Politici si strategii ale Bancii Nationale a Romaniei

Cuprins

Cuprins........................................................................................................................................................2
Politică monetară........................................................................................................................................3
Importanţa stabilităţii preţurilor.................................................................................................................3
Strategii.......................................................................................................................................................4
Ţintirea directă a inflaţiei.............................................................................................................................4
Caracteristicile strategiei de ţintire directă a inflaţiei..................................................................................4
Ţintele de inflaţie.........................................................................................................................................5
Cadrul de prognoză al BNR..........................................................................................................................6
Proiecţii BNR................................................................................................................................................8
Proiecţie curentă.........................................................................................................................................8
Proiecţia inflaţiei anuale a preţurilor IPC şi intervalul de incertitudine asociat...........................................8
Rapoarte asupra inflaţiei..............................................................................................................................9
Politică monetară

Potrivit statutului său (Legea nr.312/2004 privind Statutul BNR), Banca Naţională a României
are ca obiectiv fundamental asigurarea şi menţinerea stabilităţii preţurilor. Totodată, Banca
Naţională a României sprijină politica economică generală a statului, fără prejudicierea
îndeplinirii obiectivului său fundamental.
Conform art.2 din Legea nr. 312/2004, o atribuţie principală a Băncii Naţionale a României o
constituie elaborarea şi aplicarea politicii monetare şi a politicii de curs de schimb. Totodată, în
vederea atingerii obiectivului său fundamental, banca centrală stabileşte strategia de politică
monetară şi decide asupra instrumentelor şi a procedurilor pe care le utilizează pentru
implementarea politicii monetare.
Importanţa stabilităţii preţurilor

O rata a inflaţiei scăzută, stabilă şi predictibilă are următoarele avantaje:

 diminuează incertitudinile legate de mediul economic simplificând, astfel, problemele

decizionale ale agenţilor economici. Planurile de afaceri sunt mai uşor de conceput chiar şi
pe un orizont de timp mai îndelungat, fiind diminuată corespunzător ponderea proiectelor
investiţionale derulate pe termen scurt. Investiţiile pe termen lung dispun de un potenţial
mai ridicat de a crea noi locuri de muncă şi de a contribui treptat la creşterea productivităţii
factorilor de producţie.
 reduce nivelul ratelor dobânzii pe termen mediu şi lung, ceea ce contribuie la stimularea
proiectelor de investiţii. În general, o bancă centrală are capacitatea de a influenţa direct
doar dobânzile pe termen scurt (pentru detalii vezi Mecanismul de transmisie al politicii
monetare ). Dobânzile pe termen mediu şi lung sunt însă cele care au o relevanţă sporită
pentru activitatea economică iar acestea depind în mare măsură şi de nivelul inflaţiei
anticipate.
 creşte transparenţa şi valoarea informaţiei conţinute în preţurile relative ale bunurilor şi
serviciilor. Populaţia şi firmele pot observa mai uşor diferenţele reale de preţ între diferite
bunuri economice, evitând astfel distorsiunile induse de existenţa unor creşteri generalizate
ale preţurilor din economie. Astfel, deciziile de consum şi investiţii ale acestora vor fi mai
bine fundamentate. Aceasta conduce la creşterea eficienţei în alocarea resurselor şi implicit
la amplificarea potenţialului de creştere economică.
 ancorează aşteptările legate de inflaţie ale populaţiei şi firmelor la niveluri reduse, ceea ce
contribuie şi mai mult la temperarea ritmului de creştere a preţurilor (pentru detalii
vezi rolul aşteptărilor inflaţioniste).
Experienţa a demonstrat că o rată a inflaţiei ridicată, cu o volatilitate sporită şi, astfel,
impredictibilă are următoarele dezavantaje:
  creşte incertitudinea cu privire la contextul economic şi implicit volatilitatea indicatorilor
macroeconomici. Aceasta contribuie la creşterea riscului perceput de investitori cu privire
la activele deţinute pe piaţa locală sau exprimate în moneda locală. În general, rata dobânzii
şi cursul de schimb vor fi primele afectate, prin încorporarea unei prime care să
compenseze investitorii pentru riscul suplimentar. Aceasta va conduce la creşterea ratelor
dobânzii și/ sau a volatilităţii cursului de schimb, având mai departe ca efect creşterea
costurilor de finanţare a proiectelor de investiţii.
 contribuie la transferul, nejustificat economic, de avuţie între debitori şi creditori, în
condiţiile în care sumele de plată prevăzute în contractele de creditare sunt în general
stabilite în termeni nominali în momentul contractării. Dacă inflaţia se dovedeşte a fi mai
ridicată decât era anticipat în momentul încheierii contractului, un creditor va încasa mai
putin, în timp ce un debitor va plăti mai puţin, în termeni reali.

