Controlul cu Lichide Penetrante

1 Scopul lucrării
Controlul cu lichide penetrante pune în evidenţă orice discontinuitate (imper-fecţiune)
de suprafaţă. Se poate aplica la orice material, formă şi dimensiuni de piesă în condiţii
de hală sau şantier pe suprafeţe uscate, la temperaturi de peste 10 ~ 15°C.

Metoda este productivă, ieftină, uşor de folosit, se pretează şi la controlul pe

suprafeţe (lungimi) mari. Rezultatele sunt concludente, imediate şi uşor de interpretat.
Indicaţiile provenite de la discontinuităţi sunt mărite prin absorbţia lichidului penetrant
de câteva ori.

2 Descrierea teoretică a metodei

Controlul cu lichide penetrante implică curăţirea chimică a suprafeţei de impu-
rităţi, operaţii de spălare postoperatorie, mai ales atunci când se aplică interfazic, în
cursul depunerii succesive a straturilor de sudură.

Limitări apar în anumite cazuri da-torită faptului că unele reţete de lichide

penetrante utilizează materiale inflamabile şi toxice, care reclamă măsuri
corespunzătoare de spălare şi evacuare.

Controlul cu lichide penetrante pune în evidenţă în exclusivitate discon-tinuităţile

deschise la suprafaţă, cum sunt: porii, fisurile, suprapunerile, lipsa de pătrundere îngust
deschisă la suprafaţă, crestăturile marginale, exfolierile din materia¬lul de bază,
craterele. Relevante pentru controlul cu lichide penetrante sunt mai ales porii singulari şi
fisurile, fie ele termice, fie de oboseală, care în majoritatea cazurilor sunt dificil decelate
la controlul vizual.
Controlul cu lichide penetrante pune în evidenţă în exclusivitate discon-tinuităţile
deschise la suprafaţă, cum sunt: porii, fisurile, suprapunerile, lipsa de pătrundere îngust
deschisă la suprafaţă, crestăturile marginale, exfolierile din materialul de bază,
craterele. Relevante pentru controlul cu lichide penetrante sunt mai ales porii singulari şi
fisurile, fie ele termice, fie de oboseală, care în majoritatea cazurilor sunt dificil decelate
la controlul vizual.
Suprafeţele poroase sau zonele cu densitate ridicată de pori sau foarte rugoase,
nu pot fi controlate eficient datorită dificultăţilor de interpretare a indicaţiilor relevate. In
principiu piesele se supun controlului înain¬tea aplicării tratamentelor termice sau a
prelucrărilor prin aşchiere întrucât, mai ales cele din urmă, pot masca sau chiar închide
discontinuităţile mai fine.
 Indiferent de felul lichidului penetrant sau a developantului, controlul cu lichide
penetrante comportă următoarele operaţii:
1. pregătirea suprafeţei;
2. aplicarea lichidului penetrant ;
3. îndepărtarea excesului de penetrant;
4. aplicarea revelatorului;
5. examinarea suprafeţei şi interpretarea rezultatelor;
6. marcarea pe piesă a locurilor cu indicaţii.

In cazul folosirii lichidelor penetrante cu postemulsionare este necesară o fază

su-plimentară de adăugare a agentului emulgator după epuizarea timpului de
pătrundere a lichidului penetrant .
Componentele se livrează în seturi de flacoane de 250 – 500 ml. Consumul de
soluţii este obişnuit de aproximativ un flacon de 350 cm3 la 50 – 100 m cusătură
sudată. Proporţia consumului între degresant – lichid penetrant – developant este
funcţie de starea suprafeţei, în general în limitele de 2-2,5:1,2:1. Pentru aplicaţii diferite
de cea prin pulverizare, componentele se livrează la bidoane speciale.

Avantaje:

 Metoda este foarte sensibila la prezenta unor mici discontinuitati superficiale,

aspect ce o face superioara examinarii vizuale;
 Exista putine limitari de folosire;
 Simultan, pot fi testate mai multe obiecte de mici dimensiuni, fara a compromite
standardele de calitate, economisind astfel timp si reducand considerabil
costurile;
 Pot fi testate si geometrii complexe.

2.1 Notiuni
Capilaritate – capacitatea unor lichide de a patrunde in cavitati mici.

Metode capilare – metode de examinare bazate pe fenomenul de capilaritate.

