Balada MIORIȚA

Balada este opera epică în versuri, de dimensiune medie în care sunt înfaţişate fapte
vitejeşti, dramatice, cu personaje puţine, prezentate de obicei în antiteză, în care realul se
împleteşte cu fabulosul. Principalul mod de expunere este naraţiunea care se împleteşte cu
dialogul, descrierea şi monologul. Acţiunea este simplă, lineară, desfăşurată pe un singur plan şi
structurată în funcţie de momentele subiectului. Deznodământul are caracter educativ, valoare
etică şi filozofică. Balada populară are şi caracteristicile operei folclorice: autor anonim, caracter
colectiv, oral şi sincretic.

Balada populară Miorița face parte din acele plăsmuiri privilegiate ale literaturii
universale menite să reliefeze genialitatea artistică a unui întreg popor.
Titlul acesteia este reprezentat de diminutivul substantivului mioară , un motiv literar
întâlnit în literatura populară, acela al animalului credincios. Cu ajutorul diminutivului se dorește
sublinierea atașamentului creatorului anonim de ființa credincioasă.
Tema baladei o constituie atitudinea oamenilor în fața morții, comuniunea om-natură.
Subiectul este unul simplu: trei ciobani coboară cu turmele, doi dintre ei pun la calea
uciderea celui de-al treilea pentru a-i lua oile. Se structurează în mai multe părți, fiecare
cuprinzând un moment al subiectului. Părțile acesteia sunt legate prin conjuncțiile dar, iar și
cuprind șașe motive fundamentale:
 Motivul transhumanței – sugerând o atmosferă calmă, un acord deplin între om și
natură, prin evocarea coborârii turmelor, prin imaginea metaforică a alternanței
deal-vale, concentrată în metaforele Pe-un picior de plai/ pe-o gură de rai și de
cifra trei, un motiv frecvent în balade și basme, sugerând echilibrul,
stabilitatea.Prima parte a baladei reprezintă expozițiunea.
 Motivul complotului – plănuirea uciderii ciobanului moldovean din cauza invidiei
– intriga narațiunii.
 Motivul mioarei năzdrăvane – intervine elementul fabulos, mioara este
personificată, suferă și îi comunică stăpânului complotul pus la cale de tovarășii
lui – desfășurarea acțiunii.
 Motivul testamentului – crește dramatismul unei eventuale confruntări cu
moartea, ciobanul își imaginează o înmormântare simplă, în mijlocul naturii –
punctul culminant.
 Motivul alegoriei moarte – nuntă – imaginează moartea ca o nuntă de proporții
cosmice. Pentru poetul anonim moartea nu este o tragedie, ci o trecere lină, o
cufundare în mijlocul elementelor naturii terestre și cosmice.
 Motivul măicuței bătrâne – accentuează tragismul situației, capătă semnificația
unui protest împotriva morții premature și nedrepte.
Deznodământul baladei lipsește. Creatorul anonim nu rezolvă situația conflictuală
anunțată în intrigă. Nu știm dacă ciobanul moldovean a murit sau a reușit să se salveze. Astfel,
ideea morții acestuia este doar un pretext întrucât creatorul anonim adresează indirect întrebarea
ce faceți în fața morții?, el neoferind soluții, atitudinea sau răspunsul depinzând de fiecare dintre
noi.