Strategii
Ţintirea directă a inflaţiei
Strategia de politică monetară a BNR este ţintirea directă a inflaţiei.

Aceasta a fost adoptată în august 2005, după finalizarea unui proces de pregătire, a cărei ultimă
etapă a constituit-o crearea şi testarea funcţionării cadrului de analiză economică şi de decizie a
politicii monetare specific ţintirii directe a inflaţiei. Concomitent au fost satisfăcute şi celelalte
cerinţe şi criterii care condiţionează eficacitatea acestei strategii:

i. coborârea ratei anuale a inflaţiei sub nivelul de 10 la sută;

ii. acumularea unui câştig de credibilitate de către banca centrală şi consolidarea acestuia;
iii. întărirea independenţei de jure (prin intrarea în vigoare la 30 iulie 2004 a noului Statut al
BNR) şi de facto a BNR;
iv. restrângerea dominanţei fiscale, derularea procesului de consolidare fiscală şi ameliorarea
coordonării dintre politica fiscală şi cea monetară;
v. relativa flexibilizare a cursului de schimb al leului şi reducerea gradului de vulnerabilitate
a economiei la fluctuaţiile acestei variabile;
vi. însănătoşirea şi întărirea sistemului bancar şi relativa creştere a intermedierii bancare;
vii. sporirea transparenţei şi a responsabilităţii băncii centrale, precum şi a ariei şi intensităţii
comunicării BNR cu publicul şi pieţele financiare, inclusiv în ceea ce priveşte aspectele
legate de noua strategie de politică monetară şi de pregătirea adoptării ei;
viii. conturarea mai clară a comportamentelor macroeconomice şi a mecanismelor de
funcţionare a economiei necesară identificării şi creşterii eficacităţii canalelor de transmisie
monetară.
Demersurile BNR de creare a cadrului organizatoric şi tehnic necesar implementării noii strategii
de politică monetară au durat 16 luni şi au beneficiat de asistenţă tehnică acordată de Fondul
Monetar Internaţional şi de Banca Naţională a Cehiei.
 Caracteristicile strategiei de ţintire directă a
inflaţiei
Strategia de ţintire directă a inflaţiei adoptată de BNR se caracterizează prin:

i. exprimarea ţintei de inflaţie în termenii headline inflation (indicele preţurilor de consum),

având în vedere familiaritatea publicului cu acest indicator şi nevoia de a asigura
transparenţa şi credibilitatea deciziilor de politică monetară;
ii. stabilirea ţintei ca punct central încadrat de un interval de variaţie (+/-1 punct procentual)
în scopul ancorării eficace a anticipaţiilor inflaţioniste;
iii. anunţarea unor ţinte anuale de inflaţie pentru un orizont mai lung de timp (iniţial 2 ani),
ceea ce accentuează perspectiva necesară pe termen mediu a politicii monetare;
iv. continuarea practicării flotării controlate a cursului de schimb;
v. definirea ex ante a unui set restrâns de circumstanţe ("circumstanţe excepţionale"),
independente de influenţa politicii monetare, care condiţionează responsabilitatea BNR
pentru atingerea ţintei de inflaţie;
vi. stabilirea ţintei de inflaţie de către BNR în consultare cu guvernul.
Ţintele de inflaţie
Ţintele de inflaţie sunt exprimate în termenii variaţiei anuale a indicelui preţurilor de consum şi
sunt stabilite ca punct central încadrat de un interval de variaţie de ±1 punct procentual.

