Curba Philips

~ Bulgaria ~
1.Metode de calculare a inflației. Deflator PIB,
IAPC, IPC, IPP:

1. Deflator PIB(IGP) = indicele general al preţurilor – evidenţiază

evoluţia preţurilor tuturor bunurilor şi serviciilor finale realizate de
către agenţii economici interni

2. Formula deflator = PIBnominal / PIBreal * 100

3. IPC = indicele preţurilor de consum (utilizat de către Institutul

Naţional de Statistică pentru a calcula rata inflaţiei în România) –
surprinde evoluţia preţurilor bunurilor şi serviciilor finale
achiziţionate de către populaţie (bunuri alimentare, nealimentare şi
servicii)

4. IPP=indicele preţurilor de producţie-măsoară evoluţia preţurilor în

stadiile anterioare consumului final, respectiv preţurile materiior
prime, al semifabricatelor şi ale produselor finite înainte a fi livrate pe
piaţă

5. IAPC= indicele armonizat al preţurilor de consum- măsoară

modificările survenite în nivelul preţurilor şi tarifelor aferente
bunurilor şi serviciilor care fac obiectul comerţului cu amănuntul pe
teritoriul României

Deosebiri fundamentale între IPC şi deflator:

- deflatorul include un grup de bunuri şi servicii mult mai mare decât cel utilizat în
calculul IPC;
- IPC măsoară evoluţia preţurilor unui coş dat de bunuri, acelaşi în fiecare an (ceea
ce nu este cazul pentru deflator);
- IPC include şi preţurile produselor importate, în timp ce deflatorul include doar
preţurile bunurilor produse în interiorul ţării.
2. Rata șomajului, tipuri ale șomajului, formula:

ŞOMAJUL reprezintă un dezechilibru al pieţei muncii determinat de

existenţa unei oferte de muncă superioare cererii de muncă.

Pentru a identifica numărul de șomeri din economie, în România se aplică 2

metodologii:

Metoda BIM (Biroul Internaţional al Muncii): conform acesteia, o

persoană este considerată a fi şomer dacă indeplineşte cumulativ următoarele
condiţii:

 are între 15-74 ani şi nu are loc de muncă;

 s-a aflat în ultimele 4 săptămani în căutarea unui loc de muncă;
 este disponibilă să ocupe un job în următoarele 2 săptămâni.

Metoda ANOFM: conform acesteia, şomerii sunt doar acele persoane care
primesc indemnizaţie de şomaj sau sunt înregistraţi la agenţiile de ocupare a forţei
de muncă (după ce încetează plata indemnizaţiei)

Rata şomajului=raportul dintre numărul şomerilor definiţi conform

criteriilor Biroului Internaţional al Muncii (BIM) şi populaţia activă totală,
exprimat procentual.

RS=nr. someri/populatie activa x 100

Tipuri de şomaj:

I. Şomajul ciclic (conjunctural) - șomajul cauzat de reducerea cererii în

economie ca urmare a recesiunii economice (decalajul recesionist).

II. Şomajul sezonier – șomajul determinat de activităţile sezoniere.

III. Şomajul fricţional – este rezultatul fricţiunilor de pe piaţa muncii (în care
există atât someri cât şi locuri de muncă vacante). Aceşti şomeri sunt în
tranziţie între 2 job-uri, căutându-şi un loc de muncă mai bine plătit într-un
domeniu în care există locuri de muncă vacante.

IV. Şomajul structural – este rezultatul dezechilibrului dintre structura cererii şi

structura ofertei de muncă (diferenţe între competenţele lucrătorilor, oferite
şi cerute pe piaţa muncii). Dintre cele 4 forme de somaj enunţate, şomajul
structural se elimină cel mai greu deoarece şomerii trebuie să se recalifice
(în condiţiile în care profesiile deţinute anterior nu mai sunt cerute pe piaţa
muncii).

V. Şomajul natural - este acel şomaj care există în condiţiile în care economia
produce la nivelul său potenţial. Este format din şomaj fricţional + şomaj
structural.
 3. Rata efectivă a șomajului efectiv și rata
naturală a șomajului:

Rata naturală a şomajului corespunde funcţionării normale a pieţei muncii şi

este asociată cu ocuparea totală a forţei de muncă.
Rata efectiva a şomajului: se determină prin raportarea numărului total de
şomeri la populaţia activă şi se exprimă în procente.
Daca rata somajului<rata naturala a somajului economia se confrunta cu un
decalaj inflationist.
Daca rata somajului>rata naturala a somajului economia se confrunta cu un
decalaj recesionist.

An Rata Rata șomajului Rata șomajului Rata șomajului ciclic Decalajul de

șomajului natural(NAIRU) ciclic(Rșe-Rșn) producție rezultat
2005 10,1 9,7 0,4 pozitivă recesionist
2006 9 8,3 0,7 pozitivă recesionist
2007 6,9 7,2 -0,3 negativă expansionist
2008 5,6 6,9 -1,3 negativă expansionist
2009 6,8 7,9 -1,1 negativă expansionist
2010 10,3 9,7 0,6 pozitivă recesionist
2011 11,3 11 0,3 pozitivă recesionist
2012 12,3 12 0,3 pozitivă recesionist
2013 13 12,4 0,6 pozitivă recesionist
2014 11,4 11,3 0,1 pozitivă recesionist
2015 9,2 9,5 -0,3 negativă expansionist
2016 7,6 7,9 -0,3 negativă expansionist
2017 6,2 6,5 -0,3 negativă expansionist
2018 5,2 5,4 -0,2 negativă expansionist
2019 4,4 4,5 -0,1 negativă expansionist
4. Prezentarea curbei Phillips

Economistul britanic, de origine neo-zeelandeză, Alban William Phillips,

cercetând o serie de fenomene și date statistice care cuprind perioada 1861-1957, a
pus în evidență o relație inversă între rata inflației și rata șomajului, pe exemplul
Marii Britanii. Această relației este cunoscută sub denumirea de curba Phillips.

Pe baza relatiei, Philips a dedus ca aceasta se potriveste perfect urmatorului

interval de timp, adica perioadei 1913-1957. Conform functiei, rata de crestere a
salariilor scade pe masura ce creste rata somajului.

Curba Philips postulează o relaţie negativă între inflaţie şi şomaj prezentand

o importanţă sporită pentru decidenţii de politică macroeconomică. Este luată în
calcul atunci când se concep măsurile de politică macroeconomică cu privire la
inflaţie şi output.

Formule

6.Relația dintre inflație și șomaj.

 Conform graficului, relatia dintre inflatie si somaj in Bulgaria este o relatie
directa. Când rata inflației crește, rata șomajului, in majoritatea anilor, scade si ea
desi, in mod normal, sporirea prețurilor stimulează extinderea activității
economice, creșterea ocupării forței de muncă și atenuarea șomajului. Atunci când
rata inflației scade, se înregistrează o scadere a ratei șomajului, agenții economici
fiind interesați în extinderea activității. De aici rezulta concluzia conform căreia nu
se valideaza pentru Bulgaria teoria Curbei Philips.