Rezolvarea sub II var 2 - Bacalaureat

2012

1. Tripla Alianţă este alianţa cu care România a reînnoit tratatul în februarie 1913.
2. Antanta este interesată de politica externă românească datorită „ascuţirii contradicţiilor dintre marile puteri […] şi a
profilării unei viitoare conflagraţii europene”
3. Evenimentul politico-militar din 1912 a fost primul război balcanic, iar atitudinea României faţă de acesta a fost
neutră, pe poziţia Triplei Alianţe. Fragmentul din text este „diplomaţia românească se plasase în timpul primului război
balcanic (1912), când România fusese neutră, pe poziţia Triplei Alianţe”.
4. Două informaţii referitoare la „problema desăvârşirii unităţii statului naţional român”: această problemă „se afla în
centrul preocupărilor cercurilor politice din România” şi „această constatare o făcuse de altfel încă din 1904 ministrul
plenipotenţiar al Austro-Ungariei […] care a subliniat în mai multe rapoarte că oamenii politici români <au ca obiectiv al
năzuinţelor lor unirea tuturor românilor>, <aspiraţii îndreptate în primul rând împotriva Monarhiei (habsburgice)>.”
5. Din punctul meu de vedere atitudinea diplomaţiei româneşti în relaţiile internaţionale din primul deceniu al secolului
XX a fost de neimplicare şi chiar de detaşare faţă de Viena, astfel România „şi-a menţinut poziţia neangajării”, prin urmare
„propunerea unei convenţii militare, venită din partea Belgradului […] nu a fost acceptată” şi „nici încercarea Turciei de a
încheia o alianţă contra Bulgariei”. De asemenea, românii „nu au subscris la politica <aliatului> de la Viena” referitor la o
posibilă anexare a Serbiei de către austrieci.
6. Proiectele politice din prima jumătate a secolului al XIX-lea au avut un rol important în formarea statului român
modern deoarece prin aceste proiecte românii au cerut unirea Principatelor, independenţa ţării, monarhie constituţională,
separarea puterilor în stat şi acordarea de drepturi şi libertăţi cetăţeneşti. Exemple în acest sens sunt: Constituţia cărvunarilor
elaborată la 1822, Regulamentele Organice din 1831/1832, programul politic paşoptist de la 1848-1849. În timpul revoluţiei
paşoptiste, prin documente programatice ca „Prinţipurile noastre pentru reformarea patriei”, elaborat la Braşov de
revoluţionarii moldoveni, în 1848, românii cereau unirea Moldovei cu Ţara Românească şi independenţa statului astfel format.
Prin urmare românii au cerut prin intermediul proiectelor politice din prima jumătate a secolului al XIX-lea formarea unui stat
român modern şi independent.