Similar experienţei altor bănci centrale din regiune care implementează politica monetară în
contextul strategiei de ţintire directă a inflaţiei, evoluţia naturii şi valorile ţintelor de inflaţie
stabilite de BNR până în prezent se caracterizează prin două etape distincte:

 etapa ţintelor de inflaţie coborâtoare, stabilite pe un orizont temporal de doi ani ca valori
anuale aferente lunii decembrie (2005-2012), parcurgerea ei având ca argument major
necesitatea consolidării dezinflaţiei şi a atingerii unei rate anuale a inflaţiei sustenabile pe
termen mediu;
 etapa unei ţinte staţionare multianuale de inflaţie, compatibilă cu definiţia de stabilitate a
preţurilor pe termen mediu în economia românească (începând cu anul 2013); este o
perioadă intermediară menită să asigure trecerea la etapa ţintei continue de inflaţie pe
termen lung – compatibilă cu definiţia de stabilitate a preţurilor adoptată de BCE.
 

  Ţinta de inflaţie
Începând cu 2013 2,5% ±1 punct procentual
2012 3,0% ±1 punct procentual
2011 3,0% ±1 punct procentual
2010 3,5% ±1 punct procentual
   Ţinta de inflaţie
2009 3,5% ±1 punct procentual
2008 3,8% ±1 punct procentual
2007 4,0% ±1 punct procentual
2006 5,0% ±1 punct procentual
2005 7,5% ±1 punct procentual

Cadrul de prognoză al BNR

Realizarea proiecţiilor trimestriale ale BNR presupune existenţa unui cadru adecvat de prognoză.
În esenţă, acesta se referă la: (1) gestionarea bazelor de date şi (2) dezvoltarea/operarea unor
modele de prognoză a principalilor indicatori macroeconomici.

Modelele de prognoză utilizate în cadrul BNR pot fi împărţite în trei categorii distincte. Acestea
interacţionează astfel încât rezultatul final - prognoza macroeconomică trimestrială - integrează
de fapt totalitatea prognozelor şi informaţiilor furnizate de fiecare dintre acestea. 

 Prima categorie de modele are la bază preponderent relaţii estimate empiric (pe baza unor
modele econometrice) între variabilele macroeconomice dependente (rata inflaţiei, ritmurile
de creştere ale componentelor PIB real, ratele dobânzilor la depozite şi credite sau
indicatori ai pieței muncii) şi un set de determinanţi ale acestora - variabilele
macroeconomice independente (variaţia cursului de schimb sau a preţului petrolului,
salariul real, populația ocupată, cifra de afaceri, indicatori monetari, ai Balanței de plăți sau
indicatori de încredere, etc.).
 A doua categorie o constituie modelul central (modelul de analiză şi prognoză pe termen
mediu - MAPM) construit pentru a surprinde evoluţia variabilelor macroeconomice de pe
parcursul ciclului economic. Modelul este format din ecuaţii care exprimă relaţiile dintre
variabilele macroeconomice de interes (e.g. rata inflaţiei, rata dobânzii, cursul de schimb,
cererea agregată), a căror dinamică este fundamentată pornind de la ipoteza unor
comportamente raţionale optime ale unor agenţi economici reprezentativi (populaţie, firme,
instituţii financiare, banca centrală, sectorul extern).
 În final, a treia categorie este formată din aşa numitele modele "satelit" (e.g. blocul
componentelor PIB, cel al pieței muncii sau cel al balanței de plăți), cu rol de a completa şi
detalia prognozele generate de modelele menţionate anterior.
Procesul de realizare a proiecţiilor macroeconomice trimestriale cuprinde trei etape, pe baza unui
calendar al activităţilor revizuit anual.
În ordine cronologică, aceste etape sunt:

