoasă, deoarece poate duce la suprarăcirea locală.
Zgomotul - Analizatorul uman al sunetelor deosebeşte sunetele în diapazonul de la 16 până
la 20000Hz. Sunetele de diferite frecvenţe sunt percepute de organul auditiv în mod diferit.
Regiunea frecvenţelor rezonante în care sunetul se intensifică în percepţia omului se află în
limitele de la 2 până la 50000 Hz. Mărirea frecvenţei sunetului, subiectiv este percepută ca
creşterea tăriei acestuia.
O dependenţă directă între caracteristicile fizice ale sunetului şi percepţia fiziologică a lui
nu există. Ea depinde de particularităţile aparatului auditiv.
Cu intensificarea sunetului omul simte creşterea volumului sonor, care într-adevăr este cu
mult mai mică decît creşterea reală a energiei sau presiunii sonore.
Zgomotul influenţează negativ asupra proceselor fiziologice, provocând în primul rînd
îngustarea capilarelor, mărirea tensiunii arteriale şi dereglarea activităţii cardiovasculare,
mărirea conţinutului de zahăr în sânge, în al doilea rând spasme ale tractului intestinal,
micşorarea contracţiilor stomacale, eliminării sucului gastric şi salivei, ceea ce duce la bolile de
gastrită şi ulcer stomacal. Zgomotul exercită o acţiune nemijlocită asupra scoarţei cerebrale.
Vibraţia - Oscilaţiile mecanice ale corpurilor cu frecvenţă mai mică de 16Hz sunt sesizate
de către organismul omului doar ca vibraţii. Deseori vibraţia este însoţită şi de zgomot. Vibraţia
se transmite de la sursă prin construcţia maşinilor, podea şi sol.

Conducător . 1 67
Contr. norm.
Aprobat
În cazul unor amplitudini de oscilaţii destul de mari ale maşinilor dinamic neechilibrate ce
au loc, ca regulă în caz de frecvenţe joase, la om apare senzaţia de vibraţie sau zguduituri. Plus
la faptul că vibraţia podelei lîngă utilaj, vibraţia instrumentelor electrice, manuale şi celor
pneumatice, zguduirile de transport provoacă senzaţii neplăcute, ele mai acţionează nefavorabil
asupra sănătăţii provocînd vibromaladia.
Iluminatul - Pentru iluminarea încăperilor de producţie şi a suprafeţelor de producţie se
foloseşte lumina naturală şi cea artificială. În dependenţă de particularităţile procesului
tehnologic şi procesului de muncă pentru iluminarea raţională se folosesc următoarele sisteme
de bază : 1)general; 2)combinat.
Cu lumina naturală se asigură mai ales iluminarea generală, cu cea artificială – iluminarea
generală, locală şi combinată.
Iluminarea generală se asigură: prin plasarea uniformă a corpurilor de iluminat, de acelaşi
tip şi de capacitatea egală în toată încăperea; prin plasarea corpurilor de iluminat corespunzător
sectoarelor de lucru, suprafeţelor de lucru.
Fişa de evaluare a parametrilor factorilor de risc la realizarea sistemului fotoelectric este
prezentată în tabelul .5.1
Tabelul 5.1 Factorii de risc din zona de lucru.

Valorile Valorile Denumirea
Nr. Denumirea indicilor ,,vizuale’’ normative standardului
I. Existenţa factorilor de risc
M.G. nr.353 din
1. Factorii fizici
05.05.2010
117…360
1) Parametrii microclimei M.G. nr.353 din
05.05.2010
temperatura aerului, °C 20-24 16-25...15…26 GOST 12.1.005-88
umiditatea relativă,% 50-70 ≤60 GOST 12.1.005-88
viteza mişcării aerului, m/s 1 ≤0,3…≤0,4 GOST 12.1.005-88
2) Nivelul zgomotului, dBA 100 80 GOST 12.1.005-88
3) Iluminatul:
-natural,FIN % 0,5…1 0,9 NCM 04.02-2005
-artificial, E,lx 200 100
Contrastul redus Mediu mediu
4) Curentul electric:
-genul alternativ alternativ
-frecvența 50 Hz 50 Hz
-tensiunea 220 V 220 V

