Drept international public 2020

SEMINAR 3 (2020)

DREPT INTERNATIONAL PUBLIC

ADEVARAT sau FALS

1. Situatia ( diferendul) reprezinta o neintelegere intre doua sau mai multe state care si-au formulat deja
pretentiile sau contrapretentiile. (F) ( situatia= reprezinta o imprejurare de fapt intervenita intre
doua sau mai multe state ce produce frictiuni intre ele si poate conduce la un litigiu)
2. Suveranitatea este, in prezent, conceptul fundamental al dreptului international. (A) ( avand in vedere
ca , Dreptul International este , in cea mai mare parte , expresia acordului de vointa realizat
intre state suverane)
3. Principiul pacta sunt servanda este un principiu aparut inca din antichitate. (A) ( indeplinirea cu
buna credinta a obligatiilor internationale ; este reglementat in art.2 pct.2 din Carta ONU si
art.26 al Conventiei de la Viena privind dreptul tratatelor )
4. Principiile fundamentale au un caracter dinamic. (A) ( nu sunt statice, evolueaza , desi mai lent
decat normele dreptului international, in concordanta cu dinamica relatiilor internationale, a
raporturilor pe care le consacra)
5. Intre principiile fundamentale ale dreptului international nu se pot face ierarhizari. (A) ( sunt
interdependente – fiecare principiu trebuie interpretat in contextul celorlalte )
6. Doctrina Monroe (1823) stabileste admisibilatea interventiei statelor europene pe continentul
american. (F) ( stabileste inadmisibilitatea interventiei statelor europene pe continentul american)
7. Titularul principiului autodeterminarii nu este poporul, ci alt subiect de drept international. (F)
(titularul principiului autodeterminarii este poporul , nu alt subiect de drept international )

8. Principiul pacta sunt servanda reprezinta:

a. un principiu general al dreptului international
b. un efect juridic al aplicarii tratatului international
c. angajamentul juridic al partilor contractante de a respecta dispozitiile de drept international
in mod strict si cu buna-credinta ( nu este doar o norma juridica, ci si una de morala
internationala: Statele trebuie sa si indeplineasca obligatiile la care au consimtit liber)

9. Principiile fundamentale ale dreptului international public:

a. sunt identice cu principiile generale de drept international ( prevaleaza caracterizarea lor ca
principii acceptate pe plan intern si facand parte din dreptul national al tuturor statelor ; sunt
principii procedurale cu rol completiv : exemple- imbogatirea fara justa cauza, autoritete de lucru
judecat, buna- credinta, regula potrivit careia nu poti fi judecator in propria cauza)
b. nu au caracter general, fiind aplicabile numai in natiunile civilizate
c. sunt norme imperative, facand parte din categoria normelor jus cogens ( de la care nu e
permisa nici o derogare)

10. Principiul cooperarii este consacrat de:

a. Pactul Briand-Kellogg ( Principiul nerecurgerii la forta si la amenintarea cu forta ; pana la
semnarea , la 27 august 1928 , la Paris, a Pactului Briand- Kellog , razboiul era considerat ca
normal si legitim in practica dreptului international.
b. Carta ONU ( art. 1 pct.3 – este un pricipiu care circumscrie obligatia statelor de a coopera
intre ele in vederea mentinerii pacii si securitatii internationale, favorizarii progresului si
stabilitatii economice internationale)
c. Conventia de Montego Bay din 1982 ( Conventia Natiunilor Unite din 10.12.1982 asupre
dreptului marii)
Drept international public 2020

11. Raporturile internationale sunt relatiile:

a. care depasesc limitele unui singur stat
b. care se plaseaza in cadrul comunitatii internationale
c. care scapa de sub autoritatea unei puteri statale unice

12. Enumerarea cuprinsa in art. 38 din Statutul CIJ este:

a. Exhaustiva
b. Perfecta
c. Incompleta ( neexhaustiva)

13. Prin art. 38 din Statutul CIJ s-a urmarit:

a. Stabilirea izvoarelor dreptului international
b. Enumerarea izvoarelor dreptului international
c. Reglementarea izvoarelor dreptului international

14. Titularul carui principiu este poporul, natiunea, indiferent daca acestea sunt sau nu constituite in stat
propriu
a. principiul legalitatii suverane ( respectarea suveranitatii)
b. principiul cooperarii statelor
c. principiul autodeterminarii ( dreptul popoarelor de a si hotari singure soarta)

15. Principiul respectarii drepturilor omului si libertatilor fundamentale este prevazut ca principiu pentru
prima oara in:
a. Carta ONU
b. Actul Final de la Helsinki (1975) ( unele referiri gasim in Carta ONU si in cele doua pacte
privind drepturile omului)
c. Pactele din 1966 privind drepturile omului

