Controlul cu Lichide Penetrante

1
Facultatea IIR, CE 203, Splaiul Independentei nr. 313, 060042 Sector 6, București, Romania

1 Scopul lucrării
Controlul cu lichide penetrante pune în evidenţă orice discontinuitate (imper-fecţiune) de
suprafaţă. Se poate aplica la orice material, formă şi dimensiuni de piesă în condiţii de hală sau
şantier pe suprafeţe uscate, la temperaturi de peste 10 ~ 15°C.

Metoda este productivă, ieftină, uşor de folosit, se pretează şi la controlul pe suprafeţe

(lungimi) mari. Rezultatele sunt concludente, imediate şi uşor de interpretat. Indicaţiile provenite
de la discontinuităţi sunt mărite prin absorbţia lichidului penetrant de câteva ori.

2 Descrierea teoretică a metodei

Controlul cu lichide penetrante implică curăţirea chimică a suprafeţei de impu-rităţi,
operaţii de spălare postoperatorie, mai ales atunci când se aplică interfazic, în cursul depunerii
succesive a straturilor de sudură.

Limitări apar în anumite cazuri da-torită faptului că unele reţete de lichide penetrante
utilizează materiale inflamabile şi toxice, care reclamă măsuri corespunzătoare de spălare şi
evacuare.

Controlul cu lichide penetrante pune în evidenţă în exclusivitate discon-tinuităţile deschise

la suprafaţă, cum sunt: porii, fisurile, suprapunerile, lipsa de pătrundere îngust deschisă la
suprafaţă, crestăturile marginale, exfolierile din materia¬lul de bază, craterele. Relevante pentru
controlul cu lichide penetrante sunt mai ales porii singulari şi fisurile, fie ele termice, fie de
oboseală, care în majoritatea cazurilor sunt dificil decelate la controlul vizual.
Controlul cu lichide penetrante pune în evidenţă în exclusivitate discon-tinuităţile
deschise la suprafaţă, cum sunt: porii, fisurile, suprapunerile, lipsa de pătrundere îngust deschisă
la suprafaţă, crestăturile marginale, exfolierile din materialul de bază, craterele. Relevante pentru
controlul cu lichide penetrante sunt mai ales porii singulari şi fisurile, fie ele termice, fie de
oboseală, care în majoritatea cazurilor sunt dificil decelate la controlul vizual.
Suprafeţele poroase sau zonele cu densitate ridicată de pori sau foarte rugoase, nu pot fi
controlate eficient datorită dificultăţilor de interpretare a indicaţiilor relevate. In principiu piesele
se supun controlului înain¬tea aplicării tratamentelor termice sau a prelucrărilor prin aşchiere
întrucât, mai ales cele din urmă, pot masca sau chiar închide discontinuităţile mai fine.

Indiferent de felul lichidului penetrant sau a developantului, controlul cu lichide penetrante

comportă următoarele operaţii:
1. pregătirea suprafeţei;
2. aplicarea lichidului penetrant ;
3. îndepărtarea excesului de penetrant;
4. aplicarea revelatorului;
5. examinarea suprafeţei şi interpretarea rezultatelor;
6. marcarea pe piesă a locurilor cu indicaţii.

In cazul folosirii lichidelor penetrante cu postemulsionare este necesară o fază su-

plimentară de adăugare a agentului emulgator după epuizarea timpului de pătrundere a lichidului
penetrant .
Componentele se livrează în seturi de flacoane de 250 – 500 ml. Consumul de soluţii este
obişnuit de aproximativ un flacon de 350 cm3 la 50 – 100 m cusătură sudată. Proporţia
consumului între degresant – lichid penetrant – developant este funcţie de starea suprafeţei, în
general în limitele de 2-2,5:1,2:1. Pentru aplicaţii diferite de cea prin pulverizare, componentele
se livrează la bidoane speciale.

Avantaje:

 Metoda este foarte sensibila la prezenta unor mici discontinuitati superficiale, aspect ce o
face superioara examinarii vizuale;
 Exista putine limitari de folosire;
 Simultan, pot fi testate mai multe obiecte de mici dimensiuni, fara a compromite
standardele de calitate, economisind astfel timp si reducand considerabil costurile;
 Pot fi testate si geometrii complexe.

2.1 Notiuni
Capilaritate – capacitatea unor lichide de a patrunde in cavitati mici.

Metode capilare – metode de examinare bazate pe fenomenul de capilaritate.

Forta capilara Fc, care determina patrunderea lichidului in cavitati este data de relatia:
Fc=σ·L·cosƟ
In care, σ- coeficientul de tensiune superficiala;
L- lungimea conturului pe care actioneaza forta capilara;
Ɵ- unghiul de umectare.
Coeficietul de tensiune superficiala σ depinde de natura lichidului si de temperatura.
Valoarea unghiului de umectare, Ɵ, depinde atat de natura lichidului cat si de cea a
solidului cu care vine in contact si este inflentata intr-o oarecare masura si de
mediul gazos in care se afla ansamblul lor. Ea este puternic influentata de impuritatile existente
pe suprafata discontinuitatii.

Legea lui Jurin – inaltimea unei coloane de lichid aflata in schilibru intr-un spatiu capilar
cilindric de raza r se determina cu relatiile:
 4 σcosƟ
h= bρg ;
pentru discontinuitati tubulare cu sectiune patrata sau circulara
2 σcosƟ
h= bρg ;
pentru discontinuitati tip fisura, unde lungimea l >>b.
In care h – inaltimea coloanei de lichid;
b – dimensiunea capilara;
ρ – masa volumica a lichidului;
g – acceleratia gravitationala.

Lichid penetrant – lichid avand proprietatea de a patrunde in cavitatile, fisurile, etc, de pe

suprafata unui material si de a ramane in ele in timpul indepartarii excesului de penetrant.
Cantitatea si viteza cu care lichidul penetrant patrunde in discontinuitati depinde de tensiunea
superficiala, coeziunea, adeziunea si viscozitatea sa, precum si de temperatura si starea suprafetei
materialului si a interiorului discontinuitatii.

Developant – material absorbant, aplicat pe suprafata examinata, dupa indepartarea excesului

de penetrant, in scopul extragerii lichidului penetrant din discontinuitati si a formarii unui font
contrastant cu lichidul penetrant. Principalele substante folosite ca developanti sunt: caolinul,
talcul, zeolitul, oxidul de magneziu, creta. Developantii pot fi: uscati(pulbere uscata) si umezi
(pulbere in suspensie pe baza de apa, alcool, acetona etc).

3 Principiul metodei

Metoda constă în aplicarea unui lichid capilar activ penetrant pe suprafața de examinat
( figura 1 ), îndepărtarea lichidului penetrant rămas în afara discontinuităților și aplicarea unui
material absorbant, ce absoarbe penetrantul aflat în discontinuități punând astfel în evidență, prin
contrast, defectele existente.

Figura 1. Examinare cu lichide penetrante.

1-Defect nevizibil; 2-Aplicarea lichidului penetrant ;
3-Îndepărtarea excesului de penetrant; 4-Defect vizibil
 Această metodă se aplică pentru depistarea defectelor de suprafață. Se pot pune de
asemenea în evidență fisurile de oboseală și de coroziune. Pentru control trebuie curătată și
pregatită suprafața de examinare.

Figura. 2 Principiul controlului cu lichide penetrante:

a.- curăţirea suprafeţei; b.- aplicarea lichidului penetrant şi infiltrarea in discontinuitate;
c. – îndepărtarea excesului de penetrant; d. – aplicarea developantului şi adsorbţia lichidului penetrant ;

Principalele metode de control cu lichide penetrante sunt următoarele:

- Metoda colorării la care contrastul pentru relevarea discontinităţilor este unul de
culoare, de obicei roşu pe fond alb, este cea mai frecvent utilizată;
- Metoda fluorescentă la care contrastul pentru relevarea discontinuităţilor este obţinut
prin strălucirea observată în lumină ultravioletă şi câmp de examinare negru; contrastul este de
regulă galben – verde pe fond violet închis;
- Metoda activării cu ultrasunete unde surplusul de energie de infiltrare a pene-trantului
folosit este asigurat cu ajutorul vibraţiilor ultrasonore şi emisia unde¬lor elastice în mediul de
penetrare sau de postemulsionare. O frecvenţă mai joasă măreşte capacitatea de pătrundere dar
poate avea efecte perturbatorii sub 20 kHz.
4 Echipamentul folosit

Echipamente:

 Degresant universal PFINDER 890;

- degresant special pe baza de isopropanol/acetona pentru penetranti si pulberi magnetice utilizat
pentru inlaturarea uleiurilor, grasimilor si a vopselelor developante de pe suprafata pieselor
testate.
- temperaturi de lucru intre -20 si +50 °C
- produs conform normelor : EN ISO 3452-2, 3452-6, ASTM E165, ASME V Art.6,
PMUC,RCCM
- continut mic de sulfuri si halogeni conform :
EN ISO 3452-2
- Acest produs se livreaza in patru moduri de ambalare :Spray de 650 continut net 500 mL,Bidon
de 5 L,Canistra de 30 L,Butoi de 200 L

 Penetrant roşu PFINDER 860;

- acest produs este un penetrant de tip II conform cu norma EN 571-1, nivel de sensibilitate 2
- continut scazut de sulfuri si halogeni conform: EN ISO 3452-2
- utilizabil la temperaturi cuprinse intre -20 si +100 °C
- conform cu normele : EN ISO 3452-5,EN ISO 3452-6, EN ISO 3452-2, ASTM E165, ASME V
Art.6, RCCM
- AVANTAJE :indicatii clare, stralucitoare de mare contrast, consum redus datorita vascozitatii
scazute
- acest produs se livreaza in patru moduri de ambalare : Spray de 650 continut net 500 Ml,Bidon
de 5 L,Canistra de 30 L,Butoi de 200 L

 Agent de curatare: apa pentru indepartarea excesului de penetrant;

 Developer PFINDER 870;

- acesta este un developant pentru lichidele penetrante colorate si fluorescente
- utilizabil la temperaturi cuprinse intre -20 si +70°C
- Clasa d+ conform cu EN571-1
- AVANTAJE : proprietati de developare superioare, consum redus datorita opacitatii marite, se
indeparteaza usor cu apa
- conform cu normele : EN ISO 3452-2, 3452-5, 3452-6, ASTM E165, ASME V Art.6,PMUC,
RCCM.
- continut scazut de sulfuri si halogeni conform: EN ISO 3452-2
- acest produs se livreaza in trei moduri de ambalare :
Spray de 650 continut net 500mL, Bidon de 5 L, Canistra de 30 L

 Lampa.
5 Modul de lucru

Examinarea cu lichide penetrante cuprinde urmatoarele etape:

1. Curatirea supafete: Aceasta prima operatie este esentiala pentru reusita examinarii si
are drept scop indepartarea murdariei, exizilor si, in special, a substantelor grase de pe
suprafata, astfel incat sa se asigure patrunderea lichidului penetrant in cavitatile
discontinuitatilor.
In cazul prezent, s-a folosit spalarea cu apa calda.

2. Aplicare lichidului penetrant se va depunde uniform prin pulverizare, intr-un strat

subtire si va fi mentinut timp de 5 minute, astfel incat lichidul sa poata patrunde cat mai
adanc in cavitatea discontinuitatilor.
3. Indepartarea excesului de lichid penetrant: Dupa scurgerea timpului de patrundere,
excesul de lichid se inlatura cat mai bine de pe suprafata de colorat sub un jet de apa
calda; in urma acestei operatii va ramane lichid penetrant numai in cavitatile
discontinuitatilor.
4. Uscarea suprafetei : Imediat dupa indepartarea excesului de lichid, suprafata supusa
examinarii se usuca prin stergerea cu un material textil.
5. Developarea: Aceasta operatie consta in depunerea pe suprafata a unui strat subtire si
uniform de developant, capabil sa extraga din cavitatile discontinuitatilor, lichidul
penetrant ramas dupa operatia de indepartare a excesului. Timpul de developare va fi de 5
minute.
6. Examinarea suprafetei : Suprafetele piesei se vor examina la lumina artificiala, sub o
lampa cu incadescenta de 100 W la o distanta de 0,2 m.
7. Interpretarea rezultatelor: Se poate observa in poza de mai jos, o piesa sudata dupa ce
au fost aplicati cei sase pasi de mai sus. Se observa ca in locurile colorate cu rosu,
lichidul penetrant a ramas in cavitatile deschise ale piesei, indicand dicontinuitati de tip
fisuri, pori si mici crapaturi.
Cauzele posibile pentru aceste defecte sunt: umiditate, regimul de lucru necorespunzator,
 8. Curatirea finala: Suprafata examinata se curata de developant si lichid penetrant prin
spalare cu apa.

6 Concluzii

Controlul cu Lichide Penetrante este o metoda de control nedistructiva care permite identificarea
defectelor de suprafata ale unei piese.
Cu aceasta metoda se poate identifica nu doar tipul defectelor ci si cauzele aparitiei acestora,
care pot depinde de mediul in care s-a executat si prelucrat piesa respectiva, de regimul de lucru
si capacitatile muncitorilor.

7 Bibliografie
https://ndt-testing.ro/servicii/examinare-cu-lichide-penetrante/
http://www.grimascontrol.ro/lichide-penetrante-pentru-control-nedistructiv-pfinder.html
https://fiir.curs.pub.ro/2019/pluginfile.php/19806/mod_resource/content/1/Examinarea%20cu%20lichide
%20penetrante.pdf