 Proiecţiile pe termen scurt şi proiecţiile expert. Proiecţiile pe termen scurt se

realizează cu ajutorul modelelor empirice (prima categorie în enumerarea anterioară), a
căror performanţă în prognoză este maximă până la un orizont de câteva luni. Ele privesc în
 general componentele inflaţiei IPC şi ale PIB real, diverse rate ale dobânzii relevante
pentru mecanismul de transmisie precum şi indicatori specifici pieței muncii. De regulă
aceste proiecţii se realizează pentru un orizont de unul până la două trimestre. Proiecţiile
expert vizează unele variabile a căror evoluţie nu poate fi surprinsă folosind relaţiile
econometrice (de exemplu, ajustările prevăzute pentru preţurile produselor accizabile,
pentru tarifele la energia electrică, termică etc.).
 Stabilirea condiţiilor iniţiale şi a poziţiei în cadrul ciclului economic. Reprezintă un
prim nivel de integrare a prognozelor obţinute în etapa anterioară. Pentru a permite
adaptarea la structura modelului MAPM, variabilele proiectate în etapa anterioară sunt
descompuse în componenta ciclică (deviaţia de la trend) şi, respectiv, trend de evoluţie
(echilibrul pe termen mediu). Estimarea se realizează cu ajutorul unui filtru statistic
multivariat (filtru de tip Kalman). Consistenţa cu modelul MAPM este asigurată prin
utilizarea atât în filtrare cât şi în proiecţie a aceloraşi mecanisme modelate. Evaluările
privind poziţionarea economiei în cadrul ciclului de afaceri sunt coroborate cu analiza unui
sistem amplu de indicatori corelaţi cu ciclul economic.
 Proiecţia realizată cu ajutorul modelului de analiză şi prognoză pe termen mediu
(MAPM). Modelul conţine într-o manieră formalizată o descriere a principalelor
mecanisme de transmisie a politicii monetare (vezi mecanismul de transmisie al politicii
monetare). Modelul este construit, dezvoltat şi calibrat pentru a surprinde evoluţia
variabilelor macroeconomice pe parcursul ciclului economic. În acelaşi timp, pe termen
lung, soluţia modelului converge către un echilibru bine definit. Prognozele publicate în
Raportul asupra inflaţiei vizează însă un orizont de 8 trimestre, în mod consistent cu
evaluările privind decalajele structurale de propagare totală în economie a efectelor politicii
monetare. În acest interval de timp, mecanismele teoretice surprinse în model acţionează în
sensul readucerii variabilelor macroeconomice cât mai aproape de echilibrul presupus pe
termen mediu.
Rolul modelului de analiză şi prognoză pe termen mediu (MAPM) este acela de a integra toate
informaţiile disponibile şi de a conferi consistenţa necesară în analiza, comunicarea şi
implementarea deciziilor de politică monetară. Totuşi, o proiecţie nu este realizată în mod
automat prin rularea modelului. Ea este rezultatul unui proces iterativ, ce încorporează opiniile
expert ale echipei de prognoză în colaborare cu conducerea executivă. Proiecţiile generate de
model reprezintă unul din elementele de fundamentare a deciziilor de politică monetară de către
Consiliul de Administraţie al BNR.

