Printre factorii de risc din timpul sarcinii sunt anumite infecții, precum rubeola, toxine precum acidul

valproic, alcoolul, cocaina, pesticidele și poluarea aerului, restricționarea creșterii intrauterine și bolile
autoimune. Sunt controverse legate de alte cauze de mediu presupuse; de exemplu, ipoteza vaccinului,
care a fost infirmată. Autismul afectează procesarea informației din creier prin alterarea conexiunilor și
organizării neuronilor și ale sinapselor acestora. Cum aceasta are loc nu este bine înțeles. În DSM-5,
autismul și formele mai puțin severe ale condiției, inclusiv sindromul Asperger și tulburarea pervazivă de
dezvoltare nespecificată (PDD-NOS), au fost combitate în diagnosticul de tulburare de spectru autist
(ASD).

Intervențiile comportamentale timpurii sau terapia prin vorbire îi pot ajuta pe copiii autism să obțină
abilități de grijă față de sine, sociale și de comunicare. Deși nu există un leac cunoscut, au fost cazuri în
care copiii s-au recuperat. Nu mulți copii cu autism trăiesc independent după ce ajung la maturitate, deși
unii au succes. S-a dezvoltat o cultură a autismului, unii indivizi căutând un leac, iar alții crezând că
autismul trebuie acceptat ca o diferență și nu trebuie tratat ca o tulburare.

La nivel global, se estimează că autismul afectează 24.8 milioane de persoane la momentul 2015. În anii
2000, numărul de oameni afectați s-a estimat a fi de 1-2 per 1,000 de persoane la nivel mondial. În țările
dezvoltate, aproximativ 1.5% din copii sunt diagnosticați cu ASD la momentul 2017, în Statele Unite
procentul fiind de 0.7% în 2000. Are loc de 4-5 ori mai des la bărbați decât la femei. Numărul de
persoane diagnosticate a crescut mult începând cu anii 1960, ceea ce s-ar explica în parte prin schimbări
în practica diagnosticului. Întrebarea dacă ratele actuale au crescut este nerezolvată.

2 aprilie este Ziua Internațională de Conștientizare a Autismului.