9 mai, Ziua Europei

-Proclamarea independenței în România-România după pandemie-

Elev: Moraru Elena Luminița, clasa a XI-

aA
 Elev: Moraru Elena Luminița, clasa a XI-a A

9 mai, Ziua Europei

-Proclamarea independenței în România-România după pandemie-

În fiecare an, la 9 mai este aniversată proclamarea Independenţei de Stat a

României.
În contextul prefigurării conflictului din Balcani, între Imperiul Otoman şi Imperiul
Ţarist, România a semnat, la 4 aprilie 1877, Convenţia cu statul rus. Din momentul
în care Imperiul Otoman începe bombardarea localităţilor româneşti de pe malul
Dunării, România se află, de fapt, într-un conflict deschis cu acesta. Problema
majoră pentru România era implicarea directă în război, ca parte cobeligerantă, o
alianţă militară cu Rusia oferind astfel ţării noastre un statut superior la încheierea
ostilităţilor. România trebuia să avanseze cât mai rapid la o stare deschisă, declarată
oficial, de război, situaţie care implica proclamarea independenţei, dar în alianţă
militară cu Rusia. Guvernul, la rândul său, în paralel cu acţiunea diplomatică pentru
justificarea fiecărui pas făcut de ţară spre a-şi apăra interesele, dar şi pentru a
convinge diplomaţia rusă să coopereze, în cobeligeranţă contra Turciei, a proclamat
independenţa României.

1
Elev: Moraru Elena Luminița, clasa a XI-a A

Primul foc de
tun tras de
Armata Romana
in razboiul de
independenta
(1877) 

Imperiul Otoman a reacționat la acțiunile politice și militare ale românilor și a luat o

serie de măsuri de descurajare: suspendarea diplomaților români de la
Constantinopol, sechestrarea unor nave românești încărcate cu cereale,
bombardarea orașelor Brăila și Reni, atacarea pichetelor de frontieră, ș.a. În această
situație, ministrul de război român Alexandru Cernat a ordonat trupelor române să
riposteze ferm față de orice tentativă otomană de traversare a Dunării. În cadrul
sesiunii Adunării Deputaților din 29 aprilie și a Senatului de a doua zi, Parlamentul
României declara rupte legăturile diplomatice cu Imperiul Otoman și recunoștea
existența stării de război dintre cele două state.

Dacă puterile europene au primit cu rezervă Proclamația de

Independență (Franța) sau chiar ostilitate (Imperiul Otoman și Regatul Unit),
opinia publică internațională a fost favorabilă luptei poporului român. O contributie
importanta la evenimentul istoric au avut-o politicienii vremii, indeosebi ministrul
de externe Mihail Kogalniceanu. care a rostit celebrul discurs din care redam:
„În stare de rezbel cu legăturile rupte, ce suntem? Suntem independenţi,
suntem naţiune de sine stătătoare….Ce-am fost înainte de declararea
rezbelului? Fost-am noi dependenţi către turci? Fost-am noi provincie
turcească? Avut-am noi pe sultan ca suzeran? Străinii au zis acestea; noi
nu am zis-o niciodată. Aşadar, domnilor deputaţi, nu am nici cea mai mică
2
 Elev: Moraru Elena Luminița, clasa a XI-a A

îndoială şi frică de a declara în faţa Reprezentanţei Naţionale că noi

sîntem o naţiune liberă şi independentă .”

-România după pandemie-

În opinia mea, România își va învăța lecția. Sistemul de sănătate va fi mereu pregătit
pentru situații critice, sistemul de învățământ se va moderniza considerabil.
Mentalitatea oamenilor va fi îmbunătățită și, poate, natura va fi mai ocrotită.
Momentele prin care trecem acum sunt destul de sensibile, însă cu înțelegere și
raționament vom trece cu bine peste această perioadă. Românii vor înțelege că, până și o
banală ieșire în parc, trebuie luată în considerarea și apreciată. O perioadă sensibilă va fi
si cea imediat de după pandemie, deoarece oamenii trebuie să se obișnuiască în a
respecta mai multe reguli, pentru protejarea lor și a celorlalți. Sper la o Românie mai
bună, sper la o lume mai bună!

3