Activitatea de modelare macroeconomică are drept scop principal susţinerea deciziilor de

politică monetară, prin asigurarea suportului teoretic şi empiric necesar. O bună parte a activităţii
de cercetare ştiinţifică urmăreşte perfecţionarea modelului trimestrial de analiză şi prognoză pe
termen mediu (MAPM), continuarea dezvoltării unor modele satelit sectoriale, precum şi
realizarea de diverse analize conexe, cu rol de suport pentru dezvoltarea modelului central. De
exemplu, a fost dezvoltat un model structural de echilibru general dinamic și stocastic (DSGE
– Dynamic Stochastic General Equilibrium) cu euroizare parțială estimat pentru România. Dată
fiind structura analitică superioară a acestuia comparativ cu MAPM, modelul DSGE este utilizat
în paralel (shadow forecast) pentru suplimentarea argumentelor care stau la baza deciziilor de
politică monetară. Detalii privind activitatea recurentă de cercetare sunt prezentate în secţiunea
“Cercetare economică” din cadrul rapoartelor anuale.
Proiecţii BNR
Proiecţie curentă

Proiecţia inflaţiei anuale a preţurilor IPC şi

intervalul de incertitudine asociat

T2 T3 T4 T1 T2 T3 T4 T1 T2 T3 T4
201 201 201 202 202 202 202 202 202 202 202
9 9 9 0 0 0 0 1 1 1 1

Ţinta     2,5       2,5       2,5

Efectiv/ Prognoză**
(%) 3,8 3,5 4,0 2,8 2,8 3,0 3,0 3,1 3,2 3,2 3,2

taxe constante* (%) 3,5 3,1 3,7 2,9 2,6 2,8 2,7 2,8 2,8 2,8 2,8

Interval de ±0, ±0, ±1, ±1, ±1, ±1, ±1, ±1,

incertitudine (%) - - - 4 8 2 5 6 7 7 8

* Exclude impactul de runda I al modificărilor operate la nivelul cotei TVA, al accizelor și al

unor taxe nefiscale
** sfârşit de perioadă
  Sursa: INS, calcule BNR
Notă: Intervalul de incertitudine este construit pe baza erorilor istorice de prognoză ale ratei
inflaţiei, calculate pe perioada 2005 - 2019.

Rapoarte asupra inflaţiei

O trăsătură importantă a strategiei de ţintire directă a inflaţiei o reprezintă transparenţa sa.
Aceasta presupune comunicarea către public a obiectivelor şi a deciziilor de politică monetară
(inclusiv a raţiunilor care le-au determinat), a proiecţiei privind evoluţia ratei inflaţiei, precum şi
a riscurilor la adresa traiectoriei prognozate a acesteia. Comunicarea transparentă facilitează
evaluarea publică a performanţei politicii monetare, contribuind astfel la creşterea
responsabilităţii băncii centrale.

În contextul actualei strategii de politică monetară, principalul instrument de comunicare pe care

îl utilizează BNR este Raportul asupra inflaţiei. Publicat cu frecvenţă trimestrială (începând din
luna august 2005), acesta include patru secţiuni principale:

1. Evoluții recente ale ratei inflației;

2. Analiza situației curente a economiei;
3. Explicaţii privind deciziile de politică monetară din perioada analizată și analiza situației
financiare;
4. Proiecţia BNR privind evoluţia ratei inflaţiei pe un orizont de 8 trimestre, incertitudinile
şi riscurile asociate proiecţiei și implicaţiile cumulate ale acestora asupra conduitei viitoare a
politicii monetare.
 Bibliografie

https://www.bnr.ro/Rapoarte-asupra-inflatiei-3145.aspx

https://www.bnr.ro/Proiectii-BNR-4351.aspx

https://www.bnr.ro/Cadrul-de-prognoza-al-BNR-3373.aspx

https://www.bnr.ro/Tintele-de-inflatie-3325.aspx

https://www.bnr.ro/Caracteristicile-strategiei-de-tintire-directa-a-inflatiei---3324.aspx

https://www.bnr.ro/Tintirea-directa-a-inflatiei-711.aspx

https://www.bnr.ro/Politica-monetara-2-Mobile.aspx