Sunteți pe pagina 1din 3

Şcoala părinţilor:”Învăţaţi să fiţi un bun părinte”

Am sistematizat concluziile trase în urma discuţiilor libere cât şi după prelucrarea

datelor din chestionarele întocmite cu ajutorul psihologului.Cu siguranţă, nu există o

singură modalitate de a îngriji şi educa propriul copil.Stilurile părinţilor sunt extrem de

variate.În zilele noastre, unii părinţi sunt atât de preocupaţi de carieră, sunt stresaţi de

problemele cotidiene, sunt foarte ocupaţi încât problemele copiilor sunt trecute în plan

secund.Îmi permit să dau câteva sugestii care să ajute părinţii să ofere copiilor echilibrul

emoţional şi o dezvoltare psihică sigură, cu atât mai mult cu cât ştim cu toţii de foarte

multe situaţii cu copii-problemă (copii abandonaţi, copii în grija altor persoane decât

părinţii, familii monoparentale e.t.c.)

Ce poate face un părinte pt. dezvoltarea armonioasă a copilului?

-să facă tot posibilul pentru a-i asigura o casă sigură, mâncare adecvată, controale

medicale periodice şi exerciţii fizice

-să fie atent la etapele dezvoltării copilului pentru a nu avea aşteptări prea mari

sau prea puţine de la el

-să încurajeze copilul să-şi exprime sentimentele şi să îi respectaţi opţiunile

-este bine să li se explice că toţi oamenii experimentează teama, durerea, furia şi

anxietatea; să fie ajutaţisă-şi exprime nemulţumirile în mod pozitiv, fără a recurge la

isterii sau violenţe

-să încurajaţi respectul reciproc şi încrederea; nu ridicaţi tonul chiar dacă nu

sunteţi de acord cu el sau cu ce spune acesta


-să ţineţi în permanenţă deschise canalele de comunicare

-ascultaţi-l pe copil şi folosiţi numai cuvinte sau expresii, exemple pe care el le

poate înţelege

-să-l încurajaţi să pună întrebări şi să vă exprimaţi disponibilitatea de a discuta

despre absolut orice subiect

-să fiţi onest şi să vă concentraţi pe exemple pozitive

-să fiţi un bun exemplu pt. copil pentru că acesta vă copiază

-când sunteţi incapabil să vă controlaţi propria frustare şi vă simţiţi depăşit de

comportamentul copilului, nu ezitaţi să cereţi ajutor

-să încurajaţi talentele copilului dar să-i şi acceptaţi limitele

-să stabiliţi ţeluri care să fie bazate pe capacităţile copilului, nu pe aşteptările

altcuiva;

-să creaţi o atmosferă de sărbătoare pentru a evidenţia realizările copilului

-să nu comparaţi capacităţile propriului copil cu cele ale altor copii, ci apreciaţi-i

unicitatea

-să petreceţi cu regularitate timp cu copilul d-voastră, ajutaţi-l să facă faţă

suişurilor şi coborâşurilor vieţii

-să fiţi încrezători în capacitatea copilului de a se descurca în situaţii noi

-să-l disciplinaţi constructiv, fără pedepse fizice

-dacă-l iubiţi necondiţionat îl veţi putea învăţa cu uşurinţă care este valoarea unei

scuze, a cooperării, a răbdării, iertării şi consideraţiei pentru ceilalţi

„A fi părinte este o slujbă foarte dificilă”-deci nu vă aşteptaţi să fie totul perfect.

.
.