Conducător . 1 67
Contr. norm.
Aprobat
5) Supraîncarcari fizice: - -
-statice - -
-dinamice - -
6) Supraîncărcări neuropsihice:
-efort intelectual + +
-efort senzorial + +
-supraîncărcări emoţionale + +
Concluzie finală certificat
5.3. Măsuri de igiena a muncii şi sanitarie industrială
Echipamentele colective sunt pentru normalizarea factorilor meteorologici (ventilaţia,

încălzirea) pentru a asigura iluminarea naturală şi artificială.
Pentru activarea normală muncitorii au nevoie de o microclimă cu valori optime.
Dacă parametrii măsuraţi ai microclimei precum: umiditatea, temperatura viteza micşorării
aerului diferă de valorile optime, atunci pot fi luate următoarele măsuri de protecţie a
angajaţilor sau de normalizare a microclimatului:
- ventilarea secţiei calde şi a secţiei de cofetărie
- condiţionarea aerului
- termoizolarea plitelor, cuptoarelor
- încălzirea încăperilor
- folosirea mijloacelor de protecţie individuală
Sistemele de ventilare pot fi naturale, artificiale şi combinate. Ventilatoarele trebuie plasate

astfel ca eliminarea aerului interior să fie executată din locuri cu degajări sporite, iar aspirarea
aerului curat – în locuri cu concentraţii minime. Sistemele de ventilare nu trebuie să provoace
suprarăcirea sau supraîncălzirea angajaţilor, nu trebuie să provoace zgomot sporit, trebuie să
asigure electrosecuritatea, securitatea împotriva incendiilor şi exploziilor în depozitele de
alcool. Secţiile de producere trebuie încălzite în anotimpul rece. Se utilizează sisteme de
încălzire cu apă cu o temperatură pînă la 1000C. Aceste sisteme trebuie să stea lipite de pereţi
sub formă de ţevi paralele, să nu se intersecteze cu conducte a procesului tehnologic, să aibă
temperaturi constante pentru a asigura condiţii meteorologice normale pentru muncitori.
Se recomandă următoarele măsuri de protecţie:

- perfecţionarea proceselor tehnologice;

Conducător . 1 67
Contr. norm.
Aprobat
- automatizarea proceselor tehnologice;
- folosirea ventilaţiei ( pentru secţia „Bucate calde” din cauza temperaturii înalte);
- folosirea condiţionerelor, climatizoarelor;
- izolarea termică a aparatelor termice;
- aplicarea perdelelor de aer pentru prevenirea curenţilor de aer ce contribuie la apariţia
bolilor de răceală la lucrători;
- iluminarea locurilor de muncă;
- asigurarea uniformităţii luminaţiei pe suprafeţele de lucru şi în spaţiul înconjurător.
culoarea deschisă a pereţilor şi a utilajului de producţie favorizează crearea luminaţiei
uniforme în câmpul de vedere;
- alegerea corectă a tipului şi a puterii lămpilor ceea ce exercită o influenţă mare asupra
calităţii de exploatare şi eficacităţii economice a instalaţiilor de iluminat;
- raţionalizarea proceselor de muncă dirijată spre excluderea muncii fizice grele şi muncii
ce necesită o încordare înaltă.
5.4. Masuri privind tehnica securităţii
Respectarea riguroasă a cerinţelor de tehnică a securităţii în procesul operaţiilor de montaj,

reparaţie şi exploatare sunt aspecte ale securităţii lucrărilor la dispozitivele mecanice.
Pentru lucrările de executate în cadrul montajului general prezintă, în foarte multe cazuri ,
pericole de accidente care pot fi evitate dacă se respectă normele indicate pentru aceste lucrări.
Dintre aceste măsuri putem enumera :
- temperatura din interiorul atelierului trebuie să fie optimă pentru desfăşurarea activităţii

