MODELUL COMUNICATIV – FUNCŢIONAL

-PREDAREA INTEGRATĂ A LIMBII ŞI LITERATURII ROMÂNE-

Predarea limbii române în învăţământul preuniversitar urmareşte înţelegerea de

către elevi a bogaţiei limbii si folosirea ei corectă in relaţiile ei cu oamenii.
Scopul studierii limbii române în perioada şcolarităţii este acela de a forma
progresiv un tânăr cu o cultura comunicaţională şi literară, capabil să înţeleagă lumea
din jurul său, să comunice şi să interacţioneze cu semenii săi, să utilizeze în mod
eficient şi creativ capacităţile proprii, să poată continua în orice fază a existenţei sale
procesul de învăţare.
Curriculum-ul pentru învăţământul primar este structurat în funcţie de un model
comunicativ-funcţional care presupune predarea integrată a capacităţilor de
receptare şi de exprimare orală, cât şi a capacităţilor de receptare a mesajului scris si
de exprimare in scris. Conform acestui nou model comunicarea este un domeniu
complex care înglobează procesele de receptare a mesajului oral şi a celui scris (citire,
lectură), precum şi cele de exprimare orală, respectiv de exprimare scrisă. Domeniile
limbii române (citire, lectură,gramatică, compunere) sunt definite acum în termeni de
capacităţi: receptarea mesajului oral, receptarea mesajului scris, exprimarea orală şi
cea scrisă.
Comunicarea este prezentată în calitatea sa de competenţă fundamentală, acoperind
deprinderi de receptare şi exprimare orală, respectiv scrisă.
Clasa I este singura clasă în care se mai disting două din vechile domenii ale
limbii, citirea şi scrierea, atunci când se predă în mod tradiţional cu oră specială de
citire şi oră specială de scriere.
Noul model comunicativ-funcţional (predarea integrată) faţă de predarea
tradiţională are avantajul menţinerii interesului activ al elevilor, activităţile
nemairepetându-se. Trecând pe parcursul aceleeaşi lecţii de la activitatea de citire la
cea de scriere s-a constatat că elevii sunt mai relaxaţi şi participă cu mai mult interes
la activitate, se menţine trează atenţia elevilor prin alternarea citirii cu scrierea.
Abordarea tradiţională
Etapele unei lecţii de citire pot fi:
- alegerea propoziţiei în care se află un cuvânt ce conţine sunetul nou (dacă
sunetul predat este o vocală, este bine ca aceasta să formeze singură silaba, cu
excepţia vocalei î. Dacă sunetul este o consoană, ea trebuie să se afle între
două vocale)
- stabilirea locului cuvântului în propoziţie
- despărţirea cuvântului în silabe şi descoperirea sunetelor care compun fiecare
silabă
- pronunţia sunetului noui în diferite poziţii (început, interior, sfârşit)
- jocuri pentru descoperirea sunetului nou în diferite cuvinte
- prezentarea literei de tipar corespunzătoare sunetului
- descoperirea literei noi din diferite surse (reviste, ziare, cărţi)
- intuirea ilustraţiei
- întrebările învăţătorului în legătură cu ilustraţia trebuie astfel formulate încât,
prin răspunsuri, elevii să pronunţe toate cuvintele din pagină
- citirea pe silabe şi integrală a grupurilor de cuvinte (se urmăreşte formarea
câmpului vizual de o silabă)
De la citirea pe silabe nu se trece imediat la citirea textului, deoarece elevul trebuie
să-şi regleze respiraţia. Între citirea pe silabe a cuvintelor la citirea textului se pun
câteva întrebări elevilor pentru a-i aduce la o respiraţie normală, respiraţia având
un rol important în citirea corectă.
- citirea textului (prima citire a textului o face elevul)
- formulare de întrebări în legătură cu textul
- exerciţii de citire
- citirea model a învăţătorului care nu se desfăşoară la începutul lecţiei şi nici la
sfârşitul ei, pentru a exista timp ca elevii să citească textul după modelul
învăţătorului
- exerciţii de dezvoltare a exprimării
Etapele lecţiei de scriere pot fi:
- intuirea literei de mână (stabilirea elementelor grafice)
- scrierea model a literei pe tablă, cu explicarea fiecăreri mişcări a mâinii
- scrierea literei pe tablă de către elevi
- scrierea literei în aer, pe bancă, pe podul palmei
- exerciţii pregătitoare pentru scriere
- scrierea literei de trei ori
- verificarea scrierii
- elevii care au scris corect mai scriu trei litere, ceilalţi exersează cu învăţătorul
- exerciţii de scriere a literei
- scrierea cuvintelor
În această etapă se disting trei momente:
o copierea cuvintelor după modelul scris pe tablă sau pe planşă
o transcrierea cu litere de mână a cuvintelor după un model scris cu litere
de tipar
o dictarea sau scrierea din memorie a cuvintelor
- scrierea propoziţiilor
Abordarea integrată a citirii şi scrierii
Lecţia I
- alegerea propoziţiei
- stabilirea locului cuvântului în propoziţie
- despărţirea cuvântului în silabe
- pronunţia sunetului nou
- prezentarea literei de tipar
 - intuirea ilustraţiilor
- citirea grupurilor de cuvinte
- intuirea literei de mână
- scrierea model a literei de mână
- scrierea în caiet a literei de mână
- scrierea cuvintelor
Lecţia a II-a
- citirea textului
- scrierea propoziţiilor
- exerciţii de dezvoltare a exprimării şi de scriere
Clasele sau elevii cu ritm lent de învăţare pot încheia studiul literelor în prima luna
a clasei a doua. În această situaţie, nu se justifică repetenţia numai pentru acest motiv.
În prima parte a semestrului I din clasa a II-a se desfăşoară perioada postalfabetară.

UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA

FACULTATEA DE LITERE

CATEDRA DE PEDAGOGIA ÎNVĂŢĂMÂNTULUI PRIMAR ŞI PREŞCOLAR

CONVERSIE IN PEDAGOGIA INVATAMANTULUI PRIMAR SI PRESCOLAR

Disciplina: DIDACTICA LIMBII SI LITERATURII ROMANE IN

INVATAMANTUL PRIMAR

Modelul comunicativ-functional in predarea limbii si

literaturii si statutul scolarului mic ca vorbitor in
formare

Student, Coordonator Ştiinţific,

POPA L. RAMONA , AN II PROF. OVIDIU DRAGHICI

Craiova

2019