Forta capilara Fc, care determina patrunderea lichidului in cavitati este data de
relatia:
Fc=σ·L·cosƟ
In care, σ- coeficientul de tensiune superficiala;
L- lungimea conturului pe care actioneaza forta capilara;
Ɵ- unghiul de umectare.
Coeficietul de tensiune superficiala σ depinde de natura lichidului si de
temperatura. Valoarea unghiului de umectare, Ɵ, depinde atat de natura
lichidului cat si de cea a solidului cu care vine in contact si este inflentata
intr-o oarecare masura si de mediul gazos in care se afla ansamblul lor. Ea este
puternic influentata de impuritatile existente pe suprafata discontinuitatii.

Legea lui Jurin – inaltimea unei coloane de lichid aflata in schilibru intr-un spatiu
capilar cilindric de raza r se determina cu relatiile:
4 σcosƟ
h= bρg ;
pentru discontinuitati tubulare cu sectiune patrata sau circulara
2 σcosƟ
h= bρg ;
pentru discontinuitati tip fisura, unde lungimea l >>b.
In care h – inaltimea coloanei de lichid;
b – dimensiunea capilara;
ρ – masa volumica a lichidului;
g – acceleratia gravitationala.

Lichid penetrant – lichid avand proprietatea de a patrunde in cavitatile, fisurile, etc,

de pe suprafata unui material si de a ramane in ele in timpul indepartarii excesului de
penetrant. Cantitatea si viteza cu care lichidul penetrant patrunde in discontinuitati
depinde de tensiunea superficiala, coeziunea, adeziunea si viscozitatea sa, precum si
de temperatura si starea suprafetei materialului si a interiorului discontinuitatii.

Developant – material absorbant, aplicat pe suprafata examinata, dupa indepartarea

excesului de penetrant, in scopul extragerii lichidului penetrant din discontinuitati si a
formarii unui font contrastant cu lichidul penetrant. Principalele substante folosite ca
developanti sunt: caolinul, talcul, zeolitul, oxidul de magneziu, creta. Developantii pot fi:
uscati(pulbere uscata) si umezi (pulbere in suspensie pe baza de apa, alcool, acetona
etc).

3 Principiul metodei

Metoda constă în aplicarea unui lichid capilar activ penetrant pe suprafața de

examinat ( figura 1 ), îndepărtarea lichidului penetrant rămas în afara discontinuităților
și aplicarea unui material absorbant, ce absoarbe penetrantul aflat în discontinuități
punând astfel în evidență, prin contrast, defectele existente.
 Figura 1. Examinare cu lichide penetrante.
1-Defect nevizibil; 2-Aplicarea lichidului penetrant ;
3-Îndepărtarea excesului de penetrant; 4-Defect vizibil
Această metodă se aplică pentru depistarea defectelor de suprafață. Se pot
pune de asemenea în evidență fisurile de oboseală și de coroziune. Pentru control
trebuie curătată și pregatită suprafața de examinare.

Figura. 2 Principiul controlului cu lichide penetrante:

a.- curăţirea suprafeţei; b.- aplicarea lichidului penetrant şi infiltrarea in discontinuitate;
c. – îndepărtarea excesului de penetrant; d. – aplicarea developantului şi adsorbţia lichidului
penetrant ;

Principalele metode de control cu lichide penetrante sunt următoarele:

- Metoda colorării la care contrastul pentru relevarea discontinităţilor este unul de
culoare, de obicei roşu pe fond alb, este cea mai frecvent utilizată;
- Metoda fluorescentă la care contrastul pentru relevarea discontinuităţilor este
obţinut prin strălucirea observată în lumină ultravioletă şi câmp de examinare negru;
contrastul este de regulă galben – verde pe fond violet închis;
- Metoda activării cu ultrasunete unde surplusul de energie de infiltrare a pene-
trantului folosit este asigurat cu ajutorul vibraţiilor ultrasonore şi emisia unde¬lor elastice
în mediul de penetrare sau de postemulsionare. O frecvenţă mai joasă măreşte
capacitatea de pătrundere dar poate avea efecte perturbatorii sub 20 kHz.
4 Echipamentul folosit

Echipamente:

 Degresant universal PFINDER 890;

- degresant special pe baza de isopropanol/acetona pentru penetranti si pulberi
magnetice utilizat pentru inlaturarea uleiurilor, grasimilor si a vopselelor developante de
pe suprafata pieselor testate.
- temperaturi de lucru intre -20 si +50 °C
- produs conform normelor : EN ISO 3452-2, 3452-6, ASTM E165, ASME V Art.6,
PMUC,RCCM
- continut mic de sulfuri si halogeni conform :
EN ISO 3452-2
- Acest produs se livreaza in patru moduri de ambalare :Spray de 650 continut net 500
mL,Bidon de 5 L,Canistra de 30 L,Butoi de 200 L