(temperatură ridicată micşorează atenţia şi percepţia , iar cea scăzută micșorează
mobilitatea lucrătorilor);
- măsuri de mecanizare şi automatizare, în special a operaţiilor grele şi cu risc crescut de
accidente;
- protejarea instalaţiilor electrice impotriva electrocutării şi alegarea aparatelor şi instalaţiilor
la pămînt ;
- verificarea înainte de utilizare a instalaţiilor de ridicat ( cabluri, lanţuri, scripeţi );
- ancorarea maşinilor şi instalaţiilor în timpul transportului;
- evitarea staţionării muncitorilor în raza de acţiune a macaralelor;

Conducător . 1 67
Contr. norm.
Aprobat
- mecanismele de ridicat şi transportat să fie manevrate numai de personal calificat în acest
scop respectarea regulilor prescrise pentru personalul care manevrează substanțele
necesare spălării pieselor;
- la efectuarea rodajului şi a încercărilor este necesar să se verifice prinderea corectă a
agregatului pe bancul de lucru şi împrejmuirea locului respectiv cu aparatori sub formă de
panouri din plasă de sârmă sau tablă, pentru a se evita accidentele produse de unele obiecte
ce pot fi aruncate din agregatul încercat, scule sau piese uitate, cuie, etc;
- locurile în care se efectueaza rodajul şi încercarea maşinilor mai ales când se lucrează cu
produse inflamabile vor fi dotate cu tot echipamentul necesar prevederii şi stingerii
incendiilor;
- verificarea stării utilajelor şi dispozitivelor folosite;
- îndepărtarea aşchiilor de pe maşini;
- respectarea regulilor de depozitare a pieselor.
Îndeplinirea tuturor acestor condiţii şi măsuri va asigura securitatea angaţilor la

lucrările de asamblare, de exploatare a echipamentului mecanic si electric.
5.5. Masuri de protecţive contra incendiilor
Persoanele responsabile ale întreprinderii sunt obligate să elaboreze şi să realizeze măsurile

de prevenire a incendiilor, să instruiască pe lucrătorii întruniţi în detaşamentele de pompieri
voluntari, ca aceştea să acţioneze prompt şi în cunoştinţă de cauză la stingerea incendiilor, să
cunoască procedeele de stingere, măsurile de acordare a primului ajutor victimelor, să realizeze
permanent măsurile de profilaxie antiincendiară.
Conducătorul întreprinderii şi persoanele responsabile vor cere ca lucrătorii să respecte
regulele securităţii antiincendiare la exploatarea utilajului comercial- tehnologic, sistemelor de
încălzire şi ventilaţie, de alimentare cu energie electrică, precum şi respectarea de către
muncitori şi funcţionare a regimului antiincendiar la obiecte depozitării corecte a materialelor,
ambalajului, mărfurilor alimentare etc.
În caz de incendiu sau calamitate naturală este necesar să se ia măsurile de salvare a
bunurilor materiale va fi chemată echipa de pompieri, iar pînă la venirea ei se va stinge
incendiu folosind mijloacele disponibile. Conducătorul întreprinderii este obligat să asigure
membrii cu echipamentul şi instrumentele necesare :

Conducător . 1 67
Contr. norm.
Aprobat
- uniformă,
- centuri de siguranţă,
- topoare,
- mănuşi de prelată,
- funii, căldări.
Instrumentele şi mijloacele primare de stingere a incendiilor sunt grupate pe un panou
special la intrare în întreprindere. Pe panou se pun două stingătoare, două răngi, o cangă, două
topoare, două hîrleţe, două hidromonitoare şi două hidromonitoare – căldări.
Mijloacele de stingere a incendiilor sînt vopsite în culoare roşie; iar inscripţiile destinaţiei
lor se fac cu vopsea albă. Nu se permite a utiliza mijloacele de stingere în alte scopuri.
5.6. Masuri de protective a mediului abiant
În contextul reducerii noxelor din mediul ambiant se pune problema economicităţii soluţiilor
preconizate. Renunţarea la unele tehnologii poluante este posibilă doar atunci când poluarea
rezultată este foarte mare, iar avantajul este dispensabil şi nu există posibilităţi practice de
înlăturare a agentului poluant. Preocupările în domeniul poluării se axează pe noi sisteme de
ardere, instalaţii de filtre.
Reducerea emisiilor de noxe îmbracă un aspect cantitativ şi calitativ. Aspectul cantitativ se
referă la reducerea sau la evitarea ridicării volumului global de deşeuri eliminate în mediul
înconjurător, iar cel calitativ se referă la excluderea din deşeuri a substanţelor toxice.
Căile prin care se pot realiza reducerea de agenţi poluanţi depind de natura sursei de poluare
si pot fi:.
1. Reducerea consumului de energie. - Un pas important pentru salvarea sa ar fi reducerea
semnificativă a consumului energetic. La nivel personal acest lucru s-ar putea traduce, în
principal, prin evitarea risipei de curent electric şi de combustibil.
2. Folosirea energiei alternative, curate. - Acest lucru ar însemna mai multe panouri solare,
centrale eoliene, evitarea combustibililor fosili. Dacă nu se poate renunţa la un consum
energetic ridicat, atunci energia sa fie „verde".
3. Conservarea apei. - O bună metodă de a reduce consumul ei ar fi instalarea de aparate
WaterSense, pentru limitarea cantităţilor de apă la toaletă şi duşuri. Astfel de soluții pot reduce
consumul apei cu până la 30%.

Conducător . 1 67
Contr. norm.
Aprobat
4. Folosirea de echipamente etichetate Energy Saver sau Eco Friendly. – Echipamente
electrice pentru case care consumă constant energie electrică, sunt un exemplu excelent de
candidat la „îmbunătățire". Aparatele vechi, cu un consum gigantic pentru alte norme
energetice, trebuie înlocuite cu cele din noua generatie, mult mai economice.
CONCLUZII
Utilizarea sistemelor de iluminat fotovoltaic în cadrul comunităților urbane și rurale îmbină

necesitatea orientarii și deplasării în siguranța pe timp de noapte a pietonilor și a participanților
la trafic dar și promovarea energiei regenerabile.
În urma studiului teoretic cu privire la posibilitatea implementării sistemelor de iluminat cu
LED-uri și panouri fotovoltaice sau constatat următoarele concluzii:
1. Sistemele de iluminat cu leduri și panouri solare se pot implementa separat de rețeaua
de energie electrică ceia ce este un plus enorm pentru zonele rurale care se află la
distanțe mari de rețeaua de distribuție.
2. Costul sistemelor de iluminat fotovoltaic este unul relativ ridicat, ceia ce poate fi un
impediment în implementarea cu pași accelerați ale acestora.
3. Sistemele de iluminat fotovoltaice necesită o supraveghere și mentenanță destul de
ridicată ceia ce iarași ridică costurile de întreținere a acestora.
4. Sitemele de iluminat fotovoltaice ne asigura recuperarea investițiilor într-un termen
relativ scurt ceia ce asigura o economie solidă, având în vedere că pentru orașe ≈35%
din energia electrică este folosită de sistemele de instalațiile de iluminat.
5. O dimensionare corectă a sistemului de iluminat public trebuie să țină cont de cerințe de
calitate luminotehnice în urma careia vom alege tipul corpului de iluminat și modul de
amplasare pe stâlpi, dar și de o dimensionare a autonomiei energetice a sistemului
fotovoltaic.
6. Într-un sistem de iluminare fotovoltaică cele mai scumpe și problematice componente
sunt bateriile de acumulatoare, astfel în calcularea parametrilor și alegerea lor trebuie de
atras o atenție deosebită.
Scopul impus la începutul studiului teoretic a fost atins. Calculele efectuate indică
rentabilitatea utilizării modulelor PV în iluminarea stradală.

Conducător . 1 67
Contr. norm.
Aprobat
BIBLIOGRAFIE
1. Surse regenerabile de energie: curs de prelegeri / Ion SOBOR, Diana CARAGHIAUR,

Şota NOSADZE, Daniela DIMOV, Inesa LISNIC;coord. : Ion SOBOR;ref. şt. : Andrei
CHICIUC; UNIVERSITATEA TEHNICĂ A MOLDOVEI. – Ch. : UTM, 2006.
2. Ghid practic privind iluminatul stradal in zonele rurale ale Moldovei / Liobomir CHIRIAC,
Nicolare MOGOREANU, Ion MUNTEAN, Sergiu APARATU, Ion Tornea ; Institutul de
Dezvltare si Initiative Sociale “Viitorul”, 2015
3. ILUMINAT FOTOVOLTAIC ÎN COMUNITĂŢILE URBANE ŞI RURALE , Drd. ing.
Ionuţ CIOBANU 1, Prof. dr. ing. Radu PENTIUC 2 1Universitatea „Politehnica“ –
Bucureşti, 2Universitatea „Ștefan cel Mare” din Suceava,2016
4. https://www.asutpp.ru/osveshhenie/svetilnik-zhku.html
5. http://www.unisvet.ru/catalog/lighters/rku_16.html
6. https://sergiuaparatu.wordpress.com/category/eficienta-energetica/
7. http://www.schrack.ro/comenzi/aparate-de-comanda-si-semnalizare-modulare/ceasuri-
programabile-comutatoare-crepusculare.html
8. https://sergiuaparatu.wordpress.com/2010/05/18/sisteme-inteligente-de-iluminat-stradal/
9. http://lightsmart.ro/blog/notiuni-de-baza-despre-iluminatul-stradal-led/
10. http://elth.ucv.ro/student1/Cursuri/Stan%20(Ivan)%20Felicia/Eficienta
%20Energetica/eficienta%20energetica%20-%20suport%20curs
11. http://www.primariermsarat.ro/documente/anunturi/2016/septembrie%202016/strategia
%20iluminat%20public%202016%202025
12. http://www.rets-project.eu/UserFiles/File/pdf/respedia/07%20Solar%20energy
%20Photovoltaics/07-Solar-energy---Part-I---Photovoltaics_RO

Conducător . 1 67
Contr. norm.
Aprobat
13. http://www.sven.fi/ru/catalog/storage_battery/sv1250.htm
14. http://www.ie.ucv.ro/eLEE/RO/realisations/EnergiesRenouvelables/FiliereSolaire/Panneau
xPhotovoltaiques/Cellule/Cellule
15. http://electromed.ro/wp-content/uploads/2015/03/7-Acumulatori-solari
16. http://www.autostrada.md/stiri/util-bateriile-de-acumulatori-si-intretinerea-acestora
17. https://www.scribd.com/document/100064730/Baterii-de-Acumulatoare
18. http://www.rhcforum.ro/topic/38974-despre-acumulatori/
19. http://www.esolar.ro/sfaturi-utile/ce-tip-de-regulator-de-incarcare-a-bateriilor-alegem-
pwm-sau-mppt.html
20. https://pvgreen.wordpress.com/2015/01/24/regulator-controller-de-incarcare-solar-pwm/
21. http://www.y-solar.com/bencandy.php?fid-78-id-891-page-1.htm#Include
22. http://html.alldatasheet.com/html-pdf/281585/ONSEMI/NCP3066/216/1/NCP3066.html
23. http://askelectro.ru/blog/ulichnyj-svetilnik-rku-ili-zhku
24. https://www.mikrocontroller.net/topic/296984
25. http://www.schrack.ro/comenzi/aparate-de-comanda-si-semnalizare-modulare/ceasuri-
programabile-comutatoare-crepusculare.html
26. https://www.etcconnect.com/Products/Architectural-
Systems/Echoflex/Controllers/Lighting/Fixture-Dimming-Controller/Features.aspx
27. https://www.panourisolare365.ro/cumpara/pilon-de-sustinere-25

Conducător . 1 67
Contr. norm.
Aprobat

Dispozitiv Pentru Controlul Iluminatului Stradal Cu LED-uri Si Panouri Fotovoltaice

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Dispozitiv Pentru Controlul Iluminatului Stradal Cu LED-uri Si Panouri Fotovoltaice

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

REZUMAT

Teza conţine: 67 pagini, 38 de ilustraţii, 13 tabele şi 28 surse bibliografice.

Mod. Coala Nr. document Semnăt. Data

Thesis content: 67 pages, 38 images, 13 tables and 28 references.

Mod. Coala Nr. document Semnăt. Data

1. STADIUL ACTUAL ÎN DOMENIUL CIRCUITELOR DE COMANDĂ ȘI

1.1. Noțiuni generale despre iluminatul stradal………………………………………………..6

2. STRUCTURA CONSTRUCTIVĂ A UNUI SISTEM DE ILUMINAT

3. ELABORAREA MACHETULUI PENTRU UN SISTEM DE ILUMINARE

Mod. Coala Nr. document Semnăt. Data

4.1.1. Cheltuieli pentru costul tuturor materialelor şi pieselor accesorii………………...51

5. SECURITATEA ACTIVITAȚII VITALE………………………………......58

Mod. Coala Nr. document Semnăt. Data

Mod. Coala Nr. document Semnăt. Data

1. STADIUL ACTUAL ÎN DOMENIUL SITEMELOR DE ILUMINAT

1.1. Noțiuni generale despre iluminatul stradal

Mod. Coala Nr. document Semnăt. Data

Fig. 1.1 Elemente componente asistemului de iluminat [9]

Fig. 1.2 Lista de sarcini si cerinte vizuale pentru pietoni [4]

Nivelul de iluminare recomandat este stabilit pe baza unor studii tehnico-economice

Mod. Coala Nr. document Semnăt. Data

1.2. Stadiul actual și evoluția iluminatului stradal

Mod. Coala Nr. document Semnăt. Data

Mod. Coala Nr. document Semnăt. Data

Fig. 1.4 Corp de iluminat de tip: a) РКУ; b) ЖКУ.[24]

Mod. Coala Nr. document Semnăt. Data

Mod. Coala Nr. document Semnăt. Data

Fig. 1.6 Elemente ale fostului sistem de iluminat stradal

Mod. Coala Nr. document Semnăt. Data

1.3. Metode de comandă și reglare a iluminatului stradal

Mod. Coala Nr. document Semnăt. Data

Din dispozitivele blocului de reglare fac parte:

Fig. 1.7 Fotoelement [25]

Când soarele apune, nivelul de iluminat natural descreşte şi fotoelementul, primind o

Mod. Coala Nr. document Semnăt. Data

Dezavantajele acestor sisteme de dirijare a iluminatului stradal constă în faptul că pe

Mod. Coala Nr. document Semnăt. Data

Programul de comutare stabilit de operator nu este afectat de eventuale întreruperi de

1. Programul de comutare stabilit de utilizator, la data când se face programarea, se modifică

2. Orele de comutare (conectare şi deconectare), stabilite de utilizator, nu sunt influenţate de

3. Ceasul astronomic poate dispune de un program suplimentar de întrerupere a iluminatului

Mod. Coala Nr. document Semnăt. Data

Din metode si elementele de reglare fac parte:

Fig. 1.10 a) Dimming Controler b) Balast multi-watt (150/100 W)[27]

Economia de energie, la utilizarea acestor sisteme de control al iluminatului stradal, depinde

Mod. Coala Nr. document Semnăt. Data

Fig. 1.12 Graficul de funcţionare a sistemelor cu dimming-controlere programabile[4]

Sistemele de dirijare a iluminatului stradal, dotate cu dimming controlere programabile,

c) balast electronic. Metodele şi cerinţele de reglare, cu ajutorul acestor dispozitive, sunt

Mod. Coala Nr. document Semnăt. Data

Elementul de reglare în sistemele de iluminat cu LED-uri pot asigura, ca şi în cazul

Mod. Coala Nr. document Semnăt. Data

Figura 1.13 Principiul de funcţionare a tehnologiei PWM[4]

Mod. Coala Nr. document Semnăt. Data

1.4. Iluminatul artificial modern cu diode emițătoare de lumina (LED)

Mod. Coala Nr. document Semnăt. Data

Reducerea consumului de energie și eliminarea risipei de energie se numără printre

Dar de ce aplicarea LED-urilor poate rezolva problema eficientizării consumului?

Răspunsul este simplu: LED-ul este un dispozitiv semiconductor, proprietatea de baza a

Mod. Coala Nr. document Semnăt. Data

Ținându-se cont de efectul de economic pe care îl are implementarea sistemelor de iluminat

2.1. Structura generală a sistemului de iluminat

Mod. Coala Nr. document Semnăt. Data