16. Razboiul de agresiune constituie:

a. Atac armat impotriva ONU
b. Atac armat impotriva NATO
c. Crima contra pacii ( Declaratia din 1970 arata ca razboiul de agresiune constituie crima
contra pacii care angajeaza responsabilitatea statelor in conformitate cu Dreptul
International)

17. Caracterele clasice ale suveranitatii sunt:

a. Indivizibilitatea ( nu poate fi fragmentata , atributele ei neputand apartine mai multor
titulari)
b. Inalienabilitatea ( nu poate fi abandonata sau cedata altor state sau entitati internationale)
c. Caracter originar si plenar ( suveranitatea apartine statului si nu ii este atribuita din afara,
iar prerogativele puterii de stat cuprind totalitatea domeniilor de activitate: politic,
economic, social)
-Exclusivitatea ( teritoriul unui stat nu poate fi supus decat unei singure suveranitati)

ADEVARAT sau FALS

18. Statele au dreptul de nu recurge la forta si amenintarea cu forta. (F) ( este o obligatie si nu un drept)
Drept international public 2020

19. Statul este subiect indirect si mijlocit al dreptului international. (F) ( este subiectul primar, direct si
nemijlocit ala dreptului international , avand capacitatea deplina de a si asuma totalitatea
drepturilor si obligatiilor cu caracter international)
20. Suveranitatea este baza politica si juridica a calitatii statului de subiect de drept international. (A) (
statele sunt singurele subiecte de drept international ce detin atributele suveranitatii)
21. Statele sunt inegale din punct de vedere juridic, doarece nivelul de dezvoltare difera de la stat la stat.
(F) ( statele sunt egale dpdv juridic indiferent de intindere, populatie, forta politica ori militara
sau dezvoltare)
22. Fiecare stat are dreptul de a se achita pe deplin si cu buna credinta de obligatiile sale internationale si
de trai in pace si cu alte state. (F) ( obligatia)
23. Un stat are obligatia de a recunoaste alt stat. (F) ( dreptul)
24. Recunoasterea are in realitate, un dublu efect: declarativ si constitutiv. (A) ( declarativ- in privinta
existentei noului stat care se bucura de toate avantajele ce decurg din dreptul international
general ; constitutiv- in privinta opozabilitatii acestei existente fata de statul care a facut
recunoasterea)
25. Recunoasterea de facto constituie, de regula, o faza pregatitoare a recunoasterii de jure. (A)
(recunoasterea de facto- limitata si provizorie putand fi oricand revocata si recunoasterea de
jure- deplina si definitiva, irevocabila)
26. Formele de recunoastere a guvernelor sunt aceleasi ca si cele aplicabile in cazul statelor. (A)
27. Recunoasterea miscarilor de eliberare nationala nu constituie o regula premergatoare recunoasterii
statului ce se va forma ca rezultat final al luptei acestora si se va face prin recunoasterea organelor lor
de conducere. (F) ( constituie o regula premergatoare recunoasterii statului)
28. Succesiunea statului apare ca urmare a modificarilor teritoriale. (A) ( indiferent daca acestea duc sau
nu la aparitia unor noi state: fuziune sau absorbtie intr un singur stat, dezmembrarea unui stat,
separarea sau secesiunea , transferul de teritorii)

TESTE GRILA:

29. In materie de succesiune a statelor se aplica, in cazul transferarii unui teritoriu, urmatoarele reguli:
a. Datoriile se tranfera automat asupra statului dobanditor ( se preiau numai datoriile localizabile)
b. Bunurile de stat aflate pe teritoriul cedat raman in proprietatea statului cedent ( se stabileste prin
tratat cu statul predecesor , iar in lipsa acestuia , bunurile imobile se transmit gratuit si integral
statului succesor, iar cele mobile intr o proportie echitabila fata de teritoriul cu privire la care se
produce succesiunea)
c. Pe teritoriul transferat isi inceteaza aplicabilitatea tratatele incheiate de statul de la care s-a
facut transferul si intra in vigoare tratatele statului dobanditor ( tratatele incheiate de statul
cedent inceteaza sa produca efecte pe teritoriul cedat, iar tratatele incheiate de statul
dobanditor incep sa si produca efecte pe acest teritoriu)

30. Pentru ca o entitate sa aiba personalitate juridica de tip statal se cer intrunite urmatoarele elemente:
a. O populatie nepermanenta ( o colectivitate permanenta , organizata si relativ numeroasa , cu
caracteristici de omogenitate pt a fi definita ca popor)
b. Un teritoriu (cadrul spatial de asezare a colectivitatii umane)
c. Un guvern ( o autoritate guvernamentala independenta care sa dispuna de atributele puterii
pe un anumit teritoriu si asupra unei populatii stabilite)
d. Capacitatea de a intra in relatii cu alte state ( conform Conventiei privind drepturile si
obligatiile statelor de la Montevideo , 1933)

