Sunteți pe pagina 1din 1

Ernest Rutherford

Ernest Rutherford (n. 30 august 1871, Nelson, Noua Zeelandă— d. 19 octombrie


1937) a fost un fizician și chimist din Noua Zeelandă, laureat al Premiului Nobel pentru
Chimie în anul 1908. Este considerat "părintele" fizicii nucleare.S-a născut în anul 1871
la Spring Grove (azi Brightwater), în apropiere de Nelson, Noua Zeelandă. Tatăl său,
James Rutherford, era un fermier emigrant din Scoția, iar mama sa, Martha, născută
Thompson, era originară din Anglia. La înregistrarea nașterii, numele i-a fost ortografiat
greșit ca Earnest Rutherford.A studiat la Havelock School și apoi la Nelson College, și a
câștigat o bursă de studii la Colegiul Canterbury al Universității din Noua Zeelandă,
unde a devenit, printer altele, și președinte al societății de dezbateri. În 1895, după
absolvire și doi ani de cercetare în domeniul tehnologiei electrice, Rutherford pleacă în
Anglia pentru a urma studii post universitare la Laboratorul Cavendish al Universității
Cambridge (1895–1898). A stabilit în scurt timp un record mondial de distanță la care
se pot detecta undele electromagnetice. Studiind radioactivitatea, a introdus în fizică
termenii de radiație al fașiradiație beta, pentru a descrie cele două tipuri distincte de
radiațiiemise de toriu și uraniu.Rutherford a efectuat lucrări de o excepțională
importanță în domeniul radioactivității și al structurii nucleare. Experimentele sale se
caracterizează printr-o extraordinară finețe și ingeniozitate, iar analizarea faptelor
experimentale denotă o profundă înțelegere a fizicii. În anul 1908 i s-a decernat Premiul
Nobel pentru Chimie pentru lucrările sale despre structura atomului.

A efectuat cercetări asupra structurii atomului prin difracția particulelor alfa pe foițe de
aur, demonstrând experimental că atomul nu este indivizibil, și a formulat, în 1911, idea
modelului planetar al atomului. A cercetat natura transformărilor radioactive,
transmutarea nucleului de azot cu particule alfa. A publicat tratate asupra
radioactivității. Savantul a presupus, de asemenea, că atomii substanței radioactive se
dezintegrează în mod spontan și continuu. A mai formulat ipoteza alcătuirii protono-
electronice a particulei ce avea sa fie denumită neutron.Rutherford n-a precizat cum
sunt dispuși electronii în jurul nucleului; a anticipat existența protonului și neutronului
dar n-a precizat cum e alcătuit nucleul. A sugerat că nucleul de aur ar putea consta din
49 de nuclee de heliu (așa ieșea la socoteală greutatea atomică), dar n-a mers mai
departe fiindcă n-avea date.

S-ar putea să vă placă și