 Penetrant roşu PFINDER 860;

- acest produs este un penetrant de tip II conform cu norma EN 571-1, nivel de
sensibilitate 2
- continut scazut de sulfuri si halogeni conform: EN ISO 3452-2
- utilizabil la temperaturi cuprinse intre -20 si +100 °C
- conform cu normele : EN ISO 3452-5,EN ISO 3452-6, EN ISO 3452-2, ASTM E165,
ASME V Art.6, RCCM
- AVANTAJE :indicatii clare, stralucitoare de mare contrast, consum redus datorita
vascozitatii scazute
- acest produs se livreaza in patru moduri de ambalare : Spray de 650 continut net 500
Ml,Bidon de 5 L,Canistra de 30 L,Butoi de 200 L

 Agent de curatare: apa pentru indepartarea excesului de penetrant;

  Developer PFINDER 870;
- acesta este un developant pentru lichidele penetrante colorate si fluorescente
- utilizabil la temperaturi cuprinse intre -20 si +70°C
- Clasa d+ conform cu EN571-1
- AVANTAJE : proprietati de developare superioare, consum redus datorita opacitatii
marite, se indeparteaza usor cu apa
- conform cu normele : EN ISO 3452-2, 3452-5, 3452-6, ASTM E165, ASME V
Art.6,PMUC, RCCM.
- continut scazut de sulfuri si halogeni conform: EN ISO 3452-2
- acest produs se livreaza in trei moduri de ambalare :
Spray de 650 continut net 500mL, Bidon de 5 L, Canistra de 30 L

 Lampa.

5 Modul de lucru

Examinarea cu lichide penetrante cuprinde urmatoarele etape:

1. Curatirea supafete: Aceasta prima operatie este esentiala pentru reusita
examinarii si are drept scop indepartarea murdariei, exizilor si, in special, a
substantelor grase de pe suprafata, astfel incat sa se asigure patrunderea
lichidului penetrant in cavitatile discontinuitatilor.
In cazul prezent, s-a folosit spalarea cu apa calda.

2. Aplicare lichidului penetrant se va depunde uniform prin pulverizare, intr-un

strat subtire si va fi mentinut timp de 5 minute, astfel incat lichidul sa poata
patrunde cat mai adanc in cavitatea discontinuitatilor.
3. Indepartarea excesului de lichid penetrant: Dupa scurgerea timpului de
patrundere, excesul de lichid se inlatura cat mai bine de pe suprafata de colorat
sub un jet de apa calda; in urma acestei operatii va ramane lichid penetrant
numai in cavitatile discontinuitatilor.
4. Uscarea suprafetei : Imediat dupa indepartarea excesului de lichid, suprafata
supusa examinarii se usuca prin stergerea cu un material textil.
 5. Developarea: Aceasta operatie consta in depunerea pe suprafata a unui strat
subtire si uniform de developant, capabil sa extraga din cavitatile
discontinuitatilor, lichidul penetrant ramas dupa operatia de indepartare a
excesului. Timpul de developare va fi de 5 minute.
6. Examinarea suprafetei : Suprafetele piesei se vor examina la lumina artificiala,
sub o lampa cu incadescenta de 100 W la o distanta de 0,2 m.
7. Interpretarea rezultatelor: Se poate observa in poza de mai jos, o piesa sudata
dupa ce au fost aplicati cei sase pasi de mai sus. Se observa ca in locurile
colorate cu rosu, lichidul penetrant a ramas in cavitatile deschise ale piesei,
indicand dicontinuitati de tip fisuri, pori si mici crapaturi.
Cauzele posibile pentru aceste defecte sunt: umiditate, regimul de lucru
necorespunzator,

8. Curatirea finala: Suprafata examinata se curata de developant si lichid

penetrant prin spalare cu apa.

6 Concluzii

Controlul cu Lichide Penetrante este o metoda de control nedistructiva care permite

identificarea defectelor de suprafata ale unei piese.
Cu aceasta metoda se poate identifica nu doar tipul defectelor ci si cauzele aparitiei
acestora, care pot depinde de mediul in care s-a executat si prelucrat piesa respectiva,
de regimul de lucru si capacitatile muncitorilor.

7 Bibliografie
https://ndt-testing.ro/servicii/examinare-cu-lichide-penetrante/
http://www.grimascontrol.ro/lichide-penetrante-pentru-control-nedistructiv-pfinder.html
https://fiir.curs.pub.ro/2019/pluginfile.php/19806/mod_resource/content/1/Examinarea%20cu%20lichide
%20penetrante.pdf