31. Uniunea de state in care fiecare membru isi pastreaza o anumita organizatie proprie, dar cu organe
comune permanente cu caracter legislativ, administrativ si judiciar si cu o componenta generala asupra
teritoriului si populatiei constituie:
a. o uniune reala
b. o confederatie ( ex. Uniunea Europeana – uniune de state suverane , infiintata pe baza unui acord
international )
Drept international public 2020

c. o federatie ( uniune de state nesuverane , pe langa Constitutie si legi federale, fiecare stat are
la randul sau o Constitutie si un sistem legislativ propriu)

32. Urmatoarele sunt exemple de state federale:

a. Rusia ( Germania )
b. SUA ( Canada)
c. Marea Britanie

33. Neutralitatea permanenta, ca statut juridic, se obtine in baza unor:

a. acte juridice interne ( declaratii, dispozitii constitutionale, legi speciale), confirmate de
b. acte juridice internationale de recunoastere si garantare a statutului din partea altor state
c. niciuna din variante

34. Situatia unui stat neutru poate fi caracterizata prin urmatoarele elemente:
a. abtinerea, respectiv obligatia statului neutru de a nu acorda, direct sau indirect, nici un fel
de ajutor in ducerea razboiului unuia sau altuia dintre statele beligerante( aflate in razboi)
b. neutralizarea armamentelor aflate pe teritoriul declarat neutru
c. demilitarizarea totala sau partiala a teritoriului neutru

35. Neutralitate permanenta intalnim in cazul:

a. Elvetiei ( unilateral – inca din 1648, international din 1815; reconfirmata prin Tratatele de
pace din 1919; a devenit membru ONU in septembrie 2002)( alte state neutre: Austria, Laos,
Malta)
b. Germaniei
c. Frantei

36. Elementele care caracterizeaza neutralitatea sunt:

a. suveranitatea
b. abtinerea ( de a nu participa in niciun fel la ostilitati)
c. impartialitatea ( a trata in mod egal partile in conflict)
d. prevenirea ( de a impiedica desfasurarea oricarei operatiuni pe teritoriul sau)

37. Modalitati ale recunoasterii statelor sunt:

a. Note diplomatice, declaratii de recunoastere, mesaje, telegrame de felicitare, tratatate bi- sau
multilaterale
b. Scrisori
c. Ambele variante

38. Recunoasterea statelor are: = actul prin care un stat admite ca o entitate politica indeplineste
conditiile specifice unui stat ( ia act de aparitia acestui nou subiect de drept) si isi exprima vointa de a l
considera membru al comunitatii internationale
a. Un efect declarativ
b. Un efect constitutiv
c. Un dublu efect declarativ si constitutiv

39. In dreptul international, recunoasterea unui stat nou aparut de catre un alt stat nu constituie:
a. Obligatie ( singura obligatie este de a nu recunoaste un “stat “ aparut ca efect al unui act
ilegal, ca forma de sanctionare a acelui act ilegal)
b. o facultate
c. un drept
Drept international public 2020

40. De cate feluri poate fi recunoasterea statelor:

a. de iure, de facto
b. expresa, tacita ( expresa= explicita , prin mesaje, note diplomatice si tacita= implicita prin
stabilirea de raporturi de misiune diplomatica sau incheierea unui tratat bilateral)
c. ambele variante

- Individuala si colectiva

41. Recunoasterea de jure este:

a. Limitata, provizorie (recunoasterea de facto)
b. Deplina, definitiva ( si irevocabila)
c. Fara efecte depline, irevocabila

42. Sunt doctrine ale recunoasterii guvernelor:

a. Doctrina Estrada (1930 afirma ca nerecunoasterea noilor guverne ar reprezenta un amestec
in treburile interne ale statelor in cauza)
b. Doctrina Tobar ( 1907 si 1923 – refuza recunoasterea unui guvern ajuns la putere prin
revolutie sau razboi civil pana cand tara nu este reorganizata in forme constitutionale pe
baza de alegeri libere)
c. Doctrina monista, formulata in principal de Hans Kelsen si de catre alti adepti ai scolii de la Bonn
la inceputul secolului al XX-lea

43. Doctrina Jefferson a fost formulata in anul:

a. 1792 ( recunoaste orice guvern format in conformitate cu vointa poporului )
b. 1923 ( Tobar)
c. 1